Un caz controversat de îmbogățire nejustificată a fost descoperit de Agenția Națională de Integritate (ANI), care a identificat o diferență semnificativă între veniturile oficiale și averea declarată de Opriș Marius Cosmin, fost inspector vamal la frontiera cu Ucraina. Averea acestuia, acumulată împreună cu soția sa, a depășit cu peste 160.000 de euro veniturile legale, ceea ce a dus la sesizarea Curții de Apel Cluj pentru investigarea acestui caz.

ANI a anunțat că a identificat o diferență nejustificată de 812.094 lei (aproximativ 160.000 de euro) între averea dobândită și veniturile obținute de familia Opriș în perioada în care Marius Cosmin a deținut funcții publice.

Conform ANI:

„Agenția Națională de Integritate a constatat existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 812.094 Lei între averea dobândită și veniturile realizate de către OPRIȘ MARIUS COSMIN împreună cu familia, în perioada exercitării funcției publice.”

Pentru clarificarea situației, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel Cluj pentru investigarea modificărilor patrimoniale și a veniturilor.

Ce a descoperit ANI?

Din declarațiile de avere analizate, reiese că Opriș Marius Cosmin a început să lucreze ca inspector vamal din 2009, activând mai întâi în „echipele mobile” și ulterior în punctele vamale din Sighet și Aeroportul Baia Mare. Soția sa, de asemenea vameș, lucrează la Direcția Regională Cluj.

Declarațiile de avere depuse de familia Opriș arată că aceștia dețin:

• Terenuri: aproape jumătate de hectar de teren intravilan în Baia Mare.

• Imobile: o casă de 300 mp (construită în 2015), un apartament de 52 mp (din 1992, Baia Mare) și spații comerciale și de producție de peste 3.800 mp (din 2020).
• Lipsa economiilor sau investițiilor: Niciun cont bancar sau investiție mai mare de 5.000 de euro.

Veniturile oficiale ale celor doi nu justifică aceste bunuri:

• În 2020, Marius Cosmin Opriș a obținut un salariu anual net de 63.983 lei, iar soția sa, 45.283 lei. Veniturile lor lunare erau de aproximativ 9.000 de lei.
• În 2023, salariul soției a crescut la 72.000 lei anual, iar Marius Opriș a câștigat doar 18.000 lei anual din funcția de director al unei societăți comerciale.

Familia Opriș nu a oferit explicații clare despre modul în care și-a acumulat averea. ANI a sesizat autoritățile competente, iar cazul se află acum în atenția Comisiei de cercetare a averilor.

Cazul Opriș scoate din nou la lumină problema îmbogățirilor nejustificate și a corupției din sistemul public, în special în funcțiile de la granițe, unde există un risc ridicat de practici ilegale. Autoritățile continuă să investigheze astfel de cazuri pentru a combate corupția și a recupera prejudiciile aduse statului.

Dacă ancheta confirmă suspiciunile ANI, averea nejustificată ar putea fi confiscată, iar Opriș ar putea fi supus altor sancțiuni administrative sau penale, în funcție de concluziile anchetei.

Sursă: Defapt

Pensiile speciale ale primarilor sunt pe cale să intre în vigoare la începutul anului 2025, dacă premierul Marcel Ciolacu nu emite o ordonanță de urgență pentru amânarea lor. Deputatul USR Claudiu Năsui a lansat un avertisment dur pe rețelele de socializare, acuzând premierul că refuză să ia măsuri pentru a evita aplicarea acestei măsuri controversate.

Conform prevederilor OUG 57/2019, pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene se calculează astfel:

• Cuantumul indemnizației pentru limită de vârstă este determinat ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizația brută lunară aflată în plată.
• Această indemnizație se adaugă la pensia calculată pe baza contributivității.

Deși aceste prevederi au fost amânate sistematic în ultimii ani, aplicarea lor devine aproape inevitabilă, iar o eventuală intrare în vigoare ar face imposibilă abrogarea, dată fiind jurisprudența Curții Constituționale a României (CCR).

Claudiu Năsui: „Marcel Ciolacu pasează responsabilitatea”

Într-o postare pe Facebook, Claudiu Năsui a criticat lipsa de acțiune a premierului Marcel Ciolacu, care, conform acestuia, încearcă să evite adoptarea unei decizii nepopulare înainte de sfârșitul mandatului său.

„Marcel Ciolacu mai are câteva zile să dea această ordonanță. La negocieri a zis că nu vrea să o dea, ca să o lase următorului guvern. Nu vrea să facă el lucruri nepopulare. El vrea doar să îndatoreze România cât poate și să paseze sarcina grea de a opri îndatorarea și a rambursa împrumuturile altora. Tipic pentru politicienii escroci,” a scris Năsui.

Acesta a evidențiat impactul bugetar semnificativ pe care aceste pensii speciale îl vor avea, în contextul unui deficit bugetar de 9%, explicând că un sfert din cheltuielile statului sunt făcute pe datorie.

Pensiile speciale ale primarilor reprezintă doar unul dintre numeroasele angajamente financiare asumate de stat, dar care, până în prezent, au fost amânate anual. Claudiu Năsui atrage atenția că politicienii preferă să creeze obligații financiare „pe hârtie”, fără să ia în considerare sustenabilitatea economică.

„Din 1.000 de lei cheltuiți de stat, aproximativ 250 sunt pe datorie. Veniturile statului au crescut, dar problema este clasa politică, care a explodat cheltuielile publice,” a declarat deputatul USR.

Marcel Ciolacu mai are la dispoziție câteva zile pentru a emite o ordonanță de urgență care să amâne intrarea în vigoare a pensiilor speciale ale primarilor. Totuși, refuzul de a lua o astfel de măsură indică o posibilă dorință de a pasa responsabilitatea viitorului guvern. Dacă această prevedere va intra în vigoare, impactul bugetar ar putea deveni semnificativ, într-un moment în care România se confruntă deja cu dificultăți economice majore.

Introducerea pensiilor speciale pentru primari este un exemplu al modului în care clasa politică a creat angajamente financiare fără o evaluare clară a sustenabilității lor pe termen lung. Refuzul premierului Ciolacu de a aborda problema prin ordonanță de urgență subliniază lipsa de responsabilitate politică și riscul de a împovăra bugetul public cu cheltuieli greu de susținut.

Sursă: Defapt

Un raport controversat al Direcției de Sănătate Publică (DSP) Vaslui a devenit subiect de discuție la nivel național, după ce a constatat că angajații Administrației Bazinale de Apă (ABA) Prut-Bârlad lucrează în condiții deosebit de periculoase. Printre motivele invocate se numără „presiuni la nivelul părților moi” din cauza statului îndelungat pe scaun, „suprasolicitarea vocală” cauzată de vorbitul excesiv la serviciu și riscul de „erori cu implicații penale și corupție” din cauza stresului ocupațional. În baza acestui raport, angajații cer un spor de 15% la salariu.

Raportul DSP: un adevărat „diagnostic” pentru funcționarii publici

Realizate în 2020 și actualizate în 2023, rapoartele DSP Vaslui atrag atenția asupra unui mediu de lucru aparent insuportabil pentru angajații ABA Prut-Bârlad. Printre concluziile prezentate:

1. Suprasolicitarea neuropsihică:
   • Volum mare de muncă, termene scurte și nevoia de decizii rapide.
   • Simptome raportate: oboseală cronică, cefalee, iritabilitate și tensiune arterială oscilantă.
2. Suprasolicitarea vizuală:
   • Utilizarea calculatorului în proporție de 60-100% din orele de program.
   • Consecințe: clipire frecventă, modificări ale dioptriilor și astenopie vizuală.
3. „Suprasolicitarea vocală”:
   • Obligația de a „comunica oral informații tematice” zilnic, cu pauze insuficiente.
4. Presiuni fizice și microclimat nefavorabil:
   • Statul îndelungat pe scaun provoacă „presiuni la nivelul părților moi” și probleme osteoarticulare.
   • Aer insuficient ventilat și riscul de contaminare biologică din cauza numărului mare de solicitanți.

Situația de la ABA Prut-Bârlad pare desprinsă dintr-un sanatoriu. Potrivit raportului, cei aproximativ 150 de angajați suferă de o multitudine de afecțiuni:

• 72 – boli cardiovasculare
• 37 – tulburări endocrine
• 54 – afecțiuni oftalmologice
• 55 – probleme ORL
• 19 – boli osteoarticulare
• 5 – afecțiuni gastroenterologice și hepatologice
• 5 – probleme dermatologice
• 1 – afecțiuni neurologice

În baza acestor date, funcționarii ABA Prut-Bârlad solicită sporuri pentru condiții de muncă vătămătoare.

Una dintre cele mai controversate concluzii ale raportului este legătura făcută între stresul ocupațional și „riscul de corupție”. Inspectorii DSP atrag atenția că suprasolicitarea neuropsihică și presiunea timpului pot genera „erori care atrag răspunderi penale” și chiar predispun funcționarii la corupție.

Printre cei care cer sporul de 15% se află Ciprian Săcăleanu, un jurist controversat, cunoscut pentru modalități discutabile de angajare. În 2017, acesta a câștigat un concurs la Spitalul de Neurochirurgie din Iași, folosind un document semnat chiar de el, prin care își atesta vechimea de 6 ani la propria firmă de amanet. După ce a fost eliminat dintr-un concurs similar în 2016 pentru lipsa vechimii, Săcăleanu a reușit, un an mai târziu, să demonstreze „vechime” suficientă.

În prezent, acesta este angajat al ABA Prut-Bârlad și se numără printre cei care cer sporul de 15% pentru „condiții grele de muncă”. Dacă instanța îi va da dreptate, Săcăleanu ar urma să primească un spor de 966 de lei lunar, având un salariu brut de 6.445 de lei.

Rapoartele DSP Vaslui au stârnit indignare și ironii în spațiul public. Constatările precum „presiuni la nivelul părților moi” și „suprasolicitarea vocală” sunt văzute drept exagerări absurde în condițiile în care astfel de situații sunt întâlnite în toate locurile de muncă.

În timp ce funcționarii ABA Prut-Bârlad solicită sporuri pentru astfel de riscuri, sistemul public din România rămâne subiectul unor critici vehemente privind ineficiența, supradimensionarea și cultura „sporurilor” acordate fără fundament solid.

Situația de la Apele Române este simptomatică pentru o parte din administrația publică din România. În timp ce rapoartele DSP Vaslui trag un semnal de alarmă asupra „riscurilor” la locul de muncă, opinia publică se întreabă dacă astfel de cereri reflectă realitatea sau reprezintă o încercare de a obține beneficii financiare pe criterii discutabile. În final, instanțele vor decide dacă aceste sporuri sunt justificate sau nu.

Sursă: ReporterIS