Uniunea Salvați România (USR) îl acuză pe ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, că ar utiliza Poliția Română în scopuri politice pentru a intimida alegătorii și simpatizanții partidului înainte de alegeri. Într-un comunicat publicat sâmbătă, USR susține că Poliția a recurs la sancționări, apeluri telefonice și vizite la domiciliul alegătorilor și membrilor USR în mai multe orașe, pe motivul unor postări distribuite pe rețelele sociale.

Conform USR, astfel de incidente au fost raportate în orașe precum Timișoara, Brașov și București. Într-unul dintre cazuri, o membră USR din Timișoara ar fi fost sancționată după ce a distribuit o postare a unui europarlamentar USR. Alte persoane, inclusiv cetățeni fără afiliere politică, ar fi fost apelate de polițiști sau chiar ar fi fost vizitate acasă.

„Poliția Română supraveghează simpatizanții Elenei Lasconi cu câteva ore înainte de vot. Este o disperare la PNL”, se arată în comunicatul USR. Partidul cere intervenția urgentă a ministrului Predoiu pentru a opri aceste practici, pe care le califică drept „abuzuri și tactici de intimidare”.

Cristian Seidler, deputat USR și coordonator al campaniei electorale a partidului, a criticat dur situația, descriind acțiunile Poliției drept un atac direct asupra democrației și libertății de exprimare:

„Este inacceptabil că Poliția Română supraveghează simpatizanții Elenei Lasconi cu câteva ore înainte de vot. Este o disperare la PNL pentru că, știu și ei, candidatul lor nu reușește să intre în turul doi. Îi îndemn pe toți românii să vină la vot! Să oprim epoca acestor privilegiați, epoca democrației cu epoleți.”

În comunicatul său, USR atrage atenția că atribuțiile Poliției Române ar trebui să vizeze infracțiunile reale și nu distribuirea de mesaje politice pe rețelele sociale:

„Poliția Română are mai multă treabă cu infractorii, nu cu oamenii care distribuie mesaje pe Facebook. Aceste tactici de intimidare sunt inacceptabile într-o democrație,” afirmă USR.

Până la momentul redactării acestui articol, ministrul Cătălin Predoiu și PNL nu au emis un punct de vedere oficial referitor la acuzațiile USR.

USR a făcut un apel public către cetățeni să meargă la urne și să respingă prin vot ceea ce consideră a fi „abuzuri și manipulări orchestrate de actuala guvernare”. Contextul acuzațiilor și utilizarea organelor de stat în campanii politice ridică semne de întrebare cu privire la integritatea procesului electoral și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro

Mircea Geoană, candidat la alegerile prezidențiale din 2024, se află în mijlocul unei noi controverse legate de sursele de finanțare ale campaniei sale. Investigații recente arată că ONG-ul său de campanie, Mișcarea Țara Renaște, a primit 50.000 de euro de la o firmă bulgărească obscură, controlată de oameni de afaceri cu antecedente penale. În plus, Geoană a confirmat un împrumut din partea omului de afaceri clujean Nelu Varga, cunoscut pentru implicarea sa în diverse scandaluri și conexiuni controversate.

Potrivit documentelor obținute de Context.ro, Asociația Mișcarea Țara Renaște a primit, în luna mai, 50.000 de euro de la compania bulgărească Ausenco Ltd. Aceasta este controlată de Ionel Știube, un om de afaceri român condamnat pentru înșelăciune, și Gabriela Știube, patroana unei firme de comerț din Oradea. Banii au fost returnați de ONG abia după două luni, sub pretextul lipsei unui contract.

Ionel Știube a declarat că banii proveneau din fonduri proprii transferate prin firma bulgărească, explicând că intenționa să susțină campania lui Geoană: „Eu i-am băgat 50.000 de euro, din păcate mi i-a băgat înapoi. Îi dădeam și un milion, îl iubesc pe omul ăla.” Știube a recunoscut că a folosit firma bulgărească pentru a evita posibile refuzuri bazate pe istoricul său penal.

Ausenco Ltd este o firmă obscură cu sediul într-un birou de contabilitate din Bulgaria, utilizat de multiple entități implicate în scheme de evaziune fiscală. Printre acestea, figurează și firme asociate cu gruparea Murfatlar, acuzată într-un dosar de prejudiciu de peste 47 de milioane de euro.

Ionel Știube, care a controlat Ausenco Ltd, este fratele lui Viorel Știube, condamnat pentru evaziune fiscală. În trecut, Ionel Știube a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru înșelăciune, dar a evitat executarea pedepsei datorită prescripției. Rețeaua evazionistă din care face parte a fost implicată în suveici financiare transfrontaliere care au prejudiciat statul român cu milioane de euro.

Un alt nume asociat cu finanțarea campaniei lui Mircea Geoană este Nelu Varga, cunoscut om de afaceri și finanțator al CFR Cluj. Varga a confirmat că i-a oferit lui Geoană un împrumut sub 100.000 de euro, explicând că gestul a fost unul prietenesc: „L-am ajutat pur și simplu că omul avea nevoie, săracul, să-și poată rezolva problemele.”

Nelu Varga este un personaj controversat, implicat în dosare legate de retrocedări ilegale și asociat cu personaje influente din politică și afaceri. Printre acestea, Viorel Hrebenciuc și membri ai clanului Caranii, recunoscuți pentru activități infracționale.

Mircea Geoană a declarat, prin intermediul purtătoarei sale de cuvânt, că toate finanțările primite respectă legislația electorală. Cu privire la banii din Bulgaria, Geoană a susținut că aceștia au fost returnați imediat ce ONG-ul său a identificat lipsa unui raport juridic cu firma donatoare.

„Toate sumele luate cu împrumut în această campanie au fost supuse formalităților specifice legislației electorale. Fondurile sunt legale, iar suspiciunile legate de sursele lor sunt nefondate,” a precizat Geoană.

În ciuda clarificărilor oferite de echipa lui Mircea Geoană, aceste dezvăluiri ridică serioase întrebări despre transparența și moralitatea surselor de finanțare. De la firme fantomă din Bulgaria până la împrumuturi de la personaje cu reputații dubioase, campania lui Geoană pare să fie susținută de un mix periculos de interese private și rețele evazioniste.

Asocierile cu firme fantomă și persoane controversate complică imaginea publică a lui Mircea Geoană, în special într-o campanie în care integritatea și transparența ar trebui să fie priorități. Aceste noi dezvăluiri pun sub semnul întrebării capacitatea lui Geoană de a reprezenta interesele publicului românesc, fără influențe externe sau legături dubioase.

Sursă: Context

Mircea Geoană, candidatul pentru alegerile prezidențiale din 2024, și-a organizat campania electorală dintr-un sediu de lux aparținând grupului imobiliar ONE United Properties. Situată în clădirea Eliade Tower din București, activitatea de campanie a fost coordonată pe două etaje, ridicând întrebări despre legăturile dintre candidatul Geoană și influenții moguli imobiliari Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu.

Asociația România Renaște, înregistrată sub denumirea oficială Mișcarea Țara Renaște, este entitatea care susține candidatura lui Mircea Geoană. ONG-ul a fost fondat la sfârșitul lui 2023 și are ca scop declarat promovarea politicienilor independenți. Cu toate acestea, Geoană este singurul candidat susținut oficial de asociație.

ONG-ul și-a declarat sediul la etajul 8 al clădirii Eliade Tower, aflată în zona exclusivistă Floreasca. În plus, activitățile de campanie s-au desfășurat și la etajul 10 al aceleiași clădiri, iar România Renaște beneficiază acum de spații generoase în clădire, contra unei chirii modice în primele luni.

Potrivit documentelor obținute, ONG-ul a primit inițial spațiul gratuit, printr-un contract de comodat intermediat de Asociația Proiectul România 2030. Aceasta a închiriat de la ONE spații generoase pe care le-a oferit ulterior ONG-ului de campanie al lui Geoană. Începând din iulie 2024, ONG-ul România Renaște a semnat propriul contract de închiriere pentru un spațiu de 228,9 metri pătrați, cu o chirie de 1.950 de euro pe lună.

Această înțelegere a atras critici privind accesul preferențial la spații închiriate la tarife sub prețul pieței și asocierea cu un grup imobiliar cu legături controversate.

Grupul ONE United Properties, condus de Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu, este cunoscut pentru proiectele sale imobiliare de amploare, dar și pentru multiplele scandaluri juridice. În 2021, ONE a primit o finanțare de 50 de milioane de euro de la Banca pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre, condusă de Dimitri Pankin, fost oficial rus. Deși ONE susține că nu are legături cu finanțări din Rusia, această asociere a ridicat suspiciuni.

Reprezentanții ONE au negat orice implicare în finanțarea campaniei lui Mircea Geoană și au declarat că ONG-urile de campanie plătesc chirii conforme cu piața.

Întrebat despre sursele de finanțare ale campaniei sale, Geoană a refuzat să ofere detalii clare, menționând că fondurile provin din donații private. Declarațiile sale nu au reușit să elimine suspiciunile privind eventuale legături între campania sa și interesele grupului ONE.

ONE United Properties a fost frecvent implicat în conflicte cu organizațiile civice din București, care au contestat proiectele imobiliare ale grupului. Printre acestea, ansamblul One Floreasca și proiectele din zona Lacului Plumbuita au fost acuzate că distrug spațiile verzi și cresc nivelul de poluare urbană. ONG-urile au contestat autorizațiile de construcție, dar au pierdut unele procese împotriva grupului.

Cu toate acestea, conexiunile dintre ONE și campania lui Geoană adaugă o dimensiune suplimentară la relațiile deja controversate ale grupului imobiliar cu administrația publică.

Asocierea dintre Mircea Geoană și ONE United Properties pune sub semnul întrebării independența financiară și etica în campania prezidențială a fostului secretar adjunct NATO. Legăturile cu influenții moguli imobiliari și accesul preferențial la spații ridică suspiciuni asupra transparenței campaniei, alimentând o dezbatere aprinsă despre influența mediului de afaceri în politica românească.

Articol integral pe Context

La doar 42 de ani, Cristina Dumitrache, deputată PSD din Constanța, se pregătește să candideze pentru al cincilea mandat consecutiv în Parlament. Fiica influentului lider local Ion Dumitrache, deputata își continuă ascensiunea politică începută în 2008, când a devenit unul dintre cei mai tineri parlamentari ai României. Deși susține că meritele proprii au propulsat-o în politică, legăturile familiale și afacerile tatălui său ridică întrebări despre influența nepotismului în succesul său electoral.

Cristina Dumitrache și-a început cariera politică la vârsta de 26 de ani, în perioada dominației grupării Mazăre-Constantinescu-Strutinsky la Constanța, un trio de lideri politici locali ulterior condamnați pentru corupție. În acea vreme, tatăl său, Ion Dumitrache, era deja un influent om de afaceri și un apropiat al liderilor PSD din județ.

Ion Dumitrache, împreună cu partenerul său de afaceri și de conducere în PSD, Felix Stroe, a controlat timp de decenii diverse afaceri în Constanța, de la șantiere navale și firme de taxiuri, până la contracte în domeniul medical. Rețeaua lor de influență a supraviețuit căderii tandemului Mazăre-Constantinescu, consolidându-se ulterior la conducerea PSD Constanța.

În ciuda longevității în Parlament, activitatea Cristinei Dumitrache nu a fost una vizibilă pentru publicul larg. Conform datelor oficiale din actualul mandat:

• A avut 16 luări de cuvânt în plen, dintre care doar 5 declarații politice;
• A depus 69 de propuneri legislative, dintre care 25 au devenit legi;
• A inițiat proiecte legislative în domeniul sănătății, cum ar fi decontarea analizelor pentru alergii și utilizarea canabisului în scopuri medicinale.

Dumitrache justifică dorința de a obține un nou mandat prin necesitatea de a continua proiectele legislative, în special cele din domeniul sănătății, dar criticii ei susțin că succesul său politic se bazează pe locurile eligibile oferite de PSD Constanța, unde tatăl său deține o puternică influență.

Declarația de avere a Cristinei Dumitrache include bunuri de lux impresionante: bijuterii, icoane și tablouri în valoare de peste 300.000 de euro, despre care afirmă că provin în mare parte de la soțul său, George Teșeleanu. În schimb, aceasta nu deține case sau autoturisme pe numele său, iar economiile declarate sunt modeste.

Soțul său, George Teșeleanu, este un om de afaceri prosper, cu legături în industria minieră, administrarea șantierelor navale și funcții onorifice în Italia și România. Teșeleanu este asociat cu mai multe afaceri și titluri onorifice, incluzând și un site personal care promovează realizările sale. Cu toate acestea, criticii sugerează că relațiile de familie au contribuit la accesul său la funcții în consilii de administrație și alte poziții de influență.

Ion Dumitrache, tatăl deputatei, este o figură controversată în Constanța, fiind acuzat de-a lungul timpului de monopol pe contracte publice și relații obscure cu primari și lideri politici locali. Deși Cristina Dumitrache susține că succesul ei politic nu a fost influențat de funcțiile tatălui său, critica privind nepotismul este constantă.

De-a lungul anilor, afacerile lui Ion Dumitrache au intrat frecvent în atenția presei pentru relațiile cu PSD și pentru contractele atribuite firmelor sale în mod preferențial. De exemplu, în 2023, primarul PNL Vergil Chițac a inițiat vânzarea unei bucăți de plajă către Ion Dumitrache, semn al unui „blat tacit” între PSD și PNL în Constanța.

Cristina Dumitrache este un exemplu de continuitate politică susținută de relațiile familiale și influența organizațională, într-un județ unde politica și afacerile sunt strâns interconectate. Deși a avut realizări legislative în domeniul sănătății, cariera sa este umbrită de acuzații de nepotism și de legături controversate cu cercuri de putere din Constanța. În ciuda criticilor, deputata pare pregătită să-și continue traseul politic, fiind susținută de o organizație PSD puternică și loială.

Sursă: Info-Sud-Est

Sursa foto: Inquam Photos / George Călin

Un nou document de zbor publicat de G4Media.ro scoate la lumină un alt episod controversat în care liderii PSD Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Alfred Simonis, Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au fost implicați. Zborul din 3 mai 2022 cu destinația Madrid, efectuat cu un jet privat închiriat de compania Nordis, pune din nou sub semnul întrebării transparența și etica liderilor politici. Alături de aceștia a călătorit și Sorina Stan Docuz, o apropiată a premierului Marcel Ciolacu, ale cărei afaceri au prosperat considerabil în ultimii ani.

Potrivit documentului de zbor („gendec”), liderii PSD au plecat pe 3 mai 2022 la Madrid la bordul unui jet privat închiriat de Nordis, companie intrată ulterior în insolvență. Zborul a fost organizat în aceeași lună în care aceștia au participat la evenimente de lux la Monaco, confirmând o serie de deplasări cu avioane private care au stârnit controverse publice.

Printre pasageri s-au numărat:

• Marcel Ciolacu, liderul PSD și actualul premier al României;
• Sorin Grindeanu, vicepremier;
• Alfred Simonis, lider al deputaților PSD, însoțit de soția sa;
• Laura Vicol, deputată PSD, și soțul acesteia, Vladimir Ciorbă;
• Sorina Stan Docuz, protejata premierului și o figură controversată din sfera afacerilor.

Zborul a coincis cu mai multe evenimente de anvergură desfășurate la Madrid, inclusiv meciurile din Turneul de tenis Master Series și semifinala Champions League dintre Real Madrid și Manchester City.

Întrebați de G4Media.ro despre scopul deplasării și sursa finanțării, liderii PSD au oferit răspunsuri sumare:

• Marcel Ciolacu a evitat să comenteze, refuzând să răspundă întrebărilor adresate de jurnaliști.
• Sorin Grindeanu a declarat că deplasarea a fost „privată” și că a plătit cheltuielile din propriile fonduri.
• Alfred Simonis a susținut că toate călătoriile private au fost achitate personal.

Laura Vicol și Sorina Docuz nu au oferit niciun punct de vedere.

Un aspect cheie al scandalului îl reprezintă Sorina Stan Docuz, o apropiată a premierului Marcel Ciolacu. Originară din județul Buzău, Docuz a devenit cunoscută pentru relațiile sale cu lideri politici și pentru ascensiunea rapidă în afaceri.

În ultimii ani, companii asociate cu Docuz sau cu apropiații acesteia au obținut contracte substanțiale de la instituții publice controlate de PSD. Printre acestea se numără contracte de publicitate finanțate din subvențiile primite de PSD de la bugetul de stat și licitații câștigate cu semne de întrebare.

Zborurile private au fost organizate de compania Nordis, acum în insolvență. Afacerile Nordis sunt investigate pentru posibile nereguli, inclusiv vânzarea repetată a acelorași apartamente către clienți diferiți. Liderii PSD, prin legăturile personale și politice cu acționarii Nordis, sunt vizați indirect de controversele juridice și financiare în jurul acestei companii.

Deși liderii PSD au susținut că deplasările private au fost achitate din fonduri proprii, aceștia nu au prezentat documente justificative. Mai mult, refuzul lor de a clarifica scopul acestor călătorii ridică întrebări legate de potențialul conflict de interese și utilizarea resurselor companiilor private cu legături strânse cu partidul.

Scandalurile repetate implicând zboruri private și destinații de lux riscă să afecteze credibilitatea PSD, mai ales în contextul unui an electoral tensionat. Deși liderii politici încearcă să minimizeze impactul, publicul și presa continuă să ceară mai multă transparență și asumare din partea acestora.

Articol integral pe G4Media

Ștefania Miruna Lișcu, în vârstă de 27 de ani, a fost numită viceprimar al Sectorului 4, sprijinită de organizația PNL Sector 4 condusă de nimeni altul decât Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL și nașul de cununie al acesteia. Decizia ridică semne de întrebare, având în vedere declarațiile recente ale lui Stroe împotriva nepotismului, inclusiv criticile sale la adresa premierului Marcel Ciolacu.

Numirea Ștefaniei Miruna Lișcu a fost oficializată în contextul sprijinului acordat de PNL Sector 4, organizație pe care Stroe o conduce. Relația personală dintre cei doi a fost făcută publică recent, prin postările de pe Instagram, în care Stroe își exprimă bucuria de a fi nașul de cununie al Mirunei și al soțului acesteia.

În ciuda vârstei tinere, Lișcu nu deține experiență în administrația locală, conform profilului său de LinkedIn. Experiența sa profesională se limitează la funcții ocupate în administrația centrală, unde a lucrat ca șefă de cabinet al lui Ionuț Stroe în Parlament (2021-prezent) și consilieră a acestuia la Ministerul Tineretului și Sportului în 2020. Înainte de cariera politică, Lișcu a fost angajată la Nintendo, unde a ocupat poziția de Online Support Specialist timp de un an.

Întrebat despre promovarea nașei sale în funcția de viceprimar, Stroe a respins orice legătură între relația personală și susținerea sa politică. „Faptul că Miruna este fina mea, de foarte puțin timp, nu are nicio legătură cu alegerea ei ca viceprimar. Este o super colegă, implicată de ani de zile în PNL, cu mult timp înaintea căsătoriei. Alegerea ei este firească și bazată pe activitatea ei politică,” a declarat Stroe pentru G4Media.

Acesta a subliniat că Lișcu a fost consilier local înainte de a deveni viceprimar, susținând că toți consilierii PNL Sector 4 se află la primul mandat și că lipsa de experiență nu este un impediment: „Într-o funcție publică poți alege și oameni fără experiență. S-a pregătit pentru această funcție cu mult timp înainte.”

Numirea Ștefaniei Miruna Lișcu atrage atenția nu doar din cauza legăturilor personale cu Stroe, ci și datorită declarațiilor contradictorii ale acestuia. În trecut, Stroe l-a acuzat pe premierul Marcel Ciolacu de nepotism, criticând numirile de persoane apropiate în funcții publice. Această aparentă discrepanță între discurs și acțiune a generat critici și ironii din partea opiniei publice.

Promovarea Ștefaniei Miruna Lișcu reflectă un fenomen mai larg în politica românească, în care legăturile personale și politice influențează numirile în funcții publice. Deși Stroe susține că numirea s-a bazat pe meritele politice ale lui Lișcu, relația lor personală pune sub semnul întrebării transparența și integritatea procesului de selecție.

Criticii subliniază că astfel de practici nu fac decât să erodeze încrederea publicului în clasa politică. Într-o țară unde nepotismul și conflictul de interese sunt frecvent criticate, astfel de decizii riscă să alimenteze percepția de favoritism și lipsă de meritocrație în politică.

Sursă: G4Media

Marcel Ciolacu, premierul și liderul PSD, continuă să demonstreze cum luxul exorbitant devine o normalitate pentru cei care conduc România. În mai 2024, Ciolacu a călătorit la Baia Mare cu un Gulfstream G200, același avion privat folosit anterior pentru cursele luxoase la Nisa și Madrid, în care figuri din anturajul PSD – inclusiv Laura Vicol, copilul acesteia și alte personaje controversate – și-au făcut apariția.

Întrebarea care planează asupra acestei călătorii este simplă: cine a plătit pentru această cursă la Baia Mare? De ce liderul PSD, care ar fi putut opta pentru o cursă comercială mult mai ieftină, a ales să folosească un avion de lux, al cărui cost de închiriere se ridică la 10.000 de euro pe oră?

Mai grav, acest episod nu poate fi privit izolat. Avionul Gulfstream G200 este o constantă în dosarul „Nordis”, scandalul în care mii de români au fost păgubiți printr-o schemă aparent orchestratată pentru a finanța interesele liderilor politici. Banii colectați de la victimele afacerii Nordis – oameni care și-au pierdut economiile investind în proiecte imobiliare-fantomă – par să fi devenit o conductă invizibilă, alimentând cheltuieli fabuloase și zboruri de lux pentru conducerea PSD.

Ceea ce vedem astăzi despre relațiile dintre PSD și rețeaua Nordis este, fără îndoială, doar 1% dintr-un jaf mult mai amplu. Afacerea Nordis este o ilustrare a corupției generalizate din România, unde structuri de stat care ar trebui să vegheze la respectarea legii sunt complet paralizate.

• DNA-ul, cândva o instituție temută de politicieni, este acum un simbol al neputinței, incapabil să intervină în fața acestor abuzuri flagrante.
• Curtea Supremă, despre care se spune că ar fi controlată de grupuri de influență obscure, pare să se afle în slujba unor interlopi politici care au subjugat justiția.

La Baia Mare, Ciolacu s-a prezentat în fața camerelor, încercând să adopte o postură populistă. A mâncat o porție de fasole la cantina unei fabrici și a declarat, cu un zâmbet ironic, că n-a mai mâncat de mult o masă atât de bună.

Însă fasolea modestă din campanie ascunde o realitate cinică: premierul ajunge la întâlnirile cu electoratul într-un avion de lux, plătit din bani cu proveniență neclară, care ar putea avea legături directe cu milioanele de euro dispărute în jaful Nordis.

Ce este poate și mai grav este lipsa de întrebări. Nimeni nu l-a chestionat public pe Ciolacu despre costurile acestei călătorii sau despre finanțarea campaniei sale. Această complicitate a tăcerii demonstrează că atât autoritățile, cât și o parte din presă sunt parte a unui sistem care protejează interesele celor care dețin pârghiile puterii.

Avem în față o țară în care banii cetățenilor sunt deturnați pentru a întreține luxul și privilegiile unei elite politice rupte complet de realitate. În timp ce mii de păgubiți Nordis se luptă pentru a-și recupera economiile pierdute, liderii politici zboară la campanie cu avioane private, plătite probabil din aceleași fonduri „fantomă”.

Acest caz trebuie să servească drept un semnal de alarmă. Fără un DNA funcțional, fără o justiție care să își facă datoria și fără o presă liberă care să expună aceste abuzuri, nu doar banii, ci și viitorul României sunt în pericol de a fi confiscate de această elită politică iresponsabilă.

Foto: G4Media