Societatea de Transport București (STB) a adoptat o decizie controversată, care limitează sever dreptul angajaților de a comunica public informații despre activitatea companiei.
Conform documentului semnat de directorul general interimar Daniel Istrate, orice informație adresată presei sau publicului trebuie să fie transmisă exclusiv prin Departamentul de Marketing, Serviciul Comunicare sau Purtătorul de Cuvânt al STB. Nerespectarea acestei directive poate duce la sancțiuni disciplinare severe, inclusiv desfacerea contractului de muncă.
Decizia, adoptată pe 18 noiembrie 2024, vizează consolidarea controlului asupra fluxului de informații oficiale. Conform conducerii STB, măsura urmărește „asigurarea unei comunicări eficiente și a diseminării corecte a informațiilor oficiale.” Cu toate acestea, criticii o consideră o încercare de intimidare a angajaților și de ermetizare a organizației, ceea ce ar putea împiedica dezvăluirea unor nereguli sau pericole care pot afecta siguranța călătorilor.
În plus, decizia se suprapune cu prevederile Legii nr. 361/2022, care protejează avertizorii de integritate. Această lege asigură protecția celor care raportează încălcări ale legii în instituțiile publice sau private, dar măsurile adoptate de STB par să descurajeze astfel de raportări.
Decizia STB ridică îngrijorări serioase cu privire la dreptul la liberă exprimare al angajaților. Potrivit acesteia, divulgarea oricărei informații, chiar și a celor care pot expune ilegalități sau riscuri pentru siguranța publică, poate fi considerată o abatere disciplinară. Astfel, angajații sunt încurajați să evite orice comunicare despre probleme interne, temându-se de repercusiuni.
Specialiștii în drept consideră că măsura ar putea fi interpretată ca o încercare de a institui un climat de autocenzură, în care angajații evită să semnaleze abuzuri sau ilegalități de teamă să nu-și piardă locul de muncă.
Decizia a fost semnată de Daniel Istrate, directorul general interimar al STB, care are un trecut profesional marcat de controverse. Numit în funcție pe filiera politică a PNL, Istrate a ocupat anterior poziții în Primăria Sectorului 6 și Primăria Capitalei. Investigații recente, inclusiv una realizată de „România, te iubesc!”, l-au legat de activități imobiliare suspecte din Sectorul 6.
Măsura vine într-un moment în care Istrate este deja sub lupa presei, ceea ce adaugă greutate acuzațiilor că decizia ar putea avea scopul de a reduce transparența în cadrul STB și de a bloca accesul publicului la informații relevante.
Într-un răspuns oficial adresat presei, STB a susținut că decizia vizează garantarea „diseminării corecte și asumate” a informațiilor și că nu încalcă drepturile angajaților de a-și exprima opiniile personale. Conducerea STB a subliniat că toate informațiile oficiale sunt publicate pe site-ul companiei, pentru a asigura accesul publicului la informații clare și verificate.
Experții în transparență și drepturi civile consideră că măsura STB poate avea un impact negativ asupra drepturilor angajaților și asupra interesului public. În opinia acestora, limitarea comunicării la câteva persoane desemnate reduce șansele ca problemele interne, inclusiv cele care pot afecta siguranța călătorilor, să fie semnalate la timp.
Avocatul specializat în drepturile avertizorilor publici, Ioana Dumitrescu, a declarat: „Această decizie riscă să încalce principiile protecției avertizorilor publici. Orice angajat ar trebui să aibă dreptul să semnaleze ilegalități sau riscuri iminente, fără teama de represalii.”
Decizia STB de a restricționa drastic comunicarea cu presa ridică întrebări serioase despre transparența și responsabilitatea instituției publice. Într-o companie care gestionează transportul public al capitalei, măsurile care descurajează raportarea problemelor interne pot avea consecințe grave asupra siguranței și încrederii publicului. Autoritățile și organizațiile de drepturi civile vor trebui să monitorizeze impactul acestei decizii pentru a se asigura că nu încalcă prevederile legale privind protecția avertizorilor publici.
