România se află într-o situație paradoxală: în timp ce economia are nevoie urgentă de investiții și modernizare, milioane de euro din fonduri europene zac nefolosite în conturile statului, iar ministerele responsabile pentru gestionarea acestor sume se comportă ca niște instituții „mute”, incapabile să aducă un beneficiu real economiei naționale. Lipsa de organizare, transparență și voință administrativă duce la un blocaj total, în ciuda existenței celor mai accesibile și predictibile surse de finanțare – fondurile europene.
România a atras până acum doar o mică parte din fondurile alocate pentru perioada 2021-2027, în ciuda unui buget generos de 31 miliarde de euro. Mai exact, până în martie 2025, doar 10% din aceste fonduri au fost utilizate, în timp ce din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care include un buget de 28 miliarde de euro, România a cheltuit doar 7,5 miliarde de euro, adică doar 25% din suma totală disponibilă. Astfel, România nu reușește să acceseze, să utilizeze și să investească banii care ar putea impulsiona dezvoltarea economică națională, în ciuda promisiunilor și a fondurilor care sunt lăsate să zacă în conturile statului.
Conform unei prezentări realizate de Banca Națională a României (BNR), țara noastră se află într-o poziție ingrată, având la dispoziție miliarde de euro din fonduri structurale și din PNRR care, din cauza incompetenței administrative, rămân necheltuite. În același timp, România înregistrează un grad de absorbție scăzut, comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene. Rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune pentru perioada 2021-2027 se situează doar la 10,3%, cu o sumă de 3,2 miliarde de euro încasată până în martie 2025 din cele 30,9 miliarde de euro alocate. În ceea ce privește PNRR, rata de absorbție este de doar 33,1%, iar din cele 28,5 miliarde de euro alocate, 1,9 miliarde de euro sunt deja încasate, dar nu au fost cheltuite.
Unul dintre programele-cheie care ar fi putut impulsiona antreprenoriatul tinerilor din România, și care a fost menit să sprijine economia prin investiții de mici dimensiuni, este Start-Up Nation. Acesta a fost conceput pentru a sprijini tinerii antreprenori și pentru a stimula crearea de noi afaceri. Cu toate acestea, aproape jumătate dintre locurile disponibile pentru tinerii între 18 și 30 de ani nu au fost ocupate. Deși au fost alocate fonduri considerabile, în valoare de 446 milioane de euro, foarte puțini tineri au aplicat pentru aceste granturi. Așadar, România are încă multe locuri neocupate și o oportunitate irosită, în ciuda sprijinului financiar pus la dispoziție.
„Zilele acestea, mai sunt circa 12.000 de locuri din 25.000-27.000 pentru tinerii între 18 și 30 de ani. Deși banii au fost puși pe masă, locurile pentru cei care au peste 30 de ani s-au epuizat rapid, dar pentru cei tineri, încă mai sunt disponibile”, a afirmat Roxana Mircea, managing partner la REI Finance Advisors.
Un alt exemplu de blocaj este reprezentat de componentele de digitalizare a afacerilor și de modernizarea sectorului IT. Antreprenorii care au depus proiecte pentru digitalizarea afacerilor lor așteaptă semnarea contractelor de mai bine de doi ani, iar proiectele care ar fi trebuit să sprijine economia nu pot fi finalizate din cauza întârzierilor birocratice.
Problema nu este doar în gestionarea defectuoasă a fondurilor europene, ci și în lipsa de comunicare și transparență din partea autorităților. Ministerele cheie, precum Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Economiei, nu oferă informații clare și accesibile pentru public despre stadiul implementării fondurilor și despre pașii necesari pentru accesarea acestora.
Această lipsă de transparență adâncește criza economică a țării, în condițiile în care România nu reușește să profite de oportunitățile financiare oferite de Uniunea Europeană. În plus, există o lipsă de încredere în administrația publică, iar acest lucru se reflectă în volumul scăzut de fonduri accesate.
„La digitalizare, abia acum se semnează primele contracte. Sunt 7.000 de proiecte care așteaptă de doi ani. Acești bani s-ar simți în economie și ar ajuta mult, dar ministerele sunt blocante”, a adăugat Roxana Mircea.
România nu are lipsă de fonduri, dar are o mare lipsă de competență și voință politică. Miliarde de euro zac nefolosite, iar statul român nu pare capabil să gestioneze în mod eficient aceste fonduri. Rata scăzută de absorbție a fondurilor structurale și a PNRR este o dovadă clară a eșecului administrativ și a incompetenței în guvernare.
Pentru a profita de aceste sume uriașe și pentru a da o adevărată șansă economiei românești, trebuie ca autoritățile să-și schimbe abordarea: să elimine barierele birocratice, să asigure transparența în gestionarea fondurilor europene și să încurajeze implementarea rapidă a proiectelor care pot aduce investiții, locuri de muncă și dezvoltare economică.
Fără o acțiune fermă și o politică coerentă de accesare a fondurilor europene, România riscă să rămână în urmă în fața altor state membre UE care au învățat deja cum să valorifice aceste oportunități financiare. Economia românească are nevoie urgentă de aceste fonduri pentru a putea evolua și a depăși provocările cu care se confruntă.
