Gabriel Daraban, fost director comercial al Oil Terminal Constanța, și omul de afaceri Gheorghe Chealfă au fost reținuți pentru 24 de ore de procurorii DIICOT, în seara zilei de 12 noiembrie 2026, după o amplă operațiune care a inclus 46 de percheziții în București și cinci județe. Ancheta vizează un presupus mecanism de evaziune fiscală în comerțul cu produse petroliere, în care ar fi fost implicați oameni de afaceri, funcționari vamali, reprezentanți ai administrației fiscale și angajați ai unei instituții bancare. Potrivit informațiilor din anchetă prezentate de presă, aproape 67.000 de tone de motorină, cu o valoare în vamă de aproximativ 245 de milioane de lei, ar fi fost eliberate dintr-un antrepozit fără respectarea obligațiilor fiscale. Separat, procurorii investighează facturi fictive de peste 208 milioane de lei, credite garantate de stat obținute prin presupuse documente nereale și amânarea nelegală a unor obligații fiscale de aproximativ 238,6 milioane de lei.
O anchetă de amploare desfășurată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism aduce în atenție presupuse fraude financiare și fiscale în comerțul cu produse petroliere, precum și suspiciuni privind implicarea unor persoane cu atribuții importante în administrația vamală, fiscală și în sistemul bancar. Operațiunea declanșată joi, 12 noiembrie 2026, a vizat mai multe societăți comerciale și persoane din București și județele Constanța, Bacău, Prahova, Galați și Ilfov. Procurorii DIICOT, împreună cu polițiști specializați în combaterea criminalității organizate și economico-financiare, au pus în aplicare 46 de mandate de percheziție, într-un dosar privind constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, obținerea ilegală de fonduri, înșelăciune, deturnarea licitațiilor publice și abuz în serviciu.
După mai multe ore de audieri, procurorii au dispus reținerea pentru 24 de ore a lui Gabriel Daraban, fost director comercial al Oil Terminal Constanța, și a omului de afaceri Gheorghe Chealfă, cunoscut pentru activitatea desfășurată în industria petrolieră. Informația a fost publicată în seara zilei de 12 noiembrie de G4Media și confirmată ulterior de alte publicații, care au citat surse judiciare. Tot potrivit surselor judiciare citate de Info Sud-Est, alte 40 de persoane ar fi fost plasate sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile. Aceste informații privind măsurile procesuale individuale provin din relatările presei, în condițiile în care comunicatul inițial al DIICOT nu a prezentat nominal toate persoanele vizate.
Dosarul are o dimensiune financiară considerabilă și reunește mai multe mecanisme prin care anchetatorii susțin că ar fi fost evitate obligații fiscale, obținute finanțări necuvenite și influențate anumite proceduri administrative. Potrivit DIICOT, presupusa grupare ar fi fost constituită în anul 2023 de patru persoane, cărora li s-ar fi alăturat ulterior alți participanți. Unul dintre suspecți ar fi coordonat activitatea mai multor societăți comerciale prin intermediul unor persoane desemnate formal în funcții de administrare. Membrii grupării ar fi avut responsabilități diferite, de la achiziționarea și comercializarea produselor petroliere până la întocmirea documentelor contabile, organizarea operațiunilor financiare și gestionarea relației cu instituțiile fiscale.
Unul dintre principalele mecanisme investigate presupune interpunerea artificială a unei societăți aflate în insolvență între compania care aproviziona piața cu motorină și societatea care vindea produsele către clienții finali. Firma intermediară ar fi emis facturi pentru livrări care, potrivit procurorilor, nu reflectau operațiuni comerciale reale. Aceste documente ar fi fost folosite ulterior de beneficiari pentru reducerea nelegală a taxei pe valoarea adăugată datorate statului. Între decembrie 2023 și august 2025, în contabilitatea societății beneficiare ar fi fost înregistrate peste 340 de facturi, cu o valoare cumulată de peste 208 milioane de lei. Prejudiciul estimat de anchetatori pentru această componentă este de aproximativ 33,3 milioane de lei, reprezentând TVA.
Pentru a explica lipsa plății obligațiilor fiscale, societatea interpusă ar fi invocat un sold negativ de TVA rezultat din operațiuni contabile efectuate în anul 2019, deși dreptul la rambursarea respectivelor sume nu fusese recunoscut de autoritățile fiscale. Anchetatorii susțin că mecanismul ar fi beneficiat și de sprijinul unei persoane care exercita atribuții de conducere într-o administrație județeană a finanțelor publice. Aceasta ar fi furnizat informații și îndrumări privind situația fiscală a societății, posibilitățile de compensare a obligațiilor și gestionarea raporturilor cu autoritățile. Eventuala implicare a unui funcționar public în asemenea operațiuni reprezintă un aspect important al anchetei, deoarece ar putea indica vulnerabilități în mecanismele de control fiscal care ar trebui să prevină asemenea practici.
Aproape 67.000 de tone de motorină și obligații fiscale de sute de milioane de lei
O altă componentă importantă a dosarului privește operațiunile vamale efectuate pentru produse petroliere importate și depozitate în regim de antrepozitare. Potrivit informațiilor publicate de G4Media și altor surse jurnalistice, Gabriel Daraban ar fi vizat de suspiciuni privind eliberarea dintr-un antrepozit vamal a unei cantități de aproximativ 66.669 de tone de motorină, în valoare de peste 245 de milioane de lei. Operațiunile ar fi fost realizate prin 138 de declarații vamale de import, iar anchetatorii verifică dacă produsele au fost puse în circulație cu respectarea tuturor obligațiilor legale. Pentru înțelegerea situației, trebuie precizat că un antrepozit vamal este un spațiu autorizat în care anumite mărfuri provenite din afara Uniunii Europene pot fi depozitate fără achitarea imediată a tuturor taxelor aplicabile importului.
Regimul este legal și utilizat frecvent în comerțul internațional, însă el funcționează în baza unor condiții stricte. În momentul în care produsele sunt eliberate pentru consum sau introduse pe piață, trebuie respectate obligațiile privind declararea mărfurilor și achitarea taxelor datorate, în funcție de regimul aplicabil. În cazul investigat de DIICOT, procurorii susțin că persoane cu atribuții de verificare a declarațiilor vamale și reprezentanți ai operatorului de depozitare ar fi permis eliberarea unor produse petroliere în condiții care au determinat amânarea nelegală a plății accizelor și a TVA. Potrivit comunicatului oficial, valoarea totală a obligațiilor fiscale pentru care ar fi fost permisă această amânare se ridică la aproximativ 238,6 milioane de lei. Prejudiciul calculat de autoritatea vamală pentru încasarea întârziată a obligațiilor depășește 25 de milioane de lei, reprezentând dobânzi și penalități.
Cele două valori trebuie diferențiate: suma de 238,6 milioane de lei reprezintă obligațiile fiscale a căror încasare ar fi fost amânată nelegal, în timp ce prejudiciul de peste 25 de milioane de lei privește consecințele financiare ale întârzierii. Cercetările vizează și alte operațiuni prin care accizele și TVA ar fi fost calculate la valori mai mici decât cele datorate efectiv. Pentru una dintre componente, procurorii estimează un prejudiciu de aproximativ 1,2 milioane de lei, iar pentru o alta, privind comercializarea motorinei și benzinei între noiembrie 2023 și noiembrie 2025, obligațiile fiscale ar fi fost diminuate cu peste 4,5 milioane de lei. În plus, anchetatorii susțin că au fost utilizate 26 de ordine de plată emise în numele unei alte societăți, pentru a crea aparența achitării unor accize, operațiuni pentru care prejudiciul este estimat la 2,2 milioane de lei. Aceste mecanisme arată complexitatea dosarului și necesitatea verificării circuitului comercial și financiar al produselor petroliere, de la import și depozitare până la comercializarea către beneficiarii finali.
Oil Terminal spune că nu au avut loc percheziții la sediul companiei și că nu este parte în dosar
În contextul informațiilor apărute în presă, Oil Terminal Constanța a transmis, la 12 noiembrie 2026, un raport oficial către Bursa de Valori București, prin care a făcut mai multe precizări importante. Compania a comunicat că în ziua respectivă nu s-au desfășurat percheziții la sediul societății și că Oil Terminal nu are calitate procesuală în cauza penală instrumentată de DIICOT. Reprezentanții societății au arătat că operatorul este implicat exclusiv prin punerea la dispoziția organelor de urmărire penală a documentelor necesare clarificării situației. În același document, Oil Terminal a confirmat că Gabriel Daraban și-a încetat activitatea de director comercial în data de 12 noiembrie 2026.
Comunicatul nu precizează modalitatea exactă de încetare a raporturilor de muncă, astfel că informațiile privind o presupusă demisie anunțată anterior trebuie tratate separat de confirmarea oficială. Această delimitare este esențială pentru prezentarea corectă a cazului. Faptul că un fost director al unei societăți este cercetat într-un dosar penal nu înseamnă automat că societatea însăși are calitatea de suspect sau inculpat. De asemenea, existența unor operațiuni comerciale și vamale care au implicat infrastructura unei companii nu dovedește, în sine, existența unor infracțiuni comise de acea persoană juridică. Responsabilitățile individuale și instituționale vor trebui stabilite în funcție de atribuțiile concrete, documentele semnate și probele administrate de anchetatori.
DIICOT infirmă informațiile privind proveniența motorinei din Rusia
Un alt aspect important al cazului privește originea produselor petroliere investigate. În primele ore după declanșarea perchezițiilor, mai multe publicații au relatat, citând surse judiciare, că motorina ar fi provenit din Federația Rusă și că operațiunile comerciale ar fi urmărit evitarea sancțiunilor internaționale. DIICOT a transmis însă o clarificare oficială în după-amiaza zilei de 12 noiembrie, precizând că probele administrate până la acel moment nu indicau proveniența motorinei de la distribuitori localizați în Rusia. Procurorii au subliniat că investigația privește în principal evitarea obligațiilor fiscale aferente comerțului cu produse energetice, respectiv plata TVA și a accizelor. În consecință, dosarul nu trebuie prezentat ca o cauză în care proveniența rusească a motorinei a fost demonstrată. Din informațiile oficiale disponibile, cercetările privesau în principal presupuse fraude fiscale și financiare, fără confirmarea acuzațiilor inițiale privind eludarea sancțiunilor impuse Rusiei.
Credite IMM INVEST de peste 41 de milioane de lei, o altă componentă a anchetei
Dosarul DIICOT nu se limitează la comerțul cu motorină și la operațiunile vamale. Procurorii investighează și modul în care mai multe societăți comerciale ar fi obținut finanțări bancare garantate de stat. Potrivit comunicatului oficial, șapte companii ar fi utilizat informații inexacte sau incomplete privind activitatea economică, investițiile realizate și capacitatea de rambursare, pentru a obține credite în cadrul programelor IMM INVEST și IMM INVEST PLUS. Prin 12 contracte, aceste societăți ar fi beneficiat de finanțări în valoare totală de peste 41 de milioane de lei.
Anchetatorii susțin că mecanismul ar fi fost sprijinit de persoane implicate în analiza și aprobarea dosarelor bancare, inclusiv angajați ai unei instituții de credit și membri ai comitetelor de aprobare. Fondurile ar fi fost transferate ulterior între societăți afiliate și utilizate inclusiv pentru constituirea contribuțiilor proprii necesare altor finanțări, achitarea unor obligații bancare sau efectuarea unor cheltuieli personale. Separat, procurorii investighează și obținerea a trei credite comerciale fără garanție de stat, prin prezentarea unor achiziții simulate și a unor bunuri supraevaluate. Paguba estimată în această componentă este de aproximativ 2,45 milioane de lei. Sursele jurnalistice citate de G4Media au menționat că printre persoanele vizate de audieri se află și angajați ai CEC Bank, însă stabilirea eventualelor responsabilități individuale aparține organelor judiciare.
Cine sunt Gabriel Daraban și Gheorghe Chealfă
Gabriel Daraban este cunoscut pentru activitatea sa îndelungată în sectorul portuar și petrolier din Constanța. Acesta a ocupat funcții de conducere în cadrul Oil Terminal, fiind director comercial până la încetarea raporturilor de muncă din 12 noiembrie 2026. De profesie inginer mecanic, Daraban a avut și activitate politică, conducând organizația ALDE Constanța și candidând la alegeri locale și europene din partea acestei formațiuni. De asemenea, numele său este asociat cu societatea Global Defense Logistics, activă în domeniul serviciilor portuare, care a fost menționată în relatări privind o altă investigație penală. Aceasta este o cauză distinctă și nu trebuie confundată cu dosarul instrumentat în prezent de DIICOT. Gheorghe Chealfă este un om de afaceri din județul Bacău, cunoscut pentru activitățile desfășurate în domeniul produselor petroliere și pentru legături comerciale cu societăți din acest sector.
Potrivit informațiilor apărute în presă, numele său a fost asociat în trecut cu operațiuni comerciale din jurul industriei petroliere din zona Onești și cu activități economice desfășurate ulterior la Constanța. Reținerea celor doi reprezintă o măsură procesuală temporară, dispusă în cadrul unei anchete penale, și nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar procurorii trebuie să administreze probele necesare pentru susținerea acuzațiilor formulate.
O anchetă care ridică întrebări privind controlul fiscal și utilizarea fondurilor publice
Dimensiunea dosarului DIICOT evidențiază importanța mecanismelor de control din domeniul fiscal, vamal și bancar, mai ales atunci când operațiunile investigate implică produse energetice și finanțări garantate de stat. Comerțul cu motorină și benzină este supus unor reglementări complexe privind importurile, antrepozitarea, accizele și taxa pe valoarea adăugată. Respectarea acestor obligații depinde atât de conduita operatorilor economici, cât și de activitatea instituțiilor responsabile cu verificarea operațiunilor. În condițiile în care anchetatorii cercetează posibila implicare a unor persoane cu atribuții de control, cazul ridică întrebări privind eficiența procedurilor de verificare și capacitatea autorităților de a identifica la timp neregulile.
În același timp, componenta referitoare la creditele IMM INVEST arată că mecanismele de fraudare investigate ar fi depășit sectorul petrolier, extinzându-se către utilizarea unor instrumente financiare create pentru sprijinirea întreprinderilor. Pentru bugetul public, miza este reprezentată de stabilirea și recuperarea eventualelor prejudicii, iar pentru instituțiile implicate, de identificarea vulnerabilităților care ar fi permis desfășurarea operațiunilor investigate. Reținerea lui Gabriel Daraban și Gheorghe Chealfă, alături de măsurile dispuse față de alte persoane, marchează o nouă etapă într-o anchetă complexă, care vizează presupuse fraude fiscale, operațiuni vamale nelegale și utilizarea necorespunzătoare a unor finanțări bancare.
Totuși, amploarea unei investigații și valoarea sumelor analizate nu reprezintă, prin ele însele, dovada existenței unei infracțiuni sau a vinovăției persoanelor cercetate. Aceste aspecte trebuie stabilite prin procedurile judiciare, pe baza probelor și cu respectarea drepturilor procesuale. În perioada următoare, evoluția dosarului va depinde de măsurile solicitate de procurori, de hotărârile instanțelor și de eventualele rezultate ale verificărilor financiare și vamale.
Dincolo de numele persoanelor vizate, ancheta DIICOT aduce în atenție o problemă esențială: capacitatea instituțiilor statului de a preveni și identifica presupusele mecanisme prin care obligațiile fiscale pot fi eludate, iar resursele publice sau finanțările garantate de stat pot fi utilizate nelegal. Clarificarea acestor suspiciuni este importantă atât pentru protejarea bugetului public, cât și pentru încrederea în mecanismele de control ale administrației și sistemului financiar.
