Un nou document de zbor publicat de G4Media.ro scoate la lumină un alt episod controversat în care liderii PSD Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Alfred Simonis, Laura Vicol și Vladimir Ciorbă au fost implicați. Zborul din 3 mai 2022 cu destinația Madrid, efectuat cu un jet privat închiriat de compania Nordis, pune din nou sub semnul întrebării transparența și etica liderilor politici. Alături de aceștia a călătorit și Sorina Stan Docuz, o apropiată a premierului Marcel Ciolacu, ale cărei afaceri au prosperat considerabil în ultimii ani.

Potrivit documentului de zbor („gendec”), liderii PSD au plecat pe 3 mai 2022 la Madrid la bordul unui jet privat închiriat de Nordis, companie intrată ulterior în insolvență. Zborul a fost organizat în aceeași lună în care aceștia au participat la evenimente de lux la Monaco, confirmând o serie de deplasări cu avioane private care au stârnit controverse publice.

Printre pasageri s-au numărat:

• Marcel Ciolacu, liderul PSD și actualul premier al României;
• Sorin Grindeanu, vicepremier;
• Alfred Simonis, lider al deputaților PSD, însoțit de soția sa;
• Laura Vicol, deputată PSD, și soțul acesteia, Vladimir Ciorbă;
• Sorina Stan Docuz, protejata premierului și o figură controversată din sfera afacerilor.

Zborul a coincis cu mai multe evenimente de anvergură desfășurate la Madrid, inclusiv meciurile din Turneul de tenis Master Series și semifinala Champions League dintre Real Madrid și Manchester City.

Întrebați de G4Media.ro despre scopul deplasării și sursa finanțării, liderii PSD au oferit răspunsuri sumare:

• Marcel Ciolacu a evitat să comenteze, refuzând să răspundă întrebărilor adresate de jurnaliști.
• Sorin Grindeanu a declarat că deplasarea a fost „privată” și că a plătit cheltuielile din propriile fonduri.
• Alfred Simonis a susținut că toate călătoriile private au fost achitate personal.

Laura Vicol și Sorina Docuz nu au oferit niciun punct de vedere.

Un aspect cheie al scandalului îl reprezintă Sorina Stan Docuz, o apropiată a premierului Marcel Ciolacu. Originară din județul Buzău, Docuz a devenit cunoscută pentru relațiile sale cu lideri politici și pentru ascensiunea rapidă în afaceri.

În ultimii ani, companii asociate cu Docuz sau cu apropiații acesteia au obținut contracte substanțiale de la instituții publice controlate de PSD. Printre acestea se numără contracte de publicitate finanțate din subvențiile primite de PSD de la bugetul de stat și licitații câștigate cu semne de întrebare.

Zborurile private au fost organizate de compania Nordis, acum în insolvență. Afacerile Nordis sunt investigate pentru posibile nereguli, inclusiv vânzarea repetată a acelorași apartamente către clienți diferiți. Liderii PSD, prin legăturile personale și politice cu acționarii Nordis, sunt vizați indirect de controversele juridice și financiare în jurul acestei companii.

Deși liderii PSD au susținut că deplasările private au fost achitate din fonduri proprii, aceștia nu au prezentat documente justificative. Mai mult, refuzul lor de a clarifica scopul acestor călătorii ridică întrebări legate de potențialul conflict de interese și utilizarea resurselor companiilor private cu legături strânse cu partidul.

Scandalurile repetate implicând zboruri private și destinații de lux riscă să afecteze credibilitatea PSD, mai ales în contextul unui an electoral tensionat. Deși liderii politici încearcă să minimizeze impactul, publicul și presa continuă să ceară mai multă transparență și asumare din partea acestora.

Articol integral pe G4Media

Ștefania Miruna Lișcu, în vârstă de 27 de ani, a fost numită viceprimar al Sectorului 4, sprijinită de organizația PNL Sector 4 condusă de nimeni altul decât Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL și nașul de cununie al acesteia. Decizia ridică semne de întrebare, având în vedere declarațiile recente ale lui Stroe împotriva nepotismului, inclusiv criticile sale la adresa premierului Marcel Ciolacu.

Numirea Ștefaniei Miruna Lișcu a fost oficializată în contextul sprijinului acordat de PNL Sector 4, organizație pe care Stroe o conduce. Relația personală dintre cei doi a fost făcută publică recent, prin postările de pe Instagram, în care Stroe își exprimă bucuria de a fi nașul de cununie al Mirunei și al soțului acesteia.

În ciuda vârstei tinere, Lișcu nu deține experiență în administrația locală, conform profilului său de LinkedIn. Experiența sa profesională se limitează la funcții ocupate în administrația centrală, unde a lucrat ca șefă de cabinet al lui Ionuț Stroe în Parlament (2021-prezent) și consilieră a acestuia la Ministerul Tineretului și Sportului în 2020. Înainte de cariera politică, Lișcu a fost angajată la Nintendo, unde a ocupat poziția de Online Support Specialist timp de un an.

Întrebat despre promovarea nașei sale în funcția de viceprimar, Stroe a respins orice legătură între relația personală și susținerea sa politică. „Faptul că Miruna este fina mea, de foarte puțin timp, nu are nicio legătură cu alegerea ei ca viceprimar. Este o super colegă, implicată de ani de zile în PNL, cu mult timp înaintea căsătoriei. Alegerea ei este firească și bazată pe activitatea ei politică,” a declarat Stroe pentru G4Media.

Acesta a subliniat că Lișcu a fost consilier local înainte de a deveni viceprimar, susținând că toți consilierii PNL Sector 4 se află la primul mandat și că lipsa de experiență nu este un impediment: „Într-o funcție publică poți alege și oameni fără experiență. S-a pregătit pentru această funcție cu mult timp înainte.”

Numirea Ștefaniei Miruna Lișcu atrage atenția nu doar din cauza legăturilor personale cu Stroe, ci și datorită declarațiilor contradictorii ale acestuia. În trecut, Stroe l-a acuzat pe premierul Marcel Ciolacu de nepotism, criticând numirile de persoane apropiate în funcții publice. Această aparentă discrepanță între discurs și acțiune a generat critici și ironii din partea opiniei publice.

Promovarea Ștefaniei Miruna Lișcu reflectă un fenomen mai larg în politica românească, în care legăturile personale și politice influențează numirile în funcții publice. Deși Stroe susține că numirea s-a bazat pe meritele politice ale lui Lișcu, relația lor personală pune sub semnul întrebării transparența și integritatea procesului de selecție.

Criticii subliniază că astfel de practici nu fac decât să erodeze încrederea publicului în clasa politică. Într-o țară unde nepotismul și conflictul de interese sunt frecvent criticate, astfel de decizii riscă să alimenteze percepția de favoritism și lipsă de meritocrație în politică.

Sursă: G4Media

Marcel Ciolacu, premierul și liderul PSD, continuă să demonstreze cum luxul exorbitant devine o normalitate pentru cei care conduc România. În mai 2024, Ciolacu a călătorit la Baia Mare cu un Gulfstream G200, același avion privat folosit anterior pentru cursele luxoase la Nisa și Madrid, în care figuri din anturajul PSD – inclusiv Laura Vicol, copilul acesteia și alte personaje controversate – și-au făcut apariția.

Întrebarea care planează asupra acestei călătorii este simplă: cine a plătit pentru această cursă la Baia Mare? De ce liderul PSD, care ar fi putut opta pentru o cursă comercială mult mai ieftină, a ales să folosească un avion de lux, al cărui cost de închiriere se ridică la 10.000 de euro pe oră?

Mai grav, acest episod nu poate fi privit izolat. Avionul Gulfstream G200 este o constantă în dosarul „Nordis”, scandalul în care mii de români au fost păgubiți printr-o schemă aparent orchestratată pentru a finanța interesele liderilor politici. Banii colectați de la victimele afacerii Nordis – oameni care și-au pierdut economiile investind în proiecte imobiliare-fantomă – par să fi devenit o conductă invizibilă, alimentând cheltuieli fabuloase și zboruri de lux pentru conducerea PSD.

Ceea ce vedem astăzi despre relațiile dintre PSD și rețeaua Nordis este, fără îndoială, doar 1% dintr-un jaf mult mai amplu. Afacerea Nordis este o ilustrare a corupției generalizate din România, unde structuri de stat care ar trebui să vegheze la respectarea legii sunt complet paralizate.

• DNA-ul, cândva o instituție temută de politicieni, este acum un simbol al neputinței, incapabil să intervină în fața acestor abuzuri flagrante.
• Curtea Supremă, despre care se spune că ar fi controlată de grupuri de influență obscure, pare să se afle în slujba unor interlopi politici care au subjugat justiția.

La Baia Mare, Ciolacu s-a prezentat în fața camerelor, încercând să adopte o postură populistă. A mâncat o porție de fasole la cantina unei fabrici și a declarat, cu un zâmbet ironic, că n-a mai mâncat de mult o masă atât de bună.

Însă fasolea modestă din campanie ascunde o realitate cinică: premierul ajunge la întâlnirile cu electoratul într-un avion de lux, plătit din bani cu proveniență neclară, care ar putea avea legături directe cu milioanele de euro dispărute în jaful Nordis.

Ce este poate și mai grav este lipsa de întrebări. Nimeni nu l-a chestionat public pe Ciolacu despre costurile acestei călătorii sau despre finanțarea campaniei sale. Această complicitate a tăcerii demonstrează că atât autoritățile, cât și o parte din presă sunt parte a unui sistem care protejează interesele celor care dețin pârghiile puterii.

Avem în față o țară în care banii cetățenilor sunt deturnați pentru a întreține luxul și privilegiile unei elite politice rupte complet de realitate. În timp ce mii de păgubiți Nordis se luptă pentru a-și recupera economiile pierdute, liderii politici zboară la campanie cu avioane private, plătite probabil din aceleași fonduri „fantomă”.

Acest caz trebuie să servească drept un semnal de alarmă. Fără un DNA funcțional, fără o justiție care să își facă datoria și fără o presă liberă care să expună aceste abuzuri, nu doar banii, ci și viitorul României sunt în pericol de a fi confiscate de această elită politică iresponsabilă.

Foto: G4Media

Un consultant politic israelian, Mordechai Sender, îl acuză pe Mircea Geoană, candidat la alegerile prezidențiale și fost adjunct al secretarului general NATO, că i-ar datora 300.000 de euro pentru servicii de consultanță electorală. Sender susține că banii urmau să fie achitați în tranșe, parțial finanțate de Sacha Dragic, patronul Superbet, dar o parte substanțială din sumă nu i-a mai fost plătită. Acuzațiile vin în contextul implicării unor figuri controversate și a unor plăți efectuate prin structuri offshore, ceea ce ridică întrebări despre transparența și integritatea campaniei lui Geoană.

Potrivit declarațiilor lui Mordechai Sender, negocierile cu Mircea Geoană au început în toamna anului 2023, în perioada în care acesta încă ocupa funcția de adjunct al secretarului general NATO. Sender susține că a fost contractat pentru a oferi consultanță electorală începând cu 1 martie 2024, în baza unui acord financiar de 175.000 de euro pe lună, pe o durată de cinci luni. Consultantul afirmă că i-au fost plătite doar 375.000 de euro din suma totală de 875.000 de euro convenită inițial.

Contractul a fost încheiat prin intermediul Asociației Proiectul România 2030, un think-tank fondat de apropiați ai lui Geoană, dar reprezentanții ONG-ului neagă că ar fi fost implicați în campania electorală a acestuia. În pofida acestor negări, documente și mesaje furnizate de Sender arată că au existat discuții despre campania lui Geoană și plăți întârziate pentru serviciile oferite.

Sender afirmă că, în iunie 2024, a primit o tranșă de 200.000 de euro de la Sacha Dragic, fondatorul Superbet și una dintre cele mai influente figuri din industria pariurilor din România. Plățile urmau să fie efectuate printr-un offshore cipriot și o companie bulgară, dar a doua tranșă de 200.000 de euro nu a mai fost onorată. Contractul încheiat între cele două entități specifica scopuri vagi, precum creșterea „brand awareness”-ului, ceea ce ridică suspiciuni asupra utilizării acestor fonduri.

Legăturile lui Dragic cu campania lui Geoană includ și asocierea sa cu Remus Ștefureac, directorul companiei de sondaje INSCOP, care l-a poziționat pe Geoană în topul preferințelor electorale în diverse studii publicate înaintea alegerilor. Dragic are, de asemenea, legături cu grupul imobiliar One United Properties, unde staff-ul de campanie al lui Geoană a activat.

Un alt element controversat al campaniei lui Geoană este implicarea lui Srulik Einhorn, un consultant israelian asociat cu un scandal internațional privind scurgeri de informații. Einhorn a fost implicat în manipularea informațiilor pentru îmbunătățirea imaginii premierului israelian Benjamin Netanyahu, ceea ce complică și mai mult imaginea campaniei lui Geoană.

Sender declară că intenționează să dea în judecată echipa de campanie a lui Geoană pentru suma datorată, susținând că a fost înșelat: „Am fost asigurat că voi fi plătit, dar am fost mințit. Voi merge până la capăt pentru a expune toate aceste detalii publicului.” Geoană, echipa sa de campanie și Sacha Dragic nu au răspuns solicitărilor de a oferi un punct de vedere.

Acuzațiile aduse de Mordechai Sender ridică întrebări serioase despre modul de finanțare și de gestionare a campaniei electorale a lui Mircea Geoană. Implicarea unor figuri controversate și a unor structuri financiare opace afectează credibilitatea acestuia într-o competiție electorală deja tensionată. Dezvăluirile pun presiune pe Geoană să ofere clarificări publice și să demonstreze transparența utilizării fondurilor în campania sa.

Sursă: Context

Societatea de Transport București (STB) a adoptat o decizie controversată, care limitează sever dreptul angajaților de a comunica public informații despre activitatea companiei.

Conform documentului semnat de directorul general interimar Daniel Istrate, orice informație adresată presei sau publicului trebuie să fie transmisă exclusiv prin Departamentul de Marketing, Serviciul Comunicare sau Purtătorul de Cuvânt al STB. Nerespectarea acestei directive poate duce la sancțiuni disciplinare severe, inclusiv desfacerea contractului de muncă.

Decizia, adoptată pe 18 noiembrie 2024, vizează consolidarea controlului asupra fluxului de informații oficiale. Conform conducerii STB, măsura urmărește „asigurarea unei comunicări eficiente și a diseminării corecte a informațiilor oficiale.” Cu toate acestea, criticii o consideră o încercare de intimidare a angajaților și de ermetizare a organizației, ceea ce ar putea împiedica dezvăluirea unor nereguli sau pericole care pot afecta siguranța călătorilor.

În plus, decizia se suprapune cu prevederile Legii nr. 361/2022, care protejează avertizorii de integritate. Această lege asigură protecția celor care raportează încălcări ale legii în instituțiile publice sau private, dar măsurile adoptate de STB par să descurajeze astfel de raportări.

Decizia STB ridică îngrijorări serioase cu privire la dreptul la liberă exprimare al angajaților. Potrivit acesteia, divulgarea oricărei informații, chiar și a celor care pot expune ilegalități sau riscuri pentru siguranța publică, poate fi considerată o abatere disciplinară. Astfel, angajații sunt încurajați să evite orice comunicare despre probleme interne, temându-se de repercusiuni.

Specialiștii în drept consideră că măsura ar putea fi interpretată ca o încercare de a institui un climat de autocenzură, în care angajații evită să semnaleze abuzuri sau ilegalități de teamă să nu-și piardă locul de muncă.

Decizia a fost semnată de Daniel Istrate, directorul general interimar al STB, care are un trecut profesional marcat de controverse. Numit în funcție pe filiera politică a PNL, Istrate a ocupat anterior poziții în Primăria Sectorului 6 și Primăria Capitalei. Investigații recente, inclusiv una realizată de „România, te iubesc!”, l-au legat de activități imobiliare suspecte din Sectorul 6.

Măsura vine într-un moment în care Istrate este deja sub lupa presei, ceea ce adaugă greutate acuzațiilor că decizia ar putea avea scopul de a reduce transparența în cadrul STB și de a bloca accesul publicului la informații relevante.

Într-un răspuns oficial adresat presei, STB a susținut că decizia vizează garantarea „diseminării corecte și asumate” a informațiilor și că nu încalcă drepturile angajaților de a-și exprima opiniile personale. Conducerea STB a subliniat că toate informațiile oficiale sunt publicate pe site-ul companiei, pentru a asigura accesul publicului la informații clare și verificate.

Experții în transparență și drepturi civile consideră că măsura STB poate avea un impact negativ asupra drepturilor angajaților și asupra interesului public. În opinia acestora, limitarea comunicării la câteva persoane desemnate reduce șansele ca problemele interne, inclusiv cele care pot afecta siguranța călătorilor, să fie semnalate la timp.

Avocatul specializat în drepturile avertizorilor publici, Ioana Dumitrescu, a declarat: „Această decizie riscă să încalce principiile protecției avertizorilor publici. Orice angajat ar trebui să aibă dreptul să semnaleze ilegalități sau riscuri iminente, fără teama de represalii.”

Decizia STB de a restricționa drastic comunicarea cu presa ridică întrebări serioase despre transparența și responsabilitatea instituției publice. Într-o companie care gestionează transportul public al capitalei, măsurile care descurajează raportarea problemelor interne pot avea consecințe grave asupra siguranței și încrederii publicului. Autoritățile și organizațiile de drepturi civile vor trebui să monitorizeze impactul acestei decizii pentru a se asigura că nu încalcă prevederile legale privind protecția avertizorilor publici.

Sursă: Buletin de București

Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a oferit o serie de declarații incisive într-un interviu acordat Știrilor ProTV, în care a analizat scena politică actuală și alegerile prezidențiale din 2024. Deși a susținut-o pe Elena Lasconi, candidatul USR, pentru a reprezenta dreapta în turul doi, Băsescu nu s-a sfiit să critice aspru ceilalți candidați, inclusiv pe vechiul său rival, Mircea Geoană.

Băsescu și-a manifestat sprijinul pentru decizia lui Ludovic Orban de a renunța la candidatura sa în favoarea Elenei Lasconi, considerând că acest pas strategic poate întări șansele dreptei de a ajunge în turul al doilea.

„Mișcarea lui Ludovic Orban este inteligentă și poate aduce câteva procente importante pentru doamna Lasconi. Este esențial ca dreapta să se unească, altfel există riscul ca George Simion să ajungă în turul doi. Este o șansă în plus pentru ca dreapta să fie reprezentată în finală de doamna Lasconi”, a declarat fostul președinte.

Deși a recunoscut că Lasconi are anumite „goluri” în pregătirea politică și administrativă, Băsescu a subliniat că onestitatea și franchețea sa sunt trăsături care pot mobiliza electoratul. „Ea te cucerește prin onestitate. Nu încearcă să pară ceea ce nu este. Franchețea este principalul său atu,” a adăugat el.

Băsescu nu s-a abținut să își exprime dezamăgirea față de Mircea Geoană, despre care a spus că este „un politician slab” și „lipsit de generozitate”. Întrebat despre o posibilă retragere a lui Geoană din cursa electorală, Băsescu a declarat: „Nu are generozitatea să facă asta. Dacă îl zdruncin puțin, își pierde busola imediat. Toată povestea carierei sale diplomatice este artificială. Adevărata sa valoare a fost demonstrată în 2009, când nu m-a putut învinge.”

Fostul președinte a ironizat și susținerea mediatică de care Geoană s-a bucurat de-a lungul timpului, sugerând că nici măcar sprijinul mediatic masiv nu îi poate compensa lipsurile politice: „Acum, marii susținători ai lui Geoană, precum secta lui Voiculescu, vor înțelege că nu avea cum să mă bată în 2009. Îl poate învinge Ciolacu, Lasconi, Simion – oricine.”

Băsescu a exprimat dezamăgirea generală față de actuala generație de candidați, considerând-o inferioară predecesorilor săi politici, cum ar fi Ion Iliescu sau Adrian Năstase. „Niciunul dintre acești candidați nu are alura unui lider. Dacă nu poți domina partidul și aduce voturi, rămâi un prizonier al propriei formațiuni,” a spus fostul șef de stat.

El a avertizat că dreapta trebuie să fie strategică pentru a evita o finală între George Simion și Marcel Ciolacu, considerată de el „un dezastru pentru democrația românească”. În opinia sa, Elena Lasconi este singura opțiune realistă pentru a mobiliza electoratul de dreapta.

În încheierea interviului, Traian Băsescu a afirmat că susținerea pentru Elena Lasconi și dreapta politică este ultima sa „obligație morală” în viața politică: „Nu mai am decât o obligație morală – să sprijin Forța Dreptei în folosul doamnei Lasconi. Este vital ca dreapta să fie unită pentru binele României.”

Băsescu a lăsat să se înțeleagă că, deși Lasconi poate să nu aibă toată pregătirea necesară, biroul prezidențial îi va oferi acces la resursele și informațiile necesare pentru a învăța rapid și a guverna eficient.

Sursă: ProTV

Compania Națională Aeroporturi București (CNAB), aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, a generat o nouă controversă prin decizia de a-l împuternici pe Cristian Anton, șeful de cabinet al ministrului Sorin Grindeanu, să voteze în cadrul Adunării Generale a Acționarilor (AGA) Romprest numirea lui Paul Păcuraru, fiul patronului Realitatea Plus, Maricel Păcuraru, în funcția de director general al operatorului de salubritate. Această numire a stârnit reacții contradictorii și ridică întrebări privind influența politică și legalitatea deciziilor luate în cadrul instituțiilor de stat.

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a declarat inițial că nu are cunoștință despre subiectul numirii lui Paul Păcuraru. „Nu cunosc subiectul și nici nu intră în fișa postului meu de ministru,” a afirmat Grindeanu pentru G4Media.ro pe 19 noiembrie 2024. Cu toate acestea, documentele consultate de presă și prezența lui Cristian Anton la AGA Romprest contrazic această afirmație.

Într-o încercare de clarificare, Cristian Anton, șeful de cabinet al ministrului, a susținut că Sorin Grindeanu nu ar fi fost informat despre împuternicirea sa de către CNAB. Totuși, prezența acestuia la ședința AGA și mandatul explicit de a sprijini numirea lui Păcuraru ridică întrebări privind transparența și controlul exercitat de Ministerul Transporturilor asupra companiilor din subordine.

Numirea lui Paul Păcuraru la conducerea Romprest survine într-un context complicat. Familia Păcuraru controlează deja o parte semnificativă din acțiunile operatorului de salubritate prin compania Detaco Ltd Canada. Cu toate acestea, influența CNAB, care deține 10% din acțiunile Romprest, poate fi decisivă în echilibrul puterii din cadrul companiei.

Mai mult, Maricel Păcuraru, patronul Realitatea Plus și tatăl lui Paul Păcuraru, este implicat în controverse juridice. În vara lui 2022, fostul director al CNAB, George Dorobanțu, a declarat la DNA că Păcuraru i-ar fi solicitat să sprijine preluarea pachetului de acțiuni deținut de CNAB la Romprest. Aceste acuzații au dus la deschiderea unui dosar penal de șantaj.

Cristian Anton, șeful de cabinet al ministrului Grindeanu, nu este străin de controverse. Numele său a apărut anterior în dosarul legat de șpăgile pentru duty-free-urile de pe Aeroportul Otopeni, în care a fost menționat ca fiind „fratele meu Cristi” într-o discuție înregistrată de DNA între patronul unei firme de duty-free-uri și un alt inculpat. Deși ministrul Grindeanu a declarat că nu a avut cunoștință de întâlnirile șefului său de cabinet cu acești patroni, stenogramele publicate în presă au ridicat semne de întrebare privind integritatea și transparența relațiilor de la vârful ministerului.

Această numire nu poate fi analizată separat de contextul politic și electoral. Realitatea Plus, postul TV deținut de Maricel Păcuraru, este asociat cu partidul AUR, al cărui lider, George Simion, este perceput drept un candidat favorabil pentru PSD în turul doi al alegerilor prezidențiale. Sprijinul mediatic pe care Realitatea Plus îl acordă AUR ridică întrebări privind posibilele legături între deciziile CNAB, familia Păcuraru și interesele politice ale PSD.

Deși Sorin Grindeanu a evitat să comenteze pe marginea acestei situații, iar Cristian Anton a minimalizat legătura sa cu decizia CNAB, documentele și declarațiile publicate demonstrează o conexiune directă între Ministerul Transporturilor și sprijinul acordat lui Paul Păcuraru. Rămâne de văzut dacă autoritățile competente vor iniția o investigație asupra circumstanțelor acestei numiri și asupra influențelor politice implicate.

Acest incident subliniază din nou necesitatea unor măsuri mai stricte de transparență și responsabilitate în procesul de luare a deciziilor din cadrul companiilor de stat, mai ales în contextul în care România se pregătește pentru un an electoral extrem de tensionat.

Articol integral pe G4Media