Fostul ministru adjunct al Economiei din Bulgaria, Alexander Manolev, actualmente sub sancțiuni internaționale impuse de Statele Unite, continuă să obțină profituri semnificative prin intermediul unor contracte de armament încheiate indirect cu statul român și cel ucrainean. Sancționat sub „Legea Magnitsky” din 2021, alături de alți oficiali bulgari, Manolev a fost acuzat de implicare în acte de corupție, fiind exclus din sistemul financiar al multor state și lipsit de dreptul de a deține conturi bancare pentru activități comerciale.

În ciuda restricțiilor severe, Manolev și familia sa au găsit modalități de a genera venituri consistente din industria de armament, cu ajutorul unei firme bulgărești de profil și a unor rețele complexe de contracte de aprovizionare cu armament.

Anul trecut, tatăl lui Alexander Manolev, Dimitar Manolev, a achiziționat firma bulgărească „Bulgarian Industrial Engineering and Management” (BIEM), care avea deja o reputație solidă în domeniul armamentului. Cu ajutorul legăturilor politice pe care le deținea familia în Ministerul Economiei din Bulgaria, BIEM a reușit să obțină contracte cu fabrica de stat bulgară VMZ, prin care să furnizeze muniție și alte echipamente militare.

Manolev, însă, a decis să evite vânzările directe către Ucraina, datorită riscurilor politice pe care le-ar implica o asociere directă cu livrările de armament într-un context sensibil pentru Bulgaria, unde influența Rusiei încă are o anumită prezență politică. În consecință, Manolev a ales o metodă de intermediere prin compania de stat românească „Romarm,” creând astfel un „buffer” între BIEM și Agenția de Achiziții pentru Apărare din Ucraina.

Într-o decizie contestabilă, Romarm a semnat contracte cu BIEM, fără a ține cont de sancțiunile impuse lui Manolev și afilierilor sale. Pe 4 aprilie 2024, Romarm și Agenția de Achiziții pentru Apărare a Ucrainei (DPA) au încheiat două contracte majore pentru furnizarea a 40.000 de lansatoare de grenade de unică folosință, BULSPIKE, în valoare de 104,8 milioane de euro. Avansul pentru aceste achiziții a fost transferat rapid de la DPA către Romarm și apoi către BIEM, facilitând astfel tranzacția.

De asemenea, un al treilea contract a fost semnat pentru lansatoare de grenade termobarice, în valoare de 52,4 milioane de euro, pentru o cantitate de 20.000 de unități. În plus, în vara anului 2024, Romarm și DPA au negociat un alt contract considerabil pentru 90.000 de lansatoare de grenade BULSPIKE, cu o valoare totală de 238,5 milioane de euro, consolidând astfel parteneriatul BIEM-Romarm.

Estimările sugerează că marja de profit în industria de apărare poate ajunge până la 10-15%, ceea ce înseamnă că familia Manolev ar putea obține un profit de 40-60 milioane de euro din aceste contracte. Aceste câștiguri sunt obținute într-un mod indirect, pentru a evita legislația ucraineană care interzice semnarea de contracte cu firme care au legături cu persoane sancționate. Surprinzător, Romarm nu a aplicat o politică similară, colaborând deschis cu BIEM și, implicit, cu familia Manolev.

Această structură de intermediere între BIEM și DPA nu doar că a permis lui Manolev să evite impactul sancțiunilor, dar și să-și asigure o sursă de venituri semnificativă, chiar și după ce a fost exclus de pe piețele bancare internaționale.

Sursă: Europorter

În cadrul unei dezbateri televizate de la Antena 3 CNN, organizată pentru susținerea lui Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegerile prezidențiale, o prezență neașteptată a captat atenția publicului: Mihaela Neagu, supranumită „Regina contractelor cu statul.” Cu un parcurs marcat de contracte de milioane de euro obținute prin licitații publice, Neagu a fost plasată în primul rând, alături de mari lideri ai PSD precum Sorin Grindeanu, Paul Stănescu și Lia Olguța Vasilescu.

Cariera antreprenorială a Mihaelei Neagu a pornit de la o mică benzinărie din Lehliu, dar a ajuns rapid într-o poziție dominantă pe piața achizițiilor publice din România. Firmele sale au câștigat în ultimii cinci ani contracte publice în valoare totală de peste 1,7 miliarde de lei (aproximativ 350 de milioane de euro). Printre acestea se numără furnizarea de mobilier școlar, produse de curățenie, materiale medicale și chiar alimente, majoritatea contractelor fiind obținute de la instituții publice conduse de membri PSD.

Potrivit Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), Mihaela Neagu a obținut în ultimele luni contracte considerabile la primării importante, printre care se numără și:

• 6.7 milioane de lei pentru mobilier școlar cu Primăria Craiova, pe 8 iulie 2024
• 575.000 de lei pentru mobilier la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Craiova, în octombrie 2024
• 24.4 milioane de lei, acord-cadru pentru mobilier școlar prin PNRR, cu Primăria Sector 4, pe 11 aprilie 2024

Mihaela Neagu conduce un conglomerat de nouă firme, cu activități diverse, de la consultanță și organizare de evenimente la furnizarea de materiale de protecție anti-COVID-19. Fiul său, Alexandru Vlad Mihai Cristescu, îi urmează pașii, conducând firme care, de asemenea, au obținut contracte substanțiale cu instituții publice. Una dintre firmele lor, Best Achiziții, a cunoscut o creștere spectaculoasă în perioada pandemiei, fiind furnizor important de echipamente de protecție.

În ciuda succesului financiar, Mihaela Neagu subliniază că multe dintre contracte sunt acorduri-cadru, ceea ce înseamnă că sumele finale pot varia și nu tot profitul rămâne la firmele sale, o parte fiind redistribuit subcontractanților.

Prezența Mihaelei Neagu în primele rânduri alături de oficiali PSD a stârnit reacții din partea competitorilor în licitații publice și a unor lideri de partid. Deși mulți membri PSD nu o cunosc personal, aranjamentul sălii a fost realizat, conform surselor din partid, de către strategii din Kiseleff, iar unii lideri au rămas nemulțumiți de faptul că nu au fost plasați în poziții centrale. Sorin Grindeanu, vicepreședinte PSD, a declarat că nu o cunoaște pe Mihaela Neagu și nu a fost implicat în decizia de a-i acorda locul respectiv.

Într-o discuție cu reporterii, Paul Stănescu, secretar general al PSD, a declarat ironic că „în susținerea lui Ciolacu putea să vină oricine”, sugerând că aranjamentul sălii nu ar trebui să fie un subiect de controversă.

Firmele controlate de Mihaela Neagu și fiul său au evoluat rapid, adaptându-se constant la cerințele pieței. De la servicii de catering și curățenie, au trecut la furnizarea de materiale sanitare în pandemie și la furnizarea de mobilier pentru instituțiile publice prin programele PNRR. Astăzi, familia Cristescu-Neagu este implicată în numeroase proiecte cu statul, iar prin contractele câștigate au ajuns să gestioneze 1.800 de achiziții directe și licitații publice.

Mihaela Neagu a reușit să transforme Libro Events, o firmă ce inițial oferea servicii hoteliere și de catering, într-o companie de top în sectorul achizițiilor publice, asigurându-și un loc de elită în afaceri și un loc în atenția publicului și a presei.

Articol integral pe SNOOP

Președintele Partidului Național Liberal (PNL), Nicolae Ciucă, a făcut declarații publice care sugerează că premierul Marcel Ciolacu ar fi locuit într-o vilă de protocol împreună cu Sorina Docuz, presupusa sa parteneră. Într-o postare pe Facebook, Ciucă a subliniat importanța transparenței, menționând că această chestiune ar putea deveni relevantă în contextul turului doi al alegerilor prezidențiale.

Deși nu o numește explicit pe Sorina Docuz, Ciucă face referire la adresa vilei RA-APPS (Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”) din strada Cucu Starostescu nr. 6, despre care jurnalistul Cornel Ivanciuc susține că ar fi locuința de protocol a lui Ciolacu și a presupusei sale partenere. Ciolacu a negat până acum orice relație intimă cu Docuz, afirmând că între cei doi există doar o „relație normală”.

Ciucă a accentuat că ar fi corect ca publicul să cunoască detalii legate de utilizatorii și beneficiarii vilelor de protocol, adăugând că, în cazul în care ar ajunge Președinte, toate cheltuielile legate de aceste locuințe de protocol vor fi transparent comunicate cetățenilor, având în vedere că sunt finanțate din bani publici.

Această controversă, intens mediatizată, a apărut după investigația jurnalistului Cornel Ivanciuc de la Defapt.ro, care a susținut că Marcel Ciolacu ar fi locuit împreună cu Sorina Docuz și copilul acestora într-o vilă situată în apropierea sediului TVR. Ivanciuc a descris locuința drept un „cuib bine ascuns”, sugerând măsuri de securitate riguroase care protejează intimitatea locatarilor. Conform investigației, Sorina Docuz s-ar fi mutat ulterior într-un apartament din Complexul Stejarii.

Această situație subliniază discuția publică despre utilizarea resurselor de protocol de către oficiali și relevanța acestui subiect în campania prezidențială. În postarea sa, Ciucă face apel la o abordare transparentă în administrarea locuințelor de protocol, poziționându-se astfel pe o platformă de transparență în folosirea fondurilor publice.

Sursă: Defapt

În ultimii șase ani, Guvernul României a alocat aproximativ 37 de milioane de euro pentru susținerea producției și prelucrării lânii. Scopul declarat al investițiilor a fost revitalizarea industriei prin înființarea de centre de colectare și prelucrare a lânii și construirea unei fabrici de mari dimensiuni. Cu toate acestea, aceste investiții sunt caracterizate de întârzieri, proiecte neterminate și o distribuție controversată a fondurilor.

Unul dintre primii beneficiari ai subvențiilor guvernamentale a fost Casa de Comerț Unirea, înființată în 2019 cu scopul de a sprijini producția de lână, pește și produse agricole. În acel an, Casa de Comerț a primit o infuzie de capital de 93 de milioane de lei, din care 2,2 milioane de euro au fost alocați pentru construirea unor stații de spălare și depozitare a lânii. Deși fondurile alocate au fost înregistrate ca fiind destinate acestui proiect, Casa de Comerț a negat utilizarea acestor resurse, subliniind că nu a alocat fonduri pentru proiecte de infrastructură legate de lână. Această discrepanță între raportările oficiale și declarațiile ulterioare ale instituției lasă loc de suspiciuni legate de gestionarea acestor fonduri.

În 2023, Ministerul Agriculturii a anunțat construirea unei fabrici de procesare a lânii în Vitomirești, județul Olt. Proiectul, prezentat ca o soluție inovatoare, ar fi trebuit să fie cea mai mare fabrică de acest tip din Europa. Cu toate acestea, realitatea de la fața locului contrazice aceste promisiuni. Primăria din Vitomirești susține că nu există niciun semn de activitate legată de fabrica promisă și că autoritățile locale nu au fost implicate în acest proiect. Comuna, cunoscută pentru depopularea intensă și lipsa oportunităților economice, spera ca investiția guvernamentală să creeze locuri de muncă și să sprijine dezvoltarea comunității, însă speranțele au fost rapid spulberate de lipsa de acțiune.

În același timp, la Costești, județul Argeș, Eco Partnersheep Insulation, o firmă fondată recent de Cristian Mercioniu, a primit un grant guvernamental de 22,2 milioane de euro pentru construirea unei alte fabrici de prelucrare a lânii, parte a unui proiect mai amplu estimat la 34 de milioane de euro. Deși fondurile au fost alocate, activitatea companiei este minimă, având doar câțiva angajați și infrastructură precară. Hala industrială închiriată de Mercioniu în Costești este într-o stare avansată de degradare, cu geamuri sparte și structuri ruginite. Locuitorii din zonă sunt sceptici că această fabrică va fi vreodată funcțională și că va aduce beneficii economice comunității.

Cristian Mercioniu, fondatorul Eco Partnersheep, este cunoscut pentru activitățile sale în domeniul imobiliar. Printre primele sale afaceri se numără un parteneriat alături de tatăl fostului șef al Poliției Române, Alexandru Cătălin Ioniță. De-a lungul timpului, Mercioniu a dezvoltat proiecte imobiliare și renovări finanțate din bani publici, inclusiv pentru izolarea termică a unor clădiri din zona Piața Victoriei din București. Legăturile sale cu personalități din sfera politică ridică întrebări cu privire la prioritatea acordată investițiilor în industria lânii, față de cele imobiliare, sugerând că acestea ar putea fi doar o formă de accesare a fondurilor guvernamentale.

În aprilie 2023, Ministerul Economiei a alocat granturi pentru companii din industria prelucrătoare, inclusiv Eco Partnersheep, cu scopul de a stimula activitatea economică locală. Deși suma oferită pentru fabrica de lână este considerabilă, locuitorii din Făgețelu, unde urma să fie amplasată fabrica, privesc cu scepticism proiectul, considerând că este doar o altă promisiune guvernamentală nerealizată. Potrivit planului de finanțare, Eco Partnersheep ar trebui să creeze aproximativ 100 de locuri de muncă, însă, până în prezent, comunitatea nu a văzut niciun progres semnificativ.

Proiectul, denumit „cea mai mare fabrică de lână din Europa”, este încă în stadiul de concept, fără nicio structură fizică. Pe terenul desemnat pentru fabrică, în prezent, există doar un câmp arat, iar construcțiile necesare sunt întârziate din cauza procesului de autorizare. Deși Eco Partnersheep a anunțat că finalizarea proiectului este planificată pentru 2026, localnicii și observatorii din industrie sunt îngrijorați că această investiție ar putea să nu producă niciodată rezultate tangibile.

Sursă: Libertatea

Ana Geoană, fiica candidatului independent la președinția României, Mircea Geoană, a intrat recent în atenția publicului și a presei, fiind acuzată că a copiat o parte din discursul susținut de Kai Trump, nepoata fostului președinte al SUA, Donald Trump, la un miting electoral din 17 iulie 2024. Prezentarea emoționantă a Anei, în care și-a descris tatăl nu doar ca politician, ci și ca părinte devotat, a fost difuzată marți în cadrul unei emisiuni electorale la Antena 3, iar momentul a provocat lacrimi în ochii mamei sale, Mihaela Geoană, surprinsă de camere vizibil emoționată.

Acuzațiile de plagiat au apărut la scurt timp după emisiune, când Patrick Andre de Hillerin a publicat pe Facebook o analiză a discursului, comparând mai multe fragmente din prezentarea Anei Geoană cu cele din discursul lui Kai Trump. Conform acestei analize, atât structura, cât și tonul și formulările din discursul Anei seamănă izbitor cu cele ale nepoatei fostului președinte american.

În timpul prezentării sale, Ana Geoană a ales să sublinieze latura umană a tatălui său, descriindu-l ca pe un părinte devotat și o figură inspiratoare, și nu doar ca pe un politician de succes. Unul dintre momentele de început ale discursului său sună astfel: „Pentru mine tata este un tată, nu un politician și nici omul care a obținut cea mai importantă funcție de vreun român vreodată.” O frază similară a fost folosită și de Kai Trump, care își prezenta bunicul drept „un bunic obișnuit”, nu o figură publică.

Alte momente-cheie din discursul Anei includ fraze care seamănă foarte mult cu formulările folosite de Kai Trump, subliniind relația apropiată dintre Ana și tatăl său și modul în care acesta o încurajează și o sprijină. De asemenea, Ana a declarat că tatăl său a rezistat „atacurilor” și „este mai puternic ca niciodată”, o formulare foarte apropiată de cuvintele lui Kai Trump, care susținea că bunicul său „a trecut prin iad și încă stă în picioare”.

Mircea Geoană nu a oferit încă o reacție oficială în legătură cu acuzațiile de plagiat. În momentul în care redacția G4Media l-a contactat pentru un punct de vedere, acesta nu a răspuns. În schimb, după difuzarea momentului, emisiunea de la Antena 3 a surprins emoția Mihaelei Geoană, vizibil afectată de cuvintele fiicei sale, lacrimile sale fiind o expresie a mândriei și a iubirii față de soțul și fiica sa.

Acuzațiile de plagiat vin într-un moment crucial pentru Mircea Geoană, care se află în plină campanie electorală. Imaginile emoționante de la Antena 3 ar fi trebuit să consolideze imaginea de lider integru și familist a acestuia, însă acuzațiile de copiere riscă să pună sub semnul întrebării autenticitatea momentului și intențiile echipei sale de campanie. Campaniile electorale se bazează, de regulă, pe crearea unei legături autentice între candidați și electorat, iar astfel de acuzații pot afecta imaginea publică a lui Mircea Geoană.

Kai Madison Trump, nepoata lui Donald Trump, și-a susținut discursul în fața unei mulțimi în Statele Unite, în iulie 2024, vorbind despre bunicul său cu un ton emoționant și personal. Tânăra a subliniat cum, în ciuda controverselor și proceselor, bunicul său a rămas o sursă de inspirație pentru ea și un sprijin constant. Discursul său a fost apreciat în cadrul susținătorilor lui Donald Trump, contribuind la consolidarea unei imagini pozitive a fostului președinte american.

Kai a început discursul cu o descriere a bunicului său ca „un om simplu” și a continuat prin a povesti despre modul în care acesta o susține, în ciuda presiunilor externe și a multiplelor sale probleme juridice. Fraze precum „mă încurajează să fiu cea mai bună versiune a mea” și „a trecut prin iad și este încă în picioare” sunt reflectate aproape identic în discursul Anei Geoană, fapt care a alimentat suspiciunile de plagiat.

Reacțiile la nivelul publicului sunt împărțite. Pe de o parte, unii susținători ai lui Mircea Geoană consideră că acuzațiile sunt nefondate sau, cel puțin, că similitudinile dintre discursuri nu ar trebui să afecteze percepția asupra candidaturii sale. Pe de altă parte, criticii campaniei lui Geoană și adversarii săi politici au speculat deja asupra posibilelor implicații ale acestui incident, care ar putea afecta autenticitatea imaginii candidatului.

Experții în comunicare politică și specialiștii în retorică au subliniat că inspirația sau asemănările în discursurile publice pot fi comune, însă în acest caz, numărul și profunzimea similarităților dintre discursul Anei Geoană și cel al lui Kai Trump par să fie mai mult decât o simplă coincidență. În plus, este subliniat că astfel de situații ridică întrebări asupra profesionalismului echipei de campanie a lui Mircea Geoană.

Sursă: G4Media

Candidata la președinție din partea USR, Elena Lasconi, l-a acuzat pe Mircea Geoană de o presupusă întâlnire la București cu Tal Hanan, șeful unui grup de hackeri acuzați de manipularea alegerilor în peste 30 de țări. Într-o emisiune televizată la Antena 3, Lasconi a ridicat întrebarea legată de posibila colaborare, sugerând legături de influență și interferență în procesul electoral.

În direct, Mircea Geoană a negat vehement orice întâlnire cu Tal Hanan, afirmând că nu îl cunoaște și că informațiile sunt false. „Dacă există o fotografie, e posibil să fie cu altcineva. Nu l-am întâlnit niciodată. Am avut întâlniri în Israel cu consultanți politici pentru Netanyahu și președintele Herzog, dar nu cunosc această persoană”, a declarat Geoană.

La scurt timp după emisiune, Elena Lasconi a postat pe Facebook două fotografii din fața Institutului Aspen din București, un ONG fondat de Geoană, unde Tal Hanan apare fotografiat. Într-o altă imagine, Geoană este surprins ieșind din sediul Aspen alături de o colaboratoare. Într-o reacție directă, Geoană a reiterat că nu îl cunoaște pe Hanan și că vizitele sale la Institutul Aspen sunt frecvente, dat fiind că l-a fondat și că a sprijinit formarea a peste 2.500 de tineri.

Tal Hanan, un fost ofițer al forțelor speciale israeliene, conduce o companie denumită DEMOMAN INTERNATIONAL LTD, activă în consultanță financiară și de securitate. Investigații jurnalistice internaționale, inclusiv de la publicații precum The Guardian și Le Monde, au detaliat activitatea lui Hanan în cadrul unei echipe cunoscute drept „Team Jorge”, specializată în hacking electoral și răspândirea dezinformării.

Această echipă este acuzată de influențarea alegerilor din numeroase țări prin crearea de conturi false și diseminarea știrilor manipulate pe rețelele de socializare. Dezvăluirile jurnaliștilor arată că Team Jorge folosește un software avansat, denumit AIMS (Advanced Impact Media Solutions), pentru a controla zeci de mii de conturi virtuale și pentru a manipula opinia publică în funcție de interesele clienților.

Lasconi continuă atacul: „Cum de știați că Hanan este israelian?”

Într-o nouă postare, Lasconi a subliniat că Geoană, fără să fie informat, a făcut referiri la Israel, ridicând întrebări despre cum acesta știa detalii despre naționalitatea lui Hanan. Postarea vine într-un context în care Lasconi dorește să expună ceea ce consideră a fi o rețea de influență ce afectează integritatea electorală.

Acuzațiile de întâlnire și manipulare electorală vin într-un moment critic pentru Mircea Geoană și imaginea sa publică, mai ales în contextul apropierii alegerilor prezidențiale. Legăturile lui Tal Hanan cu echipe de hacking și dezinformare ridică îngrijorări serioase în privința potențialelor ingerințe în procesele democratice globale și a metodelor utilizate pentru a influența opiniile publice.

Citește articolul integral pe G4Media