Candidatul prezidențial Călin Georgescu, cunoscut pentru pozițiile sale pro-ruse și anti-occidentale, este susținut de o rețea amplă de figuri din presă, politică și religie, inclusiv moguli media cu probleme penale, jurnaliști filoruși și politicieni extremiști. Susținerea acestora arată o combinație de interese economice, ideologice și de influență regională.

1. România TV – Controlată de fugarul Sebastian Ghiță, televiziunea a oferit o platformă consistentă pentru promovarea mesajelor lui Georgescu. Jurnalistul Victor Ciutacu s-a remarcat ca unul dintre susținătorii vocali ai acestuia, ignorând complet derapajele legate de retorica neolegionară și mistico-religioasă.
2. Realitatea TV – Sub controlul lui Maricel Păcuraru, condamnat penal, Realitatea a fost un alt vector de propagandă. Jurnalista Anca Alexandrescu a promovat candidatul fără să-l confrunte cu întrebări dificile.
3. Gold FM – A devenit un bastion al propagandei pro-Georgescu prin emisiuni găzduite de Cozmin Gușă și Petru Romoșan, figuri cunoscute pentru retorica lor anti-occidentală. Romoșan, editor la Compania, a publicat cărți ale lui Georgescu, dar și volume elogioase despre foști spioni ceaușiști.
4. Gândul – Publicația controlată de Radu Budeanu, cunoscut pentru relațiile apropiate cu premierul Marcel Ciolacu, a oferit o platformă favorabilă candidatului. Marius Tucă, în cadrul emisiunii sale, l-a intervievat pe Georgescu într-un format lipsit de orice presiune jurnalistică.
5. Lumea Justiției (luju.ro) – Jurnaliști precum Răzvan Savaliuc și Sorin Roșca Stănescu au publicat materiale partizane pro-Georgescu, atacând „globalismul” și Uniunea Europeană.
6. AUR și SOS România – Liderii George Simion și Diana Șoșoacă sunt susținători direcți ai lui Georgescu. Simion promovează narative rusești în România și se opune sprijinului pentru Ucraina, în timp ce Șoșoacă este o prezență obișnuită la Ambasada Rusiei.
7. Partidul Oamenilor Tineri (POT) – Conduși de Ana Maria Gavrilă, foști membri AUR, au devenit un vehicul electoral pentru agenda lui Georgescu.
8. PSD – Susținerea lui Georgescu este mai subtilă, dar figuri importante precum Mihai Tudose, Paul Stănescu și Victor Ponta au transmis mesaje favorabile. Ponta a declarat că își va anula votul în turul II pentru a nu sprijini adversara lui Georgescu, Elena Lasconi.

• Adrian Thiess, un consultant politic, este acuzat de implicare indirectă în campania lui Georgescu. Deși neagă orice legătură, ar fi discutat susținerea acestuia în Dubai cu Sebastian Ghiță și ar fi adus în România figuri apropiate de Donald Trump, precum Brad Parscale.
• Thiess are un istoric în organizarea de evenimente internaționale, incluzând aducerea lui Mihail Gorbaciov și Donald Trump Jr. în România.
• Biserica Ortodoxă Română (BOR) și lideri ai cultului penticostal au oferit sprijin tacit și activ lui Călin Georgescu. Preoții au îndemnat enoriașii să voteze „pentru un candidat care apără familia tradițională și valorile creștine,” criterii care corespund profilului lui Georgescu.
• La începutul anului, BOR a emis recomandări privind selecția candidaților, iar numeroși clerici au folosit bisericile ca platforme de promovare.

Rețeaua de susținere a lui Călin Georgescu implică o combinație toxică de propagandă media, influențe politice și sprijin religios, alimentată de interese personale și narative pro-ruse. Această alianță între moguli cu probleme penale, politicieni extremiști și jurnaliști fără scrupule arată cum poate fi manipulată opinia publică într-un context electoral volatil.

Sursă: G4Media

O investigație Context.ro scoate la iveală o rețea complexă de propagandă pro-rusă și legionară care îl sprijină pe candidatul prezidențial Călin Georgescu. Potrivit surselor, rețeaua, cu ramificații în mediul online și în asociații cu agendă religioasă și naționalistă, a beneficiat de finanțări de peste 136 de milioane de lei din fonduri europene, dirijate prin firme și organizații apropiate.

Publicația ActiveNews.ro, identificată ca fiind unul dintre principalele canale de dezinformare pro-rusă în România, a trecut rapid de la susținerea candidatului George Simion la promovarea masivă a lui Călin Georgescu după primul tur al alegerilor prezidențiale.

De la un scepticism inițial, ActiveNews l-a transformat pe Georgescu într-un simbol al luptei împotriva „sistemului” și „ONG-urilor finanțate de Soros.” Articolele recente au căutat să-l glorifice pe acesta, în contrast cu adversara sa, Elena Lasconi, prezentată drept o amenințare „globalistă.”

Omul din spatele ActiveNews, Dorian Vorel, este și proprietarul Eco Rural Consulting, o firmă care a derulat proiecte de peste 136 de milioane de lei din fonduri europene. Investigația arată că o parte din bani au fost direcționați către parteneri care împărtășesc viziuni religioase și naționaliste similare, precum:

• Biserica Ortodoxă Română, care a găzduit cursuri finanțate cu fonduri UE la mănăstiri precum Caraiman.
• Liga de Utilitate Publică, un ONG condus de Rafael Udriște, cunoscut pentru promovarea ideilor ultra-conservatoare și pentru interviuri cu ideologi ruși precum Aleksandr Dughin.
• Firme și persoane asociate cu producerea și promovarea materialelor naționaliste, inclusiv traducerea de volume legionare.

Rețeaua identificată de investigație utilizează o strategie similară cu cele documentate în alte țări europene, implicând:

1. Finanțări europene aparent legitime, care sunt ulterior folosite pentru a susține inițiative ultra-naționaliste și religioase.
2. Propaganda prin intermediul unor site-uri și platforme de social media precum ActiveNews, care promovează narative conspiraționiste și mesaje de ură.
3. Legături cu ideologi pro-ruși. Un exemplu este interviul publicat de Rafael Udriște cu Aleksandr Dughin, considerat ideologul Kremlinului, și recentul mesaj al lui Dughin care sprijină candidatura lui Georgescu.

Campania de promovare a lui Georgescu s-a bazat pe transformarea sa într-un lider salvator, susținut de o rețea numită „partidul invizibil al familiștilor creștini și tradiționaliștilor.” În articolele ActiveNews, Georgescu este descris ca un „OM” care luptă împotriva „presei animalice.” Soția sa, Cristela Georgescu, este portretizată în mod similar, pentru a crea o imagine a unui cuplu hărțuit și nedreptățit.

Rețeaua de susținere a lui Călin Georgescu evidențiază riscurile majore ale manipulării politice prin propagandă finanțată cu fonduri publice. Deși banii proveneau din surse europene destinate dezvoltării, aceștia au fost utilizați pentru a promova un curent anti-european și pro-rus, punând în pericol valorile democratice ale României. În contextul alegerilor prezidențiale, această situație ridică întrebări serioase despre integritatea procesului electoral și despre modalitățile prin care astfel de rețele pot fi contracarate.

Sursă: Context

O investigație amplă realizată de Snoop dezvăluie detalii șocante despre rețeaua de susținători ai candidatului prezidențial Călin Georgescu, incluzând acuzații de presiuni asupra presei, amenințări directe și legături cu entități externe. Declarațiile și acțiunile lui Bruno Mihăilescu, lider al mișcării „Tracia Unită” și colaborator apropiat al lui Georgescu, pun în lumină tacticile folosite pentru intimidarea jurnaliștilor și subminarea instituțiilor democratice.

Recent, Snoop a publicat o investigație amplă, evidențiind cum AdNow, o companie de advertising digital cu legături la Kremlin, a finanțat site-uri românești și influenceri conspiraționiști pentru a promova narative favorabile lui Călin Georgescu. În urma publicării acestui material, jurnaliștii au început să primească amenințări directe.

Într-un dialog telefonic, Bruno Mihăilescu, lider al mișcării „Tracia Unită”, l-a amenințat direct pe jurnalistul Victor Ilie, declarând că „toate sistemele din România o să fie desființate” după alegeri și că jurnaliștii care deranjează vor fi pedepsiți. Printre afirmațiile făcute de Mihăilescu se numără:

• Control și supraveghere totală: „Sunteți documentați toți. Știm tot despre voi. Știm unde vă duceți, ce faceți, ce mâncați.”
• Amenințări directe: „Tu nu înțelegi în ce te bagi? Cred că nu știi în ce intri acum.”
• Planuri pentru legi represive: „O să dăm legi pentru calomnie. Jurnaliștii care aduc prejudicii vor fi tare penalizați.”

„Tracia Unită” este strâns asociată cu candidatul Călin Georgescu, fiind activ implicată în promovarea sa prin televiziunea Global News și rețelele sociale. Membrii rețelei, printre care se numără și lideri conspiraționiști ca Mugurel Atudorei și Florin Colceag, au susținut activ candidatul, apărând în emisiuni și promovând narative suveraniste.

Victor Ilie și echipa Snoop consideră aceste amenințări o tentativă de intimidare menită să reducă la tăcere vocile critice la adresa campaniei Georgescu. „Este o încercare clară de a submina libertatea presei și de a deturna atenția de la legăturile suspecte dezvăluite în investigație,” afirmă Ilie.

Documentele declasificate recent de CSAT și informațiile obținute de Snoop sugerează un model de influență externă, similar tacticilor folosite de Rusia în alte state, pentru a destabiliza democrațiile și a sprijini candidați eurosceptici și anti-sistem.

Rețeaua de susținători ai lui Călin Georgescu, în frunte cu „Tracia Unită”, nu doar că promovează mesaje conspiraționiste și suveraniste, dar recurge și la tactici represive și intimidări directe împotriva presei libere. În contextul alegerilor prezidențiale, aceste acțiuni pun sub semnul întrebării viitorul democrației și statului de drept în România.

Sursă: SNOOP

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a făcut miercuri seara un anunț surprinzător, declarând că o sprijină pe Elena Lasconi în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Decizia vine în contextul declasificării documentelor CSAT, care au scos la lumină detalii despre finanțările externe și tacticile controversate folosite în campania contracandidatului Călin Georgescu.

Ciolacu a subliniat că este nevoie de o schimbare profundă în politica românească și de un efort comun pentru a proteja democrația și direcția pro-europeană a țării:

• Despre implicarea externă

„Declasificarea documentelor CSAT confirmă suspiciunile legate de utilizarea unor finanțări externe nedeclarate și implicarea unor actori statali în campania domnului Călin Georgescu. Autoritățile trebuie să acționeze ferm pentru a sancționa aceste ilegalități.”

• Impactul campaniei lui Georgescu

„Am fost cel mai afectat de modul în care domnul Călin Georgescu și-a mărit artificial expunerea, eludând cadrul legal. Sper ca vinovații să fie trași la răspundere.”

• Susținerea Elenei Lasconi

„În fața acestor provocări, o voi sprijini pe doamna Elena Lasconi în turul al doilea. Este momentul să construim o majoritate parlamentară pro-europeană și să ne concentrăm pe continuarea dezvoltării României în spiritul valorilor democratice.”

Marcel Ciolacu a lansat un apel către toți românii, subliniind importanța unității naționale în fața valului de ură și dezbinare care au afectat țara în ultimele decenii:

„Trebuie să depășim valul de ură care ne macină de 20 de ani. Românii, indiferent unde trăiesc, așteaptă de la noi un stat puternic, demn, care să lupte pentru drepturile lor și pentru un viitor european.”

Decizia lui Ciolacu vine în urma unor alegeri marcate de controverse și de implicarea unor factori externi. Elena Lasconi, candidata care s-a remarcat printr-un discurs pro-european și prin susținerea unui stat modern, reprezintă acum o alternativă pentru consolidarea democrației și păstrarea direcției europene a României.

Cu turul doi programat pentru 8 decembrie, sprijinul PSD pentru Lasconi ar putea fi decisiv în formarea unei noi majorități guvernamentale care să susțină reformele promise de candidată.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Autoritățile române au desecretizat informații critice despre campania electorală a lui Călin Georgescu, finalista alegerilor prezidențiale, dezvăluind implicarea unui „actor statal” în promovarea candidatului. Documentele declasificate de CSAT includ rapoarte de la SRI, SIE și Ministerul Afacerilor Interne, care conturează o imagine îngrijorătoare a influențelor externe, manipulării pe rețelele sociale și tacticilor de propagandă utilizate.

Potrivit SRI, rețeaua de conturi care l-a promovat pe Georgescu pe TikTok nu a crescut organic, ci a fost coordonată prin canale alternative, precum Telegram și Discord. De asemenea, analiza arată:

• Rețea masivă

25.000 de conturi, cu 797 de profiluri active încă din 2016, dar care au fost „activate” brusc înainte de scrutin.

• Coordonare externă

Un „actor statal” a utilizat tactici sofisticate pentru a eluda regulile TikTok și a disemina masiv conținut electoral.

• Top mondial

Campania a ajuns pe locul 9 la nivel global în trendurile TikTok, dar fără să respecte reglementările Biroului Electoral Central.

Documentele Ministerului de Interne dezvăluie implicarea lui Eugen Sechilă, un neo-legionar cunoscut pentru organizarea de tabere militare, în cumpărarea de voturi pentru Georgescu. Această activitate a fost coordonată cu campania „Echilibru și verticalitate”, similară tacticii „Frate lângă Frate” utilizată de Rusia în Ucraina înainte de invazie.

SRI a identificat implicarea contului de TikTok „bogpr”, aparținând lui Bogdan Peșchir, care a donat peste un milion de euro în cadrul campaniei. Aceste sume au fost distribuite către influenceri prin platforma FameUp, cu sprijinul unei firme de digital marketing din Africa de Sud, FA Agency. Influențatorii au primit până la 1.000 de euro pentru fiecare videoclip pro-Georgescu.

SIE și SRI confirmă că România este ținta unei campanii hibride rusești, incluzând:

• Dezinformare pe scară largă

Folosirea tehnologiilor emergente pentru a disemina propagandă adaptată.

• Influență electorală

Sprijinirea candidaților eurosceptici și promovarea mișcărilor antisistem.

• Manipularea populației

Generarea de nemulțumiri și presiuni asupra autorităților pentru a diminua sprijinul pentru Ucraina.

În ciuda campaniei masive, STS a confirmat că nu au fost detectate breșe în sistemele de securitate ale alegerilor. Totuși, platforma TikTok nu a respectat reglementările electorale românești, amplificând haosul informațional.

Declasificarea informațiilor scoate la lumină o strategie concertată, sofisticată și coordonată extern pentru influențarea alegerilor prezidențiale. Rețelele clandestine, sprijinul financiar din umbră și implicarea extremismului reprezintă o amenințare majoră la adresa democrației românești. Aceste dezvăluiri ridică întrebări serioase despre integritatea procesului electoral și despre măsurile necesare pentru a contracara astfel de atacuri hibride în viitor

Sursa foto: Vadim Ghirda / AP / Profimedia

Sursă: G4Media

În tumultul campaniei electorale prezidențiale, finala îl scoate în prim-plan pe Călin Georgescu, un candidat care și-a construit cariera publică pe un fundament șubred de minciuni și mistificări. Dezvăluirile recente demonstrează că biografia acestuia este o colecție de invenții menite să-i atribuie o legitimitate pe care nu o merită. De la așa-zisa apartenență la Clubul de la Roma, la presupusa colaborare cu ONU și poveștile despre legături de familie cu Nicolae Iorga, adevărul este cu totul altul.

Călin Georgescu pretinde că ar fi fost membru al prestigiosului Club de la Roma, o organizație care reunește elite internaționale din diverse domenii. În realitate, el a fost implicat pentru o perioadă scurtă în Asociația Prietenii Clubului de la Roma din România, o organizație obscură care nu are nicio afiliere oficială cu clubul original.

Georgescu a pretins că a fost „director executiv” al unei instituții afiliate ONU, United Nations Global Sustainable Index Institute (UNGSII). Verificările demonstrează însă că UNGSII este o fundație privată, fără nicio legătură cu Națiunile Unite, înființată într-un sat din Elveția. Mai mult, declarațiile video ale lui Georgescu, în care acesta descrie interacțiuni cu „entități non-umane”, ridică serioase semne de întrebare asupra credibilității sale.

Georgescu a invocat în repetate rânduri susținerea diplomatului și academicianului Mircea Malița, o figură proeminentă în istoria diplomației românești. Familia Malița a reacționat vehement, respingând orice legătură. Nepoata acestuia, Maria Scarlat Malița, a declarat:

„Numele și opera lui Mircea Malița au fost transformate fraudulos într-un instrument de imagine, contrar valorilor pe care el le-a susținut – rațiune, diplomație și deschidere spre Occident.”

Într-o încercare de a-și înnobila imaginea, Georgescu a pretins că o mătușă de-a sa, Maria Georgescu, ar fi fost secretara lui Nicolae Iorga. Această afirmație a fost dezmințită categoric de nepotul istoricului, Andrei Pippidi, doctor în istorie:

„Ca editor al jurnalului și corespondenței bunicului meu, pot să spun cu certitudine că Maria Georgescu nu a existat niciodată în anturajul lui Nicolae Iorga.”

Mai mult, Pippidi a subliniat ironia faptului că Georgescu glorifică legionarii, cei care l-au asasinat pe Iorga.

Modelul este evident: Georgescu s-a asociat cu organizații obscure care împrumută numele unor instituții celebre, prezentându-se ulterior ca fiind afiliat acestora. Din păcate, această tactică a funcționat suficient de mult pentru a-i permite să construiască o imagine publică falsă.

Dezvăluirile despre biografia falsificată a lui Călin Georgescu ridică serioase semne de întrebare despre integritatea și capacitatea acestuia de a reprezenta interesele României. Într-o vreme în care alegătorii cer transparență și autenticitate, cazul lui Georgescu reprezintă un avertisment dureros despre cât de ușor pot fi manipulate percepțiile publice prin minciuni bine orchestrate.

Aceasta nu este doar povestea unui candidat la președinție, ci radiografia unui impostor care a transformat mistificarea într-o carieră.

Sursă: Ziariștii.com

Călin Georgescu, candidatul independent intrat în turul doi al alegerilor prezidențiale din 2024, este perceput de mulți votanți drept o figură „din afara sistemului”. Totuși, o privire atentă asupra carierei sale arată o implicare de peste trei decenii în structurile guvernamentale, ONG-uri cu legături guvernamentale (GONGO) și diverse cercuri de influență politică.

• Anii ’90

Georgescu începe ca lider al Tineretului Ecologist din România (TER), organizație finanțată pentru a proteja ecosistemele din Marea Neagră. Ulterior devine consilier al ministrului Mediului, Marcian Bleahu. La doar 30 de ani, se confruntă cu presiunea mediatică în legătură cu „afacerea reziduurilor” – importul ilegal de deșeuri în România.

• 1997-1998

Este numit secretar general al Ministerului Mediului sub ministrul Sorin Frunzăverde, în urma unui concurs contestat, pe care presa îl descrie drept „măsluit”. România Liberă publică mai multe investigații ce subliniază neregulile din jurul său.

Călin Georgescu a fost asociat cu numeroși lideri politici și instituții influente:

• Ion Iliescu: Participă la evenimentele Universității Populare Nicolae Iorga și este invitat al fostului președinte în diverse conferințe.
• Sorin Frunzăverde și Ioan Oltean: Ministrul Mediului și fost lider PD îl susțin în funcții-cheie.
• Mircea Geoană: În 2004, devine consilier personal al ministrului de externe Geoană.
• Academia Română: Georgescu colaborează îndeaproape cu academicieni, inclusiv cu Eugen Simion și Cristian Hera.

Georgescu a condus organizații precum Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) și Institutul de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare (IPID), ambele acuzate de presă că ar fi direcționat fonduri guvernamentale și internaționale în mod discutabil:

• În 2003, un raport GRASP critica CNDD pentru alocarea a 36 de milioane de dolari într-un mod netransparent.
• Tot în 2003, presa scria că Georgescu folosea o „limuzină cu număr diplomatic” și avea conexiuni strânse cu PSD.

După 2010, Georgescu începe să fie prezentat drept expert internațional:

• Devine membru al Clubului de la Roma, unde susține discursuri despre dezvoltarea durabilă.
• Este raportor ONU pentru probleme legate de deșeuri periculoase, însă CV-ul său public a fost de mai multe ori contestat pentru informații false sau exagerate.

Critici și controverse în presă

• Concurența pentru funcții

Presa anilor ’90-2000 detaliază cum Georgescu a fost favorizat în detrimentul altor candidați mai calificați.

• Relațiile politice

Este acuzat că a folosit pozițiile sale pentru a direcționa fonduri către primari PSD și alți apropiați.

• Manipularea biografiei

Investigații recente arată cum imaginea sa a fost construită prin strategii de PR care i-au proiectat imaginea de „outsider”, deși activitatea sa în politica românească este consistentă și îndelungată.

Cu o ascensiune fulminantă în primul tur al alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu rămâne un candidat polarizant. Susținut de rețele de influență naționale și internaționale, dar contestat pentru trecutul său complex, rămâne de văzut dacă această combinație de experiență politică, retorică suveranistă și ambiguități biografice îl va propulsa în funcția de președinte al României.

Articol integral pe SNOOP

Cariera lui Călin Georgescu, autoproclamat „anti-sistem”, este învăluită într-un paradox fascinant. Departe de imaginea de outsider pe care o promovează, traseul său arată o conectare profundă la rețelele puterii politice, culturale și academice din România. De-a lungul timpului, el a fost propulsat în poziții de vizibilitate de oameni politici, academicieni și personalități culturale de prim rang, construindu-și o imagine publică pe fundamente care sfidează retorica sa anti-establishment.

Rețeaua politică: Sprijin de la primari, lideri de partide și președinți

• În 2009, Sorin Oprescu, pe atunci primar al Capitalei, și-a exprimat intenția de a-l include pe Georgescu în ședințele Comisiei Tehnice de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, un organism strategic pentru planificarea urbană a Bucureștiului.
• La lansarea unui raport al institutului condus de Georgescu în 2009, printre vorbitori s-au numărat figuri precum Ionel Haiduc, președintele Academiei Române, principele Radu, Mircea Geoană, Roberta Anastase și alte personalități de vârf.
• Începând cu 2010, numele său a fost vehiculat în presă ca potențial prim-ministru, fiind plasat alături de nume grele precum Mugur Isărescu și Lucian Croitoru, ca „economistul preferat al președintelui Traian Băsescu”.
• În 2008, a participat la prestigioasele Conferințe TNB, o platformă pentru personalități intelectuale.
• Georgescu a fost frecvent menționat laudativ în reviste de elită culturală precum Dilema Veche, Revista 22 și Observator Cultural în perioada 2008-2009. Aceste publicații, cu o audiență atentă la detalii, i-au creat o aură de credibilitate în mediul intelectual.

Prima mențiune a lui Georgescu ca potențial prim-ministru a apărut în 2010, sub forma unei speculații în Ziarul de Mureș. În doar un an, această idee a prins avânt, iar el a fost inclus pe lista scurtă a candidaților pentru funcția de premier, alături de figuri consacrate. Această traiectorie rapidă arată o orchestrare atentă a imaginii sale publice, sprijinită de rețele influente.

În ciuda succesului său în a se poziționa ca un potențial lider politic, un articol semnat de Dan Tapalagă în 2011 demasca această imagine, numindu-l „doctor în tromboane academice, un fel de Dan Puric al economiei”. Această descriere subliniază contrastul între imaginea de economist de elită și realitatea percepută de anumiți critici ca fiind una superficială și artificial construită.

Departe de a fi un outsider, Călin Georgescu este un exemplu al modului în care elitele politice, culturale și academice pot cultiva și promova un lider aparent independent. Traseul său sugerează că el este mai degrabă un produs al sistemului, cu conexiuni adânc înrădăcinate în toate nivelurile de influență. În această lumină, povestea sa servește ca un exemplu clasic al dinamicii puterii în România, unde barierele dintre sistem și „anti-sistem” devin greu de delimitat.

Sursă: Claudiu D Tufis