Cristian Pîslă, director general la Primăria Sectorului 4, un bugetar de carieră, a devenit cunoscut în urma unui incident viral în care l-a împiedicat pe Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului, să intre în Piața Unirii, sunând la 112. Acesta conduce echipele de polițiști locali ale primarului Daniel Băluță, iar averea sa a atras atenția prin creșteri inexplicabile în ultimii ani.

Pîslă, care a lucrat întotdeauna în sectorul public, deține în prezent două case în comuna Berceni, un apartament în Ilfov și mai multe terenuri atât în intravilan, cât și în extravilan, tot în Berceni. Toate acestea au fost acumulate într-un interval scurt de timp, în ciuda veniturilor modeste raportate.

Conform declarațiilor de avere, în 2014 Pîslă câștiga sub 3.000 de lei pe lună, iar soția sa, arhitect de profesie, primea doar o alocație pentru creșterea copilului, de puțin peste 2.000 de lei. Cei doi dețineau un singur apartament de 44 mp și un Renault din 2011.

Începând din 2017, averea lui Cristian Pîslă a cunoscut o ascensiune semnificativă. În acel an, și-a achiziționat o casă de 122 mp și un teren de 300 mp în comuna Berceni, în ciuda unui venit anual sub 75.000 de lei și a faptului că soția sa nu a raportat niciun venit. Pîslă a contractat două credite în valoare totală de 479.000 de lei pentru această achiziție.

În anii următori, a continuat să cumpere proprietăți, achiziționând o altă casă de 100 mp și terenuri suplimentare în extravilan, fără să își crească semnificativ veniturile. În 2019, venitul său net era de aproximativ 7.500 de lei pe lună, iar soția sa figura în continuare cu zero venituri în declarațiile de avere.

În 2022, soția lui Cristian Pîslă a început să lucreze la Primăria Sectorului 4, câștigând un venit anual net de 69.000 de lei. În declarațiile de avere mai apar și alocațiile sociale pentru cei doi copii ai familiei, dar aceste venituri nu explică creșterea semnificativă a proprietăților familiei.

Pîslă a devenit cunoscut publicului larg după ce, în octombrie 2024, a împiedicat accesul primarului general Nicușor Dan în Piața Unirii, în urma unui conflict administrativ între Primăria Capitalei și Primăria Sectorului 4. Incidentul a fost mediatizat pe larg după ce Pîslă a apelat la 112 pentru a chema poliția națională, acțiune ironizată de media.

Această vizibilitate a condus la o examinare mai atentă a averii sale, care ridică semne de întrebare având în vedere discrepanța între veniturile declarate și bunurile acumulate.

Investigația Rise Project publicată recent, intitulată „Cum a devenit Sectorul 4 victima grupărilor de crimă organizată cu suportul Poliției Locale și al Administrației Domeniului Public Sector 4”, scoate la lumină implicarea unor oficiali locali în activități ilicite, inclusiv legături suspecte între administrație și grupuri de crimă organizată.

În acest context, averea acumulată rapid de Cristian Pîslă, precum și ascensiunea sa în cadrul administrației locale, au devenit subiect de interes public și speculații privind posibile activități nelegitime.

Sursă: Defapt

Țepele imobiliare tip Nordis, legate de nume proeminente din PSD, par să devină o specialitate în rândul unor membri ai acestui partid. Cazul cel mai recent și notoriu este rețeta Ciorbă-Vicol, însă aceeași metodă de a înșela clienții prin promisiuni imobiliare nerealizabile a fost folosită și de fostul subprefect PSD de Alba, Ovidiu Jidveian.

Acesta a fost condamnat după ce a încasat sume uriașe de bani de la clienți, oferindu-le în schimb promisiuni false de livrare a unor locuințe care nu au fost niciodată finalizate.

Jidveian, fost lider PSD Alba Iulia și subprefect al județului în 2012, s-a angajat să vândă apartamente și spații comerciale în valoare totală de peste 33,6 milioane de lei și 5,6 milioane de euro, însă nu a livrat nicio locuință promisă. Fostul subprefect a fost condamnat la 69 de luni de închisoare, după ce a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției. În ciuda sumelor uriașe încasate, recuperarea prejudiciului a fost minimă: doar 5 milioane de lei și aproximativ 543.000 de euro au fost returnați victimelor.

Potrivit unei anchete realizate de Ziarul Unirea, în perioada 2019-octombrie 2023, Jidveian a promis spre vânzare un total de 263 de spații locative și comerciale, deși Primăria Alba Iulia autorizase doar un proiect care conținea 41 de apartamente. Astfel, a reușit să păcălească 201 promitenți cumpărători să plătească sume imense pentru proprietăți inexistente.

Din raportul de constatare se arată că Jidveian a transferat sume importante din conturile dezvoltatorului imobiliar direct în conturile sale personale, operațiunile fiind efectuate aproape zilnic sau săptămânal. Banii proveniți de la victime au fost folosiți pentru speculații financiare pe platforme de tranzacționare derivate, gestionate de brokeri din Cipru și Belize.

Acest caz este încă o ilustrare a modului în care persoane cu conexiuni politice din PSD folosesc scheme imobiliare pentru a înșela sute de clienți, creând prejudicii semnificative atât pentru victime, cât și pentru credibilitatea sectorului imobiliar din România.

Sursă: Defapt

Fostul premier al României, Călin Popescu Tăriceanu, a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) într-un dosar în care era acuzat de luare de mită în valoare de 800.000 de dolari, sumă pe care ar fi primit-o în 2008 în timpul mandatului său de prim-ministru. Decizia nu este însă definitivă, iar procesul urmează să continue, putând fi atacat în apel de către procurori. Achitarea lui Tăriceanu vine în contextul în care faptele pentru care acesta era judecat s-au prescris în noiembrie 2023.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au acuzat pe Tăriceanu că, în perioada în care conducea guvernul, ar fi primit cei 800.000 de dolari de la Claudiu Florică, reprezentantul firmei Fujitsu Siemens GMBH Austria. În schimbul acestei sume, fostul premier ar fi facilitat, prin acte adiționale, prelungirea contractelor de licențiere Microsoft pentru calculatoarele utilizate în școlile din România.

Dosarul Microsoft a fost unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de corupție din România, implicând mai multe persoane publice și companii internaționale, în legătură cu achiziționarea de software pentru instituțiile publice, inclusiv școli și alte entități de stat. În cazul lui Tăriceanu, procurorii susțin că banii proveniți din mita respectivă ar fi fost folosiți pentru a plăti serviciile de consultanță politică ale unor renumiți strategi internaționali, precum Arthur Finkelstein și Tal Silberstein, care l-au consiliat pe Tăriceanu în campania electorală din 2008. Dan Andronic, o altă personalitate cunoscută pe scena politică, ar fi jucat un rol important în această afacere, ajutând la intermedierea relațiilor dintre consultanți și fostul premier.

Conform rechizitoriului întocmit de DNA, contractul Microsoft a fost extins printr-o serie de acte adiționale, în condiții care nu respectau normele legale, și care au avantajat firma Fujitsu Siemens, în schimbul unor sume considerabile de bani oferite mai multor oficiali guvernamentali. Tăriceanu a negat constant acuzațiile, susținând că nu a fost implicat în deciziile directe legate de contractele Microsoft și că orice acuzație legată de mită este nefondată. Fostul premier a afirmat în repetate rânduri că dosarul său face parte dintr-o serie de procese politice menite să-l discrediteze.

Achitarea lui Călin Popescu Tăriceanu nu reprezintă, însă, o exonerare completă, ci rezultă din prescrierea faptelor, o situație din ce în ce mai comună în dosarele de corupție din România în ultimii ani. Prescripția înseamnă că faptele nu mai pot fi pedepsite din cauza trecerii unei perioade de timp legale, fără ca un verdict să fie pronunțat. Acest lucru a fost facilitat de o decizie a Curții Constituționale din 2022, care a stabilit că anumite prevederi din Codul penal referitoare la întreruperea termenului de prescripție sunt neconstituționale. Astfel, mulți politicieni și oameni de afaceri implicați în dosare de corupție au beneficiat de această decizie, printre care și Tăriceanu.

În cazul fostului premier, acest lucru înseamnă că, deși nu a fost găsit nevinovat de instanță în ceea ce privește acuzațiile de corupție, statul nu va putea confisca suma de 800.000 de dolari pe care DNA o considera mită. Această situație nu este unică, fiind întâlnită și în alte cazuri de mare corupție din România, în care acțiunile judiciare întârziate au dus la pierderea posibilității de a sancționa infracțiunile comise în urmă cu ani de zile.

Afacerea Microsoft a fost unul dintre cele mai ample dosare de corupție din România, implicând o rețea vastă de funcționari publici, miniștri și oameni de afaceri care ar fi facilitat contracte supraevaluate cu scopul de a obține profituri personale. În 2014, DNA a început ancheta în cazul contractelor pentru licențele Microsoft, declanșând o serie de dosare penale împotriva mai multor oficiali, inclusiv miniștri, pentru fapte de corupție, spălare de bani și abuz în serviciu.

Pentru Călin Popescu Tăriceanu, acest proces a avut și implicații politice semnificative. Fostul lider al Partidului Național Liberal (PNL) și al Alianței Liberalilor și Democraților (ALDE), Tăriceanu a fost o figură centrală în politica românească timp de două decenii. Procesul său, la fel ca și celelalte cazuri de corupție, a afectat percepția publică asupra integrității sale politice, iar achitarea sa, chiar și pe motiv de prescripție, este susceptibilă să declanșeze noi dezbateri cu privire la eficiența și integritatea sistemului de justiție din România.

Sursă: G4Media

Sursă foto: Călin Popescu Tăriceanu Foto: INQUAM_George Călin