Fostul ministru PSD Nicolae Bănicioiu a fost acuzat de trafic de influență și luare de mită, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a decis încetarea procesului penal pentru fapta de trafic de influență din cauza prescrierii, chiar dacă judecătorii au constatat vinovăția sa în această privință. De asemenea, instanța a decis confiscarea sumei de 1,3 milioane de lei, sumă pe care fostul ministru o obținuse prin intermediul unor dividende. Cu toate acestea, decizia nu este definitivă, DNA atacând-o la completul de 5 judecători pentru un verdict final.
În decizia de motivare, judecătorii au arătat că Bănicioiu se face vinovat de trafic de influență, întrucât a acceptat promisiunea unor sume de bani în schimbul menținerii în funcție a unor directori de spitale apropiați omului de afaceri Dorin Cocoș. Potrivit acuzațiilor, Cătălina Furtună, o apropiată a familiei Bănicioiu, a devenit asociat în firmele lui Cocoș, beneficiind de dividende în valoare de aproximativ 1,3 milioane de lei, bani care au ajuns ulterior la Bănicioiu. Deși Înalta Curte a constatat că elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență sunt întrunite, cazul a fost încetat din cauza prescripției răspunderii penale, conform noilor decizii ale Curții Constituționale a României (CCR).
Decizia Înaltei Curți a venit după dezbateri interne legate de aplicabilitatea deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din 2023, care menționează că în cazuri de corupție termenul de prescripție ar putea fi prelungit. Doi judecători din completul de trei au considerat că această hotărâre a CJUE nu se aplică în cazul corupției interne, ci doar pentru fraudele cu fonduri europene. Pe de altă parte, al treilea judecător, Cristina Rotaru-Radu, a susținut că principiul preeminenței dreptului european ar trebui aplicat, însă a invocat jurisprudența CEDO, argumentând că interpretările neprevizibile ale legii pot afecta dreptul la un proces echitabil și încrederea publicului în sistemul de justiție.
În ceea ce privește acuzația de luare de mită, judecătorii Andrei Claudiu Rus și Luminița Criștiu-Ninu au considerat că nu există probe directe care să dovedească infracțiunea, motiv pentru care au dispus achitarea fostului ministru. Totuși, judecătoarea Rotaru-Radu, în opinia sa separată, a susținut existența probelor și continuitatea relației de influență dintre Bănicioiu și Dorin Cocoș, care ar fi fost dovedită prin acordarea dividendelor. Ea a subliniat că fapta de luare de mită nu este prescrisă și a considerat necesară condamnarea lui Bănicioiu.
Astfel, în cadrul opiniei sale, Rotaru-Radu a adus în discuție mărturii care indică faptul că Bănicioiu și Cocoș aveau un „deal” de lungă durată, iar primirea dividendelor a continuat chiar și după numirea lui Bănicioiu ca ministru al Sănătății. În opinia sa, Bănicioiu ar fi beneficiat de influența pe care o deținea pentru a proteja interesele financiare ale lui Cocoș în sistemul de sănătate.
Decizia instanței de a înceta procesul penal pe baza prescripției ridică semne de întrebare cu privire la aplicabilitatea și interpretarea legilor privind prescripția în cazurile de corupție. Divergențele de interpretare între dreptul național, jurisprudența CJUE și principiile CEDO evidențiază complexitatea și dificultățile întâlnite de sistemul judiciar românesc în implementarea directivelor europene, mai ales în contextul în care acestea pot avea un impact asupra principiilor de drept intern.
