Un consultant politic israelian, Mordechai Sender, îl acuză pe Mircea Geoană, candidat la alegerile prezidențiale și fost adjunct al secretarului general NATO, că i-ar datora 300.000 de euro pentru servicii de consultanță electorală. Sender susține că banii urmau să fie achitați în tranșe, parțial finanțate de Sacha Dragic, patronul Superbet, dar o parte substanțială din sumă nu i-a mai fost plătită. Acuzațiile vin în contextul implicării unor figuri controversate și a unor plăți efectuate prin structuri offshore, ceea ce ridică întrebări despre transparența și integritatea campaniei lui Geoană.

Potrivit declarațiilor lui Mordechai Sender, negocierile cu Mircea Geoană au început în toamna anului 2023, în perioada în care acesta încă ocupa funcția de adjunct al secretarului general NATO. Sender susține că a fost contractat pentru a oferi consultanță electorală începând cu 1 martie 2024, în baza unui acord financiar de 175.000 de euro pe lună, pe o durată de cinci luni. Consultantul afirmă că i-au fost plătite doar 375.000 de euro din suma totală de 875.000 de euro convenită inițial.

Contractul a fost încheiat prin intermediul Asociației Proiectul România 2030, un think-tank fondat de apropiați ai lui Geoană, dar reprezentanții ONG-ului neagă că ar fi fost implicați în campania electorală a acestuia. În pofida acestor negări, documente și mesaje furnizate de Sender arată că au existat discuții despre campania lui Geoană și plăți întârziate pentru serviciile oferite.

Sender afirmă că, în iunie 2024, a primit o tranșă de 200.000 de euro de la Sacha Dragic, fondatorul Superbet și una dintre cele mai influente figuri din industria pariurilor din România. Plățile urmau să fie efectuate printr-un offshore cipriot și o companie bulgară, dar a doua tranșă de 200.000 de euro nu a mai fost onorată. Contractul încheiat între cele două entități specifica scopuri vagi, precum creșterea „brand awareness”-ului, ceea ce ridică suspiciuni asupra utilizării acestor fonduri.

Legăturile lui Dragic cu campania lui Geoană includ și asocierea sa cu Remus Ștefureac, directorul companiei de sondaje INSCOP, care l-a poziționat pe Geoană în topul preferințelor electorale în diverse studii publicate înaintea alegerilor. Dragic are, de asemenea, legături cu grupul imobiliar One United Properties, unde staff-ul de campanie al lui Geoană a activat.

Un alt element controversat al campaniei lui Geoană este implicarea lui Srulik Einhorn, un consultant israelian asociat cu un scandal internațional privind scurgeri de informații. Einhorn a fost implicat în manipularea informațiilor pentru îmbunătățirea imaginii premierului israelian Benjamin Netanyahu, ceea ce complică și mai mult imaginea campaniei lui Geoană.

Sender declară că intenționează să dea în judecată echipa de campanie a lui Geoană pentru suma datorată, susținând că a fost înșelat: „Am fost asigurat că voi fi plătit, dar am fost mințit. Voi merge până la capăt pentru a expune toate aceste detalii publicului.” Geoană, echipa sa de campanie și Sacha Dragic nu au răspuns solicitărilor de a oferi un punct de vedere.

Acuzațiile aduse de Mordechai Sender ridică întrebări serioase despre modul de finanțare și de gestionare a campaniei electorale a lui Mircea Geoană. Implicarea unor figuri controversate și a unor structuri financiare opace afectează credibilitatea acestuia într-o competiție electorală deja tensionată. Dezvăluirile pun presiune pe Geoană să ofere clarificări publice și să demonstreze transparența utilizării fondurilor în campania sa.

Sursă: Context

Societatea de Transport București (STB) a adoptat o decizie controversată, care limitează sever dreptul angajaților de a comunica public informații despre activitatea companiei.

Conform documentului semnat de directorul general interimar Daniel Istrate, orice informație adresată presei sau publicului trebuie să fie transmisă exclusiv prin Departamentul de Marketing, Serviciul Comunicare sau Purtătorul de Cuvânt al STB. Nerespectarea acestei directive poate duce la sancțiuni disciplinare severe, inclusiv desfacerea contractului de muncă.

Decizia, adoptată pe 18 noiembrie 2024, vizează consolidarea controlului asupra fluxului de informații oficiale. Conform conducerii STB, măsura urmărește „asigurarea unei comunicări eficiente și a diseminării corecte a informațiilor oficiale.” Cu toate acestea, criticii o consideră o încercare de intimidare a angajaților și de ermetizare a organizației, ceea ce ar putea împiedica dezvăluirea unor nereguli sau pericole care pot afecta siguranța călătorilor.

În plus, decizia se suprapune cu prevederile Legii nr. 361/2022, care protejează avertizorii de integritate. Această lege asigură protecția celor care raportează încălcări ale legii în instituțiile publice sau private, dar măsurile adoptate de STB par să descurajeze astfel de raportări.

Decizia STB ridică îngrijorări serioase cu privire la dreptul la liberă exprimare al angajaților. Potrivit acesteia, divulgarea oricărei informații, chiar și a celor care pot expune ilegalități sau riscuri pentru siguranța publică, poate fi considerată o abatere disciplinară. Astfel, angajații sunt încurajați să evite orice comunicare despre probleme interne, temându-se de repercusiuni.

Specialiștii în drept consideră că măsura ar putea fi interpretată ca o încercare de a institui un climat de autocenzură, în care angajații evită să semnaleze abuzuri sau ilegalități de teamă să nu-și piardă locul de muncă.

Decizia a fost semnată de Daniel Istrate, directorul general interimar al STB, care are un trecut profesional marcat de controverse. Numit în funcție pe filiera politică a PNL, Istrate a ocupat anterior poziții în Primăria Sectorului 6 și Primăria Capitalei. Investigații recente, inclusiv una realizată de „România, te iubesc!”, l-au legat de activități imobiliare suspecte din Sectorul 6.

Măsura vine într-un moment în care Istrate este deja sub lupa presei, ceea ce adaugă greutate acuzațiilor că decizia ar putea avea scopul de a reduce transparența în cadrul STB și de a bloca accesul publicului la informații relevante.

Într-un răspuns oficial adresat presei, STB a susținut că decizia vizează garantarea „diseminării corecte și asumate” a informațiilor și că nu încalcă drepturile angajaților de a-și exprima opiniile personale. Conducerea STB a subliniat că toate informațiile oficiale sunt publicate pe site-ul companiei, pentru a asigura accesul publicului la informații clare și verificate.

Experții în transparență și drepturi civile consideră că măsura STB poate avea un impact negativ asupra drepturilor angajaților și asupra interesului public. În opinia acestora, limitarea comunicării la câteva persoane desemnate reduce șansele ca problemele interne, inclusiv cele care pot afecta siguranța călătorilor, să fie semnalate la timp.

Avocatul specializat în drepturile avertizorilor publici, Ioana Dumitrescu, a declarat: „Această decizie riscă să încalce principiile protecției avertizorilor publici. Orice angajat ar trebui să aibă dreptul să semnaleze ilegalități sau riscuri iminente, fără teama de represalii.”

Decizia STB de a restricționa drastic comunicarea cu presa ridică întrebări serioase despre transparența și responsabilitatea instituției publice. Într-o companie care gestionează transportul public al capitalei, măsurile care descurajează raportarea problemelor interne pot avea consecințe grave asupra siguranței și încrederii publicului. Autoritățile și organizațiile de drepturi civile vor trebui să monitorizeze impactul acestei decizii pentru a se asigura că nu încalcă prevederile legale privind protecția avertizorilor publici.

Sursă: Buletin de București

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a oferit o serie de declarații incisive într-un interviu acordat Știrilor ProTV, în care a analizat scena politică actuală și alegerile prezidențiale din 2024. Deși a susținut-o pe Elena Lasconi, candidatul USR, pentru a reprezenta dreapta în turul doi, Băsescu nu s-a sfiit să critice aspru ceilalți candidați, inclusiv pe vechiul său rival, Mircea Geoană.

Băsescu și-a manifestat sprijinul pentru decizia lui Ludovic Orban de a renunța la candidatura sa în favoarea Elenei Lasconi, considerând că acest pas strategic poate întări șansele dreptei de a ajunge în turul al doilea.

„Mișcarea lui Ludovic Orban este inteligentă și poate aduce câteva procente importante pentru doamna Lasconi. Este esențial ca dreapta să se unească, altfel există riscul ca George Simion să ajungă în turul doi. Este o șansă în plus pentru ca dreapta să fie reprezentată în finală de doamna Lasconi”, a declarat fostul președinte.

Deși a recunoscut că Lasconi are anumite „goluri” în pregătirea politică și administrativă, Băsescu a subliniat că onestitatea și franchețea sa sunt trăsături care pot mobiliza electoratul. „Ea te cucerește prin onestitate. Nu încearcă să pară ceea ce nu este. Franchețea este principalul său atu,” a adăugat el.

Băsescu nu s-a abținut să își exprime dezamăgirea față de Mircea Geoană, despre care a spus că este „un politician slab” și „lipsit de generozitate”. Întrebat despre o posibilă retragere a lui Geoană din cursa electorală, Băsescu a declarat: „Nu are generozitatea să facă asta. Dacă îl zdruncin puțin, își pierde busola imediat. Toată povestea carierei sale diplomatice este artificială. Adevărata sa valoare a fost demonstrată în 2009, când nu m-a putut învinge.”

Fostul președinte a ironizat și susținerea mediatică de care Geoană s-a bucurat de-a lungul timpului, sugerând că nici măcar sprijinul mediatic masiv nu îi poate compensa lipsurile politice: „Acum, marii susținători ai lui Geoană, precum secta lui Voiculescu, vor înțelege că nu avea cum să mă bată în 2009. Îl poate învinge Ciolacu, Lasconi, Simion – oricine.”

Băsescu a exprimat dezamăgirea generală față de actuala generație de candidați, considerând-o inferioară predecesorilor săi politici, cum ar fi Ion Iliescu sau Adrian Năstase. „Niciunul dintre acești candidați nu are alura unui lider. Dacă nu poți domina partidul și aduce voturi, rămâi un prizonier al propriei formațiuni,” a spus fostul șef de stat.

El a avertizat că dreapta trebuie să fie strategică pentru a evita o finală între George Simion și Marcel Ciolacu, considerată de el „un dezastru pentru democrația românească”. În opinia sa, Elena Lasconi este singura opțiune realistă pentru a mobiliza electoratul de dreapta.

În încheierea interviului, Traian Băsescu a afirmat că susținerea pentru Elena Lasconi și dreapta politică este ultima sa „obligație morală” în viața politică: „Nu mai am decât o obligație morală – să sprijin Forța Dreptei în folosul doamnei Lasconi. Este vital ca dreapta să fie unită pentru binele României.”

Băsescu a lăsat să se înțeleagă că, deși Lasconi poate să nu aibă toată pregătirea necesară, biroul prezidențial îi va oferi acces la resursele și informațiile necesare pentru a învăța rapid și a guverna eficient.

Sursă: ProTV

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, a generat o nouă controversă prin decizia de a-l împuternici pe Cristian Anton, șeful de cabinet al ministrului Sorin Grindeanu, să voteze în cadrul Adunării Generale a Acționarilor (AGA) Romprest numirea lui Paul Păcuraru, fiul patronului Realitatea Plus, Maricel Păcuraru, în funcția de director general al operatorului de salubritate. Această numire a stârnit reacții contradictorii și ridică întrebări privind influența politică și legalitatea deciziilor luate în cadrul instituțiilor de stat.

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a declarat inițial că nu are cunoștință despre subiectul numirii lui Paul Păcuraru. „Nu cunosc subiectul și nici nu intră în fișa postului meu de ministru,” a afirmat Grindeanu pentru G4Media.ro pe 19 noiembrie 2024. Cu toate acestea, documentele consultate de presă și prezența lui Cristian Anton la AGA Romprest contrazic această afirmație.

Într-o încercare de clarificare, Cristian Anton, șeful de cabinet al ministrului, a susținut că Sorin Grindeanu nu ar fi fost informat despre împuternicirea sa de către CNAB. Totuși, prezența acestuia la ședința AGA și mandatul explicit de a sprijini numirea lui Păcuraru ridică întrebări privind transparența și controlul exercitat de Ministerul Transporturilor asupra companiilor din subordine.

Numirea lui Paul Păcuraru la conducerea Romprest survine într-un context complicat. Familia Păcuraru controlează deja o parte semnificativă din acțiunile operatorului de salubritate prin compania Detaco Ltd Canada. Cu toate acestea, influența CNAB, care deține 10% din acțiunile Romprest, poate fi decisivă în echilibrul puterii din cadrul companiei.

Mai mult, Maricel Păcuraru, patronul Realitatea Plus și tatăl lui Paul Păcuraru, este implicat în controverse juridice. În vara lui 2022, fostul director al CNAB, George Dorobanțu, a declarat la DNA că Păcuraru i-ar fi solicitat să sprijine preluarea pachetului de acțiuni deținut de CNAB la Romprest. Aceste acuzații au dus la deschiderea unui dosar penal de șantaj.

Cristian Anton, șeful de cabinet al ministrului Grindeanu, nu este străin de controverse. Numele său a apărut anterior în dosarul legat de șpăgile pentru duty-free-urile de pe Aeroportul Otopeni, în care a fost menționat ca fiind „fratele meu Cristi” într-o discuție înregistrată de DNA între patronul unei firme de duty-free-uri și un alt inculpat. Deși ministrul Grindeanu a declarat că nu a avut cunoștință de întâlnirile șefului său de cabinet cu acești patroni, stenogramele publicate în presă au ridicat semne de întrebare privind integritatea și transparența relațiilor de la vârful ministerului.

Această numire nu poate fi analizată separat de contextul politic și electoral. Realitatea Plus, postul TV deținut de Maricel Păcuraru, este asociat cu partidul AUR, al cărui lider, George Simion, este perceput drept un candidat favorabil pentru PSD în turul doi al alegerilor prezidențiale. Sprijinul mediatic pe care Realitatea Plus îl acordă AUR ridică întrebări privind posibilele legături între deciziile CNAB, familia Păcuraru și interesele politice ale PSD.

Deși Sorin Grindeanu a evitat să comenteze pe marginea acestei situații, iar Cristian Anton a minimalizat legătura sa cu decizia CNAB, documentele și declarațiile publicate demonstrează o conexiune directă între Ministerul Transporturilor și sprijinul acordat lui Paul Păcuraru. Rămâne de văzut dacă autoritățile competente vor iniția o investigație asupra circumstanțelor acestei numiri și asupra influențelor politice implicate.

Acest incident subliniază din nou necesitatea unor măsuri mai stricte de transparență și responsabilitate în procesul de luare a deciziilor din cadrul companiilor de stat, mai ales în contextul în care România se pregătește pentru un an electoral extrem de tensionat.

Articol integral pe G4Media

Sursă: G4Media

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Într-un mesaj incisiv postat pe Facebook, Ludovic Orban, liderul partidului Forța Dreptei, îi cere președintelui PNL, Nicolae Ciucă, să se retragă din cursa prezidențială și să o sprijine pe candidata USR, Elena Lasconi. Orban subliniază că decizia ar fi esențială pentru a preveni un tur doi dominat de Marcel Ciolacu și George Simion, scenariu pe care îl consideră „un dezastru pentru democrație”.

Ludovic Orban a criticat dur strategia liderului PNL, avertizând că rămânerea în cursă nu face decât să sporească șansele contracandidaților Marcel Ciolacu (PSD) și George Simion (AUR). „Aveți 0 șanse să intrați în turul doi. Cei din jurul dumneavoastră vă mint. Dacă vă încăpățânați să nu acceptați evidența, nu veți fi nimic altceva decât un iepure al lui Ciolacu”, a scris Orban.

Acesta consideră că o retragere ar deschide calea pentru o coaliție de dreapta care să poată învinge PSD și AUR. „Singurul candidat din bazinul democratic de centru-dreapta care are șanse reale să intre în turul doi și să îl învingă pe Ciolacu este Elena Lasconi”, a declarat Orban, făcând apel la Ciucă să susțină public candidatura acesteia.

Orban a sugerat un plan concret pentru viitorul lui Ciucă în cazul retragerii sale. El a propus formarea unui tandem președinte-premier, cu Elena Lasconi la președinție și un prim-ministru desemnat din partea PNL. Această mișcare ar permite dreptei să-și reconsolideze poziția în fața unei stângi dominate de PSD și a unei drepte radicale reprezentate de AUR.

„Puteți rămâne președintele PNL și asigura victoria dreptei democratice atât în alegerile prezidențiale, cât și în cele parlamentare”, a adăugat Orban, subliniind că această strategie ar reprezenta o oportunitate pentru PNL de a se distanța de moștenirea alianței cu PSD.

Fostul premier a criticat și moștenirea politică a președintelui Klaus Iohannis, îndemnându-l pe Ciucă să rupă legăturile cu „alianța cleptocrată” dintre PNL și PSD. „Abandonați-l pe Iohannis în lada de gunoi a istoriei, unde a intrat singur”, a punctat Orban. De asemenea, liderul Forței Dreptei a reiterat poziția sa anti-PSD, susținând că el și colegii săi nu au cedat „nicio secundă” în fața „cleptocraților roșii”.

Orban și-a anunțat recent retragerea din cursa prezidențială, declarând că sănătatea democrației românești este mai importantă decât ambițiile politice personale. „Pentru a da o șansă reală României de a porni pe drumul corect, am ales să o susțin pe Elena Lasconi”, a explicat el.

Gestul său a fost salutat atât de candidata USR, cât și de Eugen Tomac, liderul PMP, sugerând o posibilă alianță electorală între aceste forțe politice pentru a contracara influența PSD și AUR.

Apelul lui Orban pune presiune pe Nicolae Ciucă, al cărui viitor politic ar putea depinde de această decizie. Dacă Ciucă va continua să candideze, riscă nu doar o înfrângere personală, ci și prăbușirea PNL în alegerile parlamentare, potrivit avertismentului lui Orban. Aceasta reprezintă o oportunitate rară de a defini strategia dreptei democratice înaintea unor alegeri cruciale.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Sursă: G4Media