Bogdan Colea, fondatorul brandului Ploo’n Gură, a pornit de la o nevoie reală: românii din diaspora duc dorul gustului autentic de acasă. În plină pandemie, când multe afaceri își închideau porțile, el a văzut o oportunitate: să creeze un brand care nu vinde doar produse alimentare, ci transmite apartenență, emoție și identitate culturală.
Cu peste 20 de ani de experiență în industria alimentară și o carieră consolidată în companii de top, Bogdan a decis să înceapă de la zero. A mizat pe diaspora românească din Spania, a construit un lanț de producție local, a testat piața și a reușit să transforme un brand de nișă într-un portofoliu extins, prezent în multiple țări europene.
Astăzi, Ploo’n Gură este mai mult decât un produs – este un simbol al reconectării cu rădăcinile. Iar platforma sa, Brands to Clients, devine un adevărat ecosistem pentru dezvoltarea de branduri alimentare cu sens.
În interviul de mai jos, Bogdan Colea vorbește deschis despre începuturi, greșeli, lecții, extindere internațională și ce înseamnă, în realitate, să construiești în România un business cu ADN autentic și potențial global.
- Povestea din spatele Ploo’n Gură: Cum a luat naștere un brand destinat diasporei românești?
Brandul a fost fondat la finalul anului 2020, într-un moment de răscruce, când pandemia a rescris regulile jocului economic, dar a creat și oportunități de reconectare cu sine. Eu, Bogdan Colea, cu peste 20 de ani de experiență în industria alimentară, am simțit această tensiune în piață: un gol lăsat de lipsa produselor autentice românești pentru românii plecați peste hotare.
Românii din diaspora nu sunt doar o comunitate, ci o cultură vie. Ei poartă cu sine limba, obiceiurile, dar mai ales nostalgia. Dorul de casă capătă formă de pâine caldă, zacuscă, slănină și cașcaval afumat. Pentru mine, acești oameni sunt o parte din sufletul României. Nu era vorba doar despre vânzarea unor produse, ci despre oferirea unei experiențe afective autentice, unei comunități deseori neglijate de retailul autohton.
Experiența mea profesională, acumulată în companii de top precum Cris-Tim, unde am gestionat vânzările la nivel național, a constituit temelia perfectă pentru lansarea unui business propriu. Dar decizia de a face acest pas nu a fost una spontană. A fost rezultatul unor ani de acumulare, de interogații interioare, de eforturi în care fiecare colaborare, fiecare transport de produse a devenit o lecție despre îmbinarea dintre emoție și eficiență economică.
Primul pas a fost identificarea unui segment clar: românii din Spania. Nu doar pentru că era o comunitate numeroasă, ci și pentru că aveam deja contacte acolo și înțelegeam cultura lor de consum. Am efectuat un research detaliat, am identificat diferențele de prețuri, tipologii de produse și am ales să colaborez cu o fabrică locală din Spania, care să producă mezeluri sub marca Ploo’n Gură, respectând rețetele tradiționale românești. Practic, un produs românesc, realizat local, pentru a evita taxele de import, dar fără a compromite gustul original.
A urmat testarea pieței. Câteva luni de calibrare, de ajustare a ambalajelor, a termenelor de valabilitate, a fluxului logistic. În momentul în care lucrurile au devenit stabile, am început expansiunea: Italia, Franța, Germania, Belgia, Olanda și alte țări europene. Distribuția s-a făcut împreună cu magazine specializate pentru diaspora, iar ulterior cu rețelele mari din România: Freshful, Profi, Plai Cash&Carry sau La Cocoș.
Succesul nu a venit doar din strategie, ci și din modul de a relaționa. Spun deseori că “nu înveți să vinzi din cursuri, ci din interacțiunea umană”. Antreprenoriatul nu este doar cifră de afaceri, ci construirea unei rețele de împreună-simțire. Este despre cât de mult inspiri încredere, cât de fidel rămâi partenerilor și valorilor tale.
Ploo’n Gură este dovada că românii din diaspora nu au fost uitați. Că pot fi respectați nu doar ca remititori de bani, ci ca cetățeni cu gusturi sofisticate, care merită produse de calitate. Astăzi, în 2025, Ploo’n Gură nu este doar un produs pe raft, ci o punte de aur între două lumi: cea de acasă și cea adoptivă. Iar povestea mea rămâne una despre curaj, intuiție, dar mai ales despre autenticitate.
2. De la un brand la un portofoliu extins: Cum ați ajuns să gestionați peste 10 branduri distincte?
Când am lansat Ploo’n Gură, n-am privit-o niciodată ca pe o linie de sosire, ci ca pe o rampă de lansare. Am înțeles încă din primul moment că, dacă ideea funcționează și se validează în piață, atunci trebuie să construim mai mult decât un produs. Trebuia să construim un ecosistem. Iar în mintea mea, acest ecosistem s-a cristalizat în jurul Brands to Clients – o platformă de creștere pentru branduri alimentare care aduc valoare, emoție și calitate.
Inițial, m-am concentrat exclusiv pe Ploo’n Gură și pe modul în care puteam scala acest brand în diaspora românească. Însă pe măsură ce am cunoscut tot mai mulți producători locali, oameni care puneau suflet în ceea ce făceau dar nu aveau canale de vânzare sau o viziune clară de business, mi-am dat seama că pot să fiu mai mult decât un antreprenor: pot să fiu un catalizator. Așa am început colaborările cu producători din Spania, unde am găsit resurse, flexibilitate și o deschidere fantastică către personalizare și inovație.
Acolo s-au născut brandurile Sabor del Mar și Sabor del Chef. Nu sunt doar două etichete frumoase – sunt expresia unor identități culinare care răspund unor nevoi reale. Sabor del Mar e dedicat celor care își doresc produse din pește de calitate, gătite tradițional, dar adaptate gusturilor europene. Sabor del Chef, în schimb, este pentru cei care vor rafinament, gust intens, control asupra calității – un brand gândit pentru cei care iau mâncarea în serios.
Astăzi, când mă uit la portofoliul BtC, văd o rețea de povești. Văd branduri care nu doar că se completează între ele, dar creează un întreg spectru de opțiuni pentru consumatorii noștri. Avem produse românești autentice, produse mediteraneene, dulciuri artizanale, brânzeturi fine, produse gourmet etc. Și toate aceste branduri sunt legate de aceeași viziune: gustul trebuie să inspire încredere.
Gestionarea unui asemenea portofoliu necesită un sistem bine pus la punct. Avem acum echipe dedicate pentru distribuție, marketing, relații internaționale. Nu a fost ușor. Am pornit cu doi oameni și am ajuns la o rețea de colaboratori, consultanți, parteneri strategici. Fiecare brand are propriul flux operațional, dar beneficiază de know-how-ul și rețeaua BtC. Asta ne permite să scalăm rapid, fără să pierdem din vedere esența.
Răspunsul scurt la întrebare ar fi: am ajuns să gestionăm atâtea branduri pentru că n-am căutat doar produse, ci am căutat sens. Și pentru că am rămas fidel unui principiu de bază: calitatea fără compromis și relația umană înaintea vânzării.
3. Ce urmează pentru Brands to Clients? Cum vedeți viitorul BtC peste 5 ani?
Dacă mă uit la Brands to Clients ca la un organism viu, atunci pot spune că suntem abia la începutul maturizării lui. Ne aflăm într-un moment-cheie în care trebuie să transformăm ceea ce a fost un start-up ambițios într-un lider regional de categorie. Următorii 5 ani vor însemna, pentru noi, consolidare și extindere strategică.
În primul rând, vrem să continuăm internaționalizarea. Avem deja o prezență puternică în Europa, dar următorul pas firesc este extinderea în piețe precum Canada și Statele Unite, acolo unde comunitățile românești sunt numeroase, stabile și au un apetit evident pentru produse de calitate cu gust de acasă. Avem în plan parteneriate logistice și comerciale care să ne faciliteze această intrare. În același timp, vrem să diversificăm și portofoliul, pentru a include produse adaptate și altor culturi, dar fără să ne pierdem ADN-ul.
Un alt obiectiv important este dezvoltarea unei linii proprii de producție. Până acum, modelul nostru a fost bazat pe parteneriate cu fabrici din Spania și România. Este un model flexibil, dar în viitor vrem să avem control și mai mare asupra calității, asupra lanțului de aprovizionare și asupra inovației în rețetă. Asta presupune investiții – și nu excludem ideea atragerii unui fond de investiții sau chiar crowdfunding, pentru a implica comunitatea noastră în mod direct.
Pe termen mediu, BtC ar putea deveni un incubator de branduri alimentare. Am văzut cât de greu este pentru un producător mic, dar talentat, să ajungă pe rafturile unui retailer mare. Noi vrem să deschidem aceste uși. Să oferim know-how, acces la distribuție, branding, consultanță și poate chiar finanțare. Astfel, Brands to Clients devine mai mult decât o companie – devine un ecosistem.
Un alt aspect pe care îl urmărim este digitalizarea și sustenabilitatea. În 2025, deja folosim platforme de e-commerce, dar în următorii ani vrem să ne consolidăm prezența omnicanală: aplicații mobile, soluții de livrare directă, campanii de conținut video cu bucătari și influenceri culinari. Iar pe partea de sustenabilitate, investim deja în ambalaje ecologice și trasabilitate completă pentru produsele noastre.
Dacă ar fi să rezum, aș spune că văd Brands to Clients ca un „brand de branduri” – un punct de întâlnire între tradiție, inovație și responsabilitate. Vom continua să creștem, dar nu oricum. Ci cu grijă pentru produs, pentru oameni și pentru povestea pe care o scriem împreună cu fiecare partener și client.
4. Ce sfaturi oferiți unui tânăr care vrea să intre în industria alimentară azi?
Dacă aș vorbi acum cu un tânăr care vrea să intre în industria alimentară, i-aș spune direct și sincer: vino cu sufletul deschis, dar pregătește-te să îți murdărești mâinile. Industria asta nu e doar despre rețete și ambalaje frumoase. E despre muncă grea, încredere construită în timp, eșecuri gestionate cu demnitate și, mai ales, răbdare.
Primul lucru pe care l-aș sublinia e că trebuie să înveți să vinzi înainte să înveți să produci. Poate sună paradoxal, dar dacă nu înțelegi piața, clientul, mecanismele de distribuție și promovare, poți avea cel mai bun produs din lume și tot nu vei reuși. Începe de jos. Mergi pe teren. Vorbește cu oamenii din depozite, cu vânzătorii din magazine, cu clienții. Observă. Învață. Pentru mine, cele mai importante lecții nu le-am învățat din cursuri, ci din interacțiuni directe.
Al doilea sfat este să cauți un mentor. Nu neapărat o figură academică, ci un om care a fost acolo, care a trăit realitățile dure ale pieței, care a pierdut și a câștigat, și care are disponibilitatea să împărtășească. Eu am avut astfel de oameni în jurul meu și nu o dată mi-au arătat direcția când eu eram pe cale să mă pierd în detalii.
Industria alimentară e una dintre cele mai reglementate și competitive. Nu e suficient să faci un produs bun, trebuie să fie sigur, constant, scalabil. Asta înseamnă că ai nevoie de disciplină și documentare. Dar dincolo de toate acestea, ai nevoie de o doză de nebunie. Da, o doză sănătoasă de curaj să crezi în viziunea ta chiar și atunci când nimeni altcineva nu o vede.
Sfatul meu este să nu te ferești de greșeli, dar să înveți repede din ele. Să fii cinstit în relațiile de business și să nu promiți ceea ce nu poți livra. Seriozitatea, încrederea și cuvântul dat sunt capitalul tău cel mai de preț.
Aș mai adăuga un lucru: fii autentic. Nu încerca să copiezi ce fac alții doar pentru că pare să funcționeze. Găsește-ți propria voce, propria direcție. Produsele care reușesc sunt cele care spun o poveste reală, care reflectă valorile creatorului lor. Așa a fost și cu Ploo’n Gură. N-am reinventat roata, dar am spus o poveste adevărată, iar oamenii au simțit asta.
Dacă vrei să intri în industria alimentară, vino pregătit să lupți, să asculți, să greșești și să o iei de la capăt. Și cel mai important, vino pregătit să fii tu însuți. Pentru că într-o piață aglomerată, autenticitatea este cel mai puternic diferențiator.
