Iurie Ciocan, fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Republica Moldova, este candidat pe lista de diaspora a Partidului Social Democrat (PSD) în alegerile parlamentare din România. Dezvăluirile recente privind relațiile sale cu Igor Dodon, liderul socialiștilor din Republica Moldova și fost președinte al țării, au stârnit controverse și îndoieli legate de integritatea sa politică.

Un set de mesaje recuperate din telefonul criptat al lui Igor Dodon (alias „Kremlinovici”) de RISE Moldova relevă o serie de comunicări private între Ciocan și Dodon în perioada 2015-2016. În aceste mesaje:

• Ciocan l-a informat pe Dodon despre detalii sensibile privind raportările financiare ale PSRM și l-a asigurat că nu există verificări „deranjante” la adresa partidului său.
• Într-un mesaj din 2015, Ciocan i-a cerut lui Dodon să fie inclus pe lista de candidați ai PSRM, lucru pe care ulterior l-a catalogat drept „o glumă”.
• Ciocan i-a trimis lui Dodon documente despre prezența la vot în timp real în timpul alegerilor locale, lucru care pune sub semnul întrebării neutralitatea sa în funcția publică.

După o perioadă de relativă izolare, Iurie Ciocan a intrat oficial în politica românească în 2022, devenind lider al filialei PSD din Republica Moldova. Această tranziție către PSD vine după ani de controverse legate de activitatea sa în cadrul CEC și de legăturile sale cu politicieni moldoveni influenți.

În declarația sa de avere, Ciocan și soția sa au raportat:

• Proprietăți: Două apartamente și o casă de 655 mp în Chișinău.
• Bunuri de lux: Șapte ceasuri, inclusiv trei de aur, evaluate la 24.000 de euro.
• Venituri substanțiale: Dividende de peste un milion de lei câștigate de soția sa din compania Privesc.Eu, precum și alte venituri din chirii și consultanță.

Candidatura lui Iurie Ciocan pe listele PSD pentru diaspora ridică întrebări legate de etica sa și de posibilul impact asupra imaginii partidului. Relațiile sale anterioare cu Dodon și acuzațiile privind manipularea proceselor electorale ar putea influența percepția publică asupra PSD și asupra rolului său în politica românească.

Articol integral pe RISEProject

Printre cei care candidează la alegerile din 2024 se numără 104 ofițeri în rezervă, majoritatea provenind din Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Serviciul Român de Informații (SRI). Aceștia reprezintă aproximativ o treime din totalul pensionarilor de pe listele electorale (270 de candidați).

Distribuția geografică a rezerviștilor:

• București: 7 candidați.
• Călărași: 6 candidați.
• Singurul județ fără rezerviști pe liste este Iași, alături de diaspora.

Partidele cu cei mai mulți rezerviști pe liste:

• AUR și SOS: Propun 69 de foști angajați din structurile de forță, consolidându-și imaginea de formațiuni „suveraniste”.
• Restul partidelor: PSD, PNL, USR și POT au împreună doar 35 de rezerviști.

Cazuri controversate:

1. Vasile Zărnescu (SOS):
   • Colonel SRI în rezervă, condamnat pentru antisemitism și negarea Holocaustului, ulterior iertat la apel.
   • Candidează la Senat în București, pe listele SOS, deschise de Diana Șoșoacă.
2. Bogdan Mihai (PSD):
   • Pensionar SRI la doar 39 de ani, cu o pensie de peste 8.000 de lei lunar.
   • Candidat la Senat în Călărași, promovează reforme în sănătate.
3. Iulică Munteanu (PNL):
   • Fost angajat SRI, acum pensionar, apare pe listele din Ialomița drept „liber profesionist”.
4. Monica Iagăr (AUR):
   • Fostă campioană la săritura în înălțime, pensionară MAI cu peste 9.700 de lei lunar.

Pensiile militarilor sunt un subiect controversat, fiind considerate „de serviciu” de către unii politicieni, dar „speciale” de către experții în politici publice. Acestea sunt calculate diferit față de pensiile civile:

• 80% din salariul brut obținut în ultimul an, o metodă considerată nejustificată de experții anticorupție.
• Multe pensii depășesc 10.000 de lei lunar, în contrast cu pensiile civile.

Comentarii critice:

• Laura Ștefan (Expert Forum):
  „Politica nu ar trebui să fie făcută de foști angajați ai structurilor de forță. Migrarea între sistemele de informații și politică este periculoasă.”
• Vlad Adamescu (Politică la minut):
  „Rezerviștii influențează deja comisiile de control ale SRI și SIE. Valorile anti-NATO și anti-UE pot influența negativ politica externă.”

Candidați cu pensii speciale: 

1. Mariana Gabriela Stuparu (PSD, Caraș-Severin):
   • Fostă judecătoare, pensionară cu aproape 24.000 de lei lunar.
2. Marinela Iacob (AUR, Hunedoara):
   • Pensionată recent, câștigă peste 33.000 de lei lunar.

Această prezență ridică întrebări despre rolul structurilor de forță în politică, precum și despre compatibilitatea valorilor acestor candidați cu direcția democratică a României. Într-o democrație sănătoasă, controlul asupra influenței rezerviștilor în procesul legislativ ar trebui să fie o prioritate.

Articol integral pe SNOOP

În CV-ul public al candidatului la alegerile prezidențiale Călin Georgescu apare o experiență profesională aparent impresionantă: „director executiv și consilier special al directorului general ONU de la Geneva” în perioada 2015-2016. O analiză simplă arată însă că aceste informații sunt false.

În CV-ul său, disponibil pe site-ul Universității din Pitești, Georgescu a trecut că a fost „director executiv al Institutului Indicelui Global al Sustenabilității al Națiunilor Unite (United Nations Global Sustainable Index Institute – UNGSII)” în Geneva și Vaduz. Mai mult, a indicat drept adresă oficială o locație din Geneva: Palais des Nations 1211 Geneva 10, adică biroul central al ONU.

O verificare simplă pe internet dezvăluie că UNGSII nu face parte din structurile oficiale ale ONU. Este, de fapt, o fundație privată, fondată în 2014, care susține anumite inițiative ale ONU, dar nu este integrată în sistemul Națiunilor Unite.

De asemenea, adresa indicată în CV, care trimite către biroul ONU din Geneva, este eronată. Adresa reală a UNGSII se află în Gebertingen, un sat din Elveția, situat la aproximativ 185 de kilometri de Geneva. Locația fundației este de fapt o vilă privată, fără nicio legătură cu clădirea oficială a ONU.

Deși Georgescu susține că a fost consilier special al directorului general al biroului ONU din Geneva, această funcție nu apare menționată pe site-ul oficial al biroului (ungenova.org). Singura legătură documentată între Georgescu și ONU este rolul său de raportor special pentru drepturile omului și gestionarea deșeurilor periculoase în cadrul Biroului Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului.

Fondatorul UNGSII, Roland Schatz, menționează pe profilul său LinkedIn că a fost implicat în campanii politice pentru foștii cancelari germani Helmut Kohl, Gerhard Schröder și Angela Merkel, dar nu există alte indicii clare privind colaborarea strânsă cu ONU.

Până la redactarea acestui articol, Biroul ONU din Geneva și purtătorul de cuvânt al ONU de la New York nu au oferit un răspuns oficial privind activitatea lui Georgescu în cadrul organizației.

Călin Georgescu și-a construit o imagine publică bazată pe atribuirea unor funcții care, în realitate, nu sunt susținute de dovezi clare. Institutul Indicelui Global al Sustenabilității menționat în CV este doar o fundație privată, fără legătură directă cu ONU, iar adresa indicată este falsă. Aceste detalii ridică serioase întrebări despre credibilitatea informațiilor prezentate de candidat.

Sursă: Adevărul

Articol integral pe Context

O investigație detaliată realizată de Info Sud-Est și G4Media dezvăluie strategia din culisele campaniei digitale a lui Călin Georgescu, candidatul pro-rus și anti-occidental, care a ajuns pe primul loc în turul întâi al alegerilor prezidențiale. Coordonarea s-a desfășurat în principal printr-un grup de Telegram, iar impactul s-a văzut pe toate platformele sociale majore: TikTok, Facebook, YouTube, Instagram.

Investigația arată că grupul de Telegram „Propagator – Implică-te și tu” (redenumit ulterior „Renașterea României”) a fost un pilon central în coordonarea unei campanii digitale masive. Format din peste 4.000 de membri, grupul a distribuit constant imagini, videoclipuri și mesaje pentru a fi personalizate și răspândite pe toate rețelele sociale.

• Personalizare pentru viralizare

Utilizatorii au fost instruiți să editeze materialele primite, adăugând texte sau filtre personale, pentru a evita identificarea acestora drept conținut duplicat de algoritmii platformelor.

• Tutoriale video

Grupul a oferit ghiduri detaliate despre cum să personalizeze clipurile pentru a maximiza vizibilitatea acestora.

• Mobilizare organizată

Din iunie 2024 până în noiembrie, au fost transmise peste 1.800 de materiale, iar utilizatorii erau încurajați să petreacă „doar 30 de minute pe zi” pentru a amplifica mesajele candidatului.

TikTok a fost invadată încă din vară, iar Georgescu a reușit să atragă peste 477.000 de urmăritori, cu mult peste rivalii săi. Pagina „For You” a fost inundată cu mesaje naționaliste, conspiraționiste și clipuri care promovau imaginea candidatului ca fiind singura opțiune „anti-sistem”.

• Facebook

Georgescu a strâns peste 260.000 de urmăritori în mai puțin de doi ani, comparativ cu Elena Lasconi, care a acumulat 172.000 din 2019.

• Instagram

În mai puțin de un an, Georgescu a ajuns la 66.000 de urmăritori, o performanță remarcabilă pentru un candidat relativ necunoscut până în 2024.

Cu aproape 100.000 de abonați, canalul YouTube al lui Georgescu a fost folosit intens pentru a răspândi mesajele sale către un public mai larg. În comparație, ceilalți candidați au avut un impact redus pe această platformă.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a emis un raport conform căruia TikTok a oferit un tratament preferențial lui Georgescu, nerespectând obligația de a marca postările politice. Deși TikTok a negat acuzațiile, fotografii obținute arată că rețeaua a permis reclame plătite pentru candidatul pro-rus, încălcând astfel legislația electorală din România.

Grupul de Telegram a fost un mecanism esențial pentru succesul campaniei digitale a lui Georgescu. Utilizatorii nu doar că au amplificat mesajele pe rețelele sociale, ci au creat și o iluzie de popularitate organică, ceea ce a atras și mai multă atenție asupra candidatului.

Exemple de mesaje publicate pe grup:

• „Editați materialele și postați zilnic” – Instrucțiuni despre cum să personalizeze conținutul pentru a maximiza vizibilitatea.
• „Propagează cu toată puterea” – Apele repetate la mobilizare masivă, în special pe Facebook, după ce TikTok fusese deja „invadat”.

Platformele sociale au fost inundate cu mesaje personalizate, distribuite de mii de utilizatori coordonați. Deși Georgescu susține că nu a cheltuit bani în campanie, documentele și fotografiile arată utilizarea reclamelor plătite, inclusiv pe TikTok și Facebook.

Investigația demonstrează cum o campanie bine organizată, cu sprijinul unui grup de adepți extrem de implicați, a reușit să exploateze vulnerabilitățile platformelor sociale pentru a crea o prezență masivă online. Implicarea Telegram și utilizarea de tehnici sofisticate de manipulare a algoritmilor ridică întrebări serioase despre transparența și corectitudinea procesului electoral.

Promovarea lui Călin Georgescu pe rețelele sociale este un exemplu clar al modului în care tehnologia poate fi utilizată pentru a amplifica mesaje politice și a influența alegeri la nivel național.

Articol integral pe G4Media

O investigație detaliată dezvăluie că o rețea complexă de conturi pe rețelele sociale, inclusiv X (fosta Twitter), Telegram și Facebook, legate de Federația Rusă, a fost implicată activ în promovarea candidaturii lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din România. Analizele sugerează o campanie coordonată de diseminare a mesajelor pro-ruse și anti-occidentale, utilizând tehnici avansate de amplificare digitală pentru a-l poziționa pe Georgescu ca un „luptător împotriva sistemului global”.

Folosind software-ul specializat „Osavul”, cercetătorii au descoperit un tipar bine structurat de promovare a mesajelor lui Călin Georgescu de către conturi cu sute de mii de urmăritori, multe dintre ele afiliate cu Federația Rusă.

„În promovarea lui Călin Georgescu au fost implicate rețele specializate în destabilizarea democrațiilor, iar acesta este doar vârful icebergului,” a declarat Andra-Lucia Martinescu, cercetător la The Foreign Policy Centre în Marea Britanie.

Pe parcursul campaniei electorale, mai multe conturi de Telegram și X au preluat și amplificat mesaje conspiraționiste și naționaliste promovate de Georgescu. Printre cele mai frecvente teme se numără acuzații nefondate împotriva ONU și NATO, precum și teorii despre o rețea globală de oligarhi pedofili, un discurs care a rezonat cu o parte din electoratul român.

Analiza realizată cu „Osavul” a arătat o creștere bruscă a postărilor pro-Georgescu începând cu 1 noiembrie 2024. Numărul acestora a crescut de la sub 100 pe zi la peste 1.100, în special pe conturi cu simpatii anti-occidentale din afara României.

Exemple de conturi afiliate cu Rusia care l-au promovat pe Georgescu:

• El Zoom (Spania, 12,7 mii urmăritori, Telegram)
• En Plena Luz (Rusia, 12,5 mii urmăritori, Telegram)
• Node of Time (Franța, 2,68 mii urmăritori, Telegram)

Aceste conturi, împreună cu site-uri rusești precum pravda-en.com, au redistribuit conținut favorabil lui Georgescu, care a fost ulterior tradus și preluat de rețele conspiraționiste din alte țări.

Promovarea lui Georgescu nu s-a limitat la spațiul românesc. Postările legate de candidatul român au apărut și pe platforme conspiraționiste populare din SUA, precum Infowars.com și Liberty Times & Politics, ambele cunoscute pentru diseminarea dezinformării.

„Este evident că rețelele care l-au promovat sunt conectate la operațiuni mai ample de influență coordonate de Rusia. Faptul că domnia sa este un pion util în acest joc geopolitic arată cât de fragilă este reziliența democrației românești,” a mai precizat Martinescu.

În România, rețelele locale cu simpatii pro-ruse au amplificat mesajele lui Georgescu. Printre acestea, se numără publicația NYmagazin.ro, afiliată Georgianei Arsene, administratoarea grupului privat „Prietenii lui Vladimir Putin” pe Facebook. Arsene a realizat interviuri cu Georgescu, promovate intens pe Telegram.

De asemenea, site-uri precum Sputnik Moldova, cunoscute pentru afilierile cu Kremlinul, au oferit spațiu pentru promovarea tezelor naționaliste ale candidatului.

Investigația scoate la lumină un model de influență digitală bine organizat, în care Georgescu a fost promovat ca simbol al „luptei împotriva globalismului”. Utilizarea conturilor rusești și a rețelelor conspiraționiste a amplificat mesajele sale la nivel internațional, punând sub semnul întrebării integritatea procesului democratic din România.

Promovarea unui candidat cu o astfel de susținere externă ridică întrebări serioase despre capacitatea instituțiilor democratice românești de a rezista presiunilor și manipulărilor externe. Investigarea acestor legături este crucială pentru a înțelege amploarea influenței străine în procesul electoral românesc și pentru a proteja democrația.

Articol integral pe Context

Într-un context electoral tensionat, fostul primar al Brașovului, Allen Coliban, a publicat joi o fotografie cu sacii de voturi ce urmează să fie renumărați în urma deciziilor Curții Constituționale și ale Biroului Electoral Central (BEC). Politicianul USR atrage atenția asupra dificultăților logistice, lipsei transparenței și riscurilor asociate unui astfel de proces desfășurat în grabă.

Conform lui Coliban, sarcina de a renumăra peste 272.000 de voturi a fost atribuită unui număr insuficient de persoane. Într-o postare pe Facebook, acesta scrie:

„Nu știu cum vor număra 9 oameni totalul de 272.000 de voturi, până duminică.”

El a subliniat că la nivel național, doar 500 de persoane sunt responsabile de gestionarea unui proces care ar fi trebuit să fie realizat de circa 180.000 de oameni. Presiunea, oboseala și lipsa de supraveghere externă cresc riscul de greșeli care ar putea afecta rezultatul alegerilor și, implicit, stabilitatea democratică.

Coliban a semnalat faptul că BEC a refuzat cererile pentru prezența observatorilor externi și înregistrarea video a procesului de renumărare. Această decizie alimentează suspiciuni cu privire la intențiile autorităților și la corectitudinea întregului proces.

„Angajații Prefecturii, reprezentanța guvernului Ciolacu în teritoriu, sunt implicați direct în acest proces. Orice greșeală poate arunca țara în haos,” a precizat fostul primar.

În acest context, Coliban a făcut un apel la cetățeni să se mobilizeze și să supravegheze pașnic desfășurarea procesului, arătând astfel că există un interes activ din partea societății civile.

„Mă găsiți în fața Prefecturii Brașov, civilizat, doar să știe că suntem acolo și că nu sunt singuri,” a declarat acesta, adăugând că dorește să susțină angajații care se află sub o presiune uriașă.

Această renumărare vine într-un moment în care societatea românească este deja polarizată de rezultatele surprinzătoare ale primului tur al alegerilor prezidențiale. Decizia de renumărare a voturilor a fost motivată de presupuse nereguli în procesul electoral, însă refuzul de a permite prezența observatorilor independenți sau a camerelor de filmat ridică întrebări serioase despre integritatea procesului.

Coliban: „Soarta democrației depinde de aceste momente”

Fostul edil a făcut o paralelă cu protestele masive din ianuarie 2017, sugerând că implicarea civică activă este singura soluție pentru a proteja democrația:

„În 2017 am arătat că putem apăra statul de drept. Acum trebuie să arătăm că putem proteja alegerile. Libertatea și viitorul democrației noastre depind de aceste momente.”