Valeriu Iftime, noul președinte al Consiliului Județean Botoșani și una dintre cele mai influente figuri de afaceri din România, a devenit un nume controversat datorită impresionantului volum de contracte obținute de grupul său de firme, Elsaco, de la statul român. Cu un imperiu financiar estimat la peste 3 miliarde de euro și o poziție politică de vârf, Iftime atrage atenția prin contractele masive încheiate cu sute de unități administrativ-teritoriale, inclusiv în județul pe care acum îl conduce.

Grupul de firme Elsaco, deținut de Valeriu Iftime și familia sa, numără printre activitățile sale contracte din domenii variate: de la reabilitarea blocurilor și furnizarea de echipamente IT, până la proiecte energetice complexe și servicii de mentenanță pentru calculatoare. Elsaco este format din mai multe companii, printre care:

• Elsaco Electronic
• Vestra Industry
• Elsaco Solutions
• Elsaco Esco
• Elsaco Engineering
• Smart Eco Plus

Pe platforma de achiziții publice SICAP, contractele firmelor Elsaco însumează peste 15 miliarde de lei, adică aproximativ 3 miliarde de euro, provenind din peste 7.800 de contracte, dintre care multe au fost atribuite prin achiziții directe de la diverse instituții locale din județul Botoșani.

Iftime este cunoscut și pentru contractele de anvergură încheiate cu Municipiul București, printre care se numără proiecte de reabilitare a conductelor și lucrări de reabilitare a blocurilor din capitală. În decembrie 2023, un contract de 141 milioane de lei a fost atribuit firmei Elsaco pentru înlocuirea unor conducte din București, iar în mai 2024 un alt proiect, de 91 milioane de lei, a fost semnat pentru lucrări similare.

În ciuda numărului mare de contracte în Botoșani, Iftime a declarat că regretă lipsa unor proiecte de anvergură în județul pe care acum îl conduce, specificând că în acest moment deține doar contracte „foarte mici” acolo.

Valeriu Iftime susține că nu se află în incompatibilitate cu funcția de președinte al Consiliului Județean Botoșani, explicând că, deși este acționar în cadrul grupului Elsaco, nu mai deține roluri administrative active în conducerea companiei. „Regele achizițiilor publice” afirmă că afacerea a fost transferată în gestiunea copiilor săi și că, în prezent, el este doar un simplu acționar.

Totuși, Legea 161/2003 „privind asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice” prevede că membrii consiliilor locale sau județene care au funcția de președinte nu pot încheia contracte de prestări de servicii cu instituțiile aflate sub autoritatea consiliului pe care îl reprezintă. În plus, prevederile se aplică și în cazul în care firmele respective sunt deținute de soțul sau rudele de gradul I ale persoanelor aflate în funcție.

Pe plan politic, Valeriu Iftime a intrat recent în rândurile Partidului Național Liberal (PNL), fiind susținut de Nicolae Ciucă, candidatul la președinție al partidului. Deși afirmă că nu și-a dorit inițial să intre în politică, el a acceptat această provocare, văzând-o ca pe o oportunitate de a contribui la comunitate. Iftime mărturisește că a ales să rămână un „simplu cetățean” în Botoșani, în ciuda succesului financiar care l-ar putea plasa în orice parte a lumii. În declarațiile sale, el subliniază că este un om modest și că, de multe ori, atunci când vizitează Bucureștiul, preferă să folosească transportul public.

Totuși, relația strânsă cu conducerea PNL și apropierea de Nicolae Ciucă au ridicat întrebări legate de sprijinul politic și de potențialele influențe asupra carierei sale de politician și de om de afaceri.

În contextul preluării funcției de președinte al Consiliului Județean Botoșani, Iftime a declarat că, pentru el, această funcție reprezintă o misiune socială și un angajament față de comunitate, dar nu și un mijloc de a-și crește averea. Acesta insistă că intenționează să își dedice resursele și cunoștințele în slujba cetățenilor și că va urma o conduită transparentă și etică.

Sursă: Gândul.ro

Candidatul USR pentru președinția României, Elena Lasconi, a lansat critici dure la adresa contracandidatului său de la PSD, Marcel Ciolacu, după declarațiile acestuia despre emigrarea tinerilor români. Ciolacu sugerase recent că tinerii pleacă din țară deoarece nu posedă suficiente abilități profesionale. Lasconi, însă, respinge această afirmație, susținând că adevărata problemă este sistemul corupt care împiedică accesul celor fără relații sau conexiuni politice.

„Domnul Marcel Ciolacu ne-a arătat un nou nivel al tupeului,” a scris Lasconi într-o postare pe Facebook, adăugând că este fals să se sugereze că tinerii părăsesc România din cauza lipsei de competențe. „Tinerii pleacă pentru că nu-și găsesc loc de nepoții, fiii și fiicele celor care conduc România și gestionează un sistem corupt. Fiica mea este unul dintre acești tineri,” a mărturisit candidatul USR.

Lasconi a subliniat că USR are propuneri concrete pentru sprijinirea tinerilor și oferirea de oportunități reale pentru ca aceștia să-și construiască viitorul în România, nu în străinătate. Printre aceste măsuri se numără scutiri de taxe și impozite, astfel încât tinerii angajați sub 29 de ani să beneficieze de un venit suplimentar de 1.000 de lei pe lună. De asemenea, propunerea USR include acordarea unui suport financiar pentru familiile tinere: 1.500 de lei pentru primul copil și 500 de lei pentru al doilea copil.

Pe lângă aspectul financiar, Lasconi a punctat și alte inițiative destinate tinerilor, cum ar fi ședințe gratuite de consiliere psihologică și introducerea unui curs de conducere auto la liceu. „Lucruri concrete, nu povești ca cele spuse de domnul Ciolacu, care a petrecut toată viața sa de adult în locuri călduțe, numit de partid,” a continuat candidatul USR.

„Tinerii își pierd speranța din cauza unui sistem corupt”

Lasconi a adăugat că propunerile USR sunt menite să ofere tinerilor speranță și sprijin real pentru a se dezvolta profesional și personal în România, criticând modul în care tinerii sunt nevoiți să lupte pentru oportunități din cauza unei conduceri care menține un sistem corupt. „Din cauza unor aroganți și rupți de realitate ca dumneavoastră, domnule Ciolacu, tinerii își pierd speranța,” a conchis Lasconi.

Sursă: G4Media

Fostul ministru adjunct al Economiei din Bulgaria, Alexander Manolev, actualmente sub sancțiuni internaționale impuse de Statele Unite, continuă să obțină profituri semnificative prin intermediul unor contracte de armament încheiate indirect cu statul român și cel ucrainean. Sancționat sub „Legea Magnitsky” din 2021, alături de alți oficiali bulgari, Manolev a fost acuzat de implicare în acte de corupție, fiind exclus din sistemul financiar al multor state și lipsit de dreptul de a deține conturi bancare pentru activități comerciale.

În ciuda restricțiilor severe, Manolev și familia sa au găsit modalități de a genera venituri consistente din industria de armament, cu ajutorul unei firme bulgărești de profil și a unor rețele complexe de contracte de aprovizionare cu armament.

Anul trecut, tatăl lui Alexander Manolev, Dimitar Manolev, a achiziționat firma bulgărească „Bulgarian Industrial Engineering and Management” (BIEM), care avea deja o reputație solidă în domeniul armamentului. Cu ajutorul legăturilor politice pe care le deținea familia în Ministerul Economiei din Bulgaria, BIEM a reușit să obțină contracte cu fabrica de stat bulgară VMZ, prin care să furnizeze muniție și alte echipamente militare.

Manolev, însă, a decis să evite vânzările directe către Ucraina, datorită riscurilor politice pe care le-ar implica o asociere directă cu livrările de armament într-un context sensibil pentru Bulgaria, unde influența Rusiei încă are o anumită prezență politică. În consecință, Manolev a ales o metodă de intermediere prin compania de stat românească „Romarm,” creând astfel un „buffer” între BIEM și Agenția de Achiziții pentru Apărare din Ucraina.

Într-o decizie contestabilă, Romarm a semnat contracte cu BIEM, fără a ține cont de sancțiunile impuse lui Manolev și afilierilor sale. Pe 4 aprilie 2024, Romarm și Agenția de Achiziții pentru Apărare a Ucrainei (DPA) au încheiat două contracte majore pentru furnizarea a 40.000 de lansatoare de grenade de unică folosință, BULSPIKE, în valoare de 104,8 milioane de euro. Avansul pentru aceste achiziții a fost transferat rapid de la DPA către Romarm și apoi către BIEM, facilitând astfel tranzacția.

De asemenea, un al treilea contract a fost semnat pentru lansatoare de grenade termobarice, în valoare de 52,4 milioane de euro, pentru o cantitate de 20.000 de unități. În plus, în vara anului 2024, Romarm și DPA au negociat un alt contract considerabil pentru 90.000 de lansatoare de grenade BULSPIKE, cu o valoare totală de 238,5 milioane de euro, consolidând astfel parteneriatul BIEM-Romarm.

Estimările sugerează că marja de profit în industria de apărare poate ajunge până la 10-15%, ceea ce înseamnă că familia Manolev ar putea obține un profit de 40-60 milioane de euro din aceste contracte. Aceste câștiguri sunt obținute într-un mod indirect, pentru a evita legislația ucraineană care interzice semnarea de contracte cu firme care au legături cu persoane sancționate. Surprinzător, Romarm nu a aplicat o politică similară, colaborând deschis cu BIEM și, implicit, cu familia Manolev.

Această structură de intermediere între BIEM și DPA nu doar că a permis lui Manolev să evite impactul sancțiunilor, dar și să-și asigure o sursă de venituri semnificativă, chiar și după ce a fost exclus de pe piețele bancare internaționale.

Sursă: Europorter

În cadrul unei dezbateri televizate de la Antena 3 CNN, organizată pentru susținerea lui Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegerile prezidențiale, o prezență neașteptată a captat atenția publicului: Mihaela Neagu, supranumită „Regina contractelor cu statul.” Cu un parcurs marcat de contracte de milioane de euro obținute prin licitații publice, Neagu a fost plasată în primul rând, alături de mari lideri ai PSD precum Sorin Grindeanu, Paul Stănescu și Lia Olguța Vasilescu.

Cariera antreprenorială a Mihaelei Neagu a pornit de la o mică benzinărie din Lehliu, dar a ajuns rapid într-o poziție dominantă pe piața achizițiilor publice din România. Firmele sale au câștigat în ultimii cinci ani contracte publice în valoare totală de peste 1,7 miliarde de lei (aproximativ 350 de milioane de euro). Printre acestea se numără furnizarea de mobilier școlar, produse de curățenie, materiale medicale și chiar alimente, majoritatea contractelor fiind obținute de la instituții publice conduse de membri PSD.

Potrivit Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), Mihaela Neagu a obținut în ultimele luni contracte considerabile la primării importante, printre care se numără și:

• 6.7 milioane de lei pentru mobilier școlar cu Primăria Craiova, pe 8 iulie 2024
• 575.000 de lei pentru mobilier la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Craiova, în octombrie 2024
• 24.4 milioane de lei, acord-cadru pentru mobilier școlar prin PNRR, cu Primăria Sector 4, pe 11 aprilie 2024

Mihaela Neagu conduce un conglomerat de nouă firme, cu activități diverse, de la consultanță și organizare de evenimente la furnizarea de materiale de protecție anti-COVID-19. Fiul său, Alexandru Vlad Mihai Cristescu, îi urmează pașii, conducând firme care, de asemenea, au obținut contracte substanțiale cu instituții publice. Una dintre firmele lor, Best Achiziții, a cunoscut o creștere spectaculoasă în perioada pandemiei, fiind furnizor important de echipamente de protecție.

În ciuda succesului financiar, Mihaela Neagu subliniază că multe dintre contracte sunt acorduri-cadru, ceea ce înseamnă că sumele finale pot varia și nu tot profitul rămâne la firmele sale, o parte fiind redistribuit subcontractanților.

Prezența Mihaelei Neagu în primele rânduri alături de oficiali PSD a stârnit reacții din partea competitorilor în licitații publice și a unor lideri de partid. Deși mulți membri PSD nu o cunosc personal, aranjamentul sălii a fost realizat, conform surselor din partid, de către strategii din Kiseleff, iar unii lideri au rămas nemulțumiți de faptul că nu au fost plasați în poziții centrale. Sorin Grindeanu, vicepreședinte PSD, a declarat că nu o cunoaște pe Mihaela Neagu și nu a fost implicat în decizia de a-i acorda locul respectiv.

Într-o discuție cu reporterii, Paul Stănescu, secretar general al PSD, a declarat ironic că „în susținerea lui Ciolacu putea să vină oricine”, sugerând că aranjamentul sălii nu ar trebui să fie un subiect de controversă.

Firmele controlate de Mihaela Neagu și fiul său au evoluat rapid, adaptându-se constant la cerințele pieței. De la servicii de catering și curățenie, au trecut la furnizarea de materiale sanitare în pandemie și la furnizarea de mobilier pentru instituțiile publice prin programele PNRR. Astăzi, familia Cristescu-Neagu este implicată în numeroase proiecte cu statul, iar prin contractele câștigate au ajuns să gestioneze 1.800 de achiziții directe și licitații publice.

Mihaela Neagu a reușit să transforme Libro Events, o firmă ce inițial oferea servicii hoteliere și de catering, într-o companie de top în sectorul achizițiilor publice, asigurându-și un loc de elită în afaceri și un loc în atenția publicului și a presei.

Articol integral pe SNOOP

Președintele Partidului Național Liberal (PNL), Nicolae Ciucă, a făcut declarații publice care sugerează că premierul Marcel Ciolacu ar fi locuit într-o vilă de protocol împreună cu Sorina Docuz, presupusa sa parteneră. Într-o postare pe Facebook, Ciucă a subliniat importanța transparenței, menționând că această chestiune ar putea deveni relevantă în contextul turului doi al alegerilor prezidențiale.

Deși nu o numește explicit pe Sorina Docuz, Ciucă face referire la adresa vilei RA-APPS (Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”) din strada Cucu Starostescu nr. 6, despre care jurnalistul Cornel Ivanciuc susține că ar fi locuința de protocol a lui Ciolacu și a presupusei sale partenere. Ciolacu a negat până acum orice relație intimă cu Docuz, afirmând că între cei doi există doar o „relație normală”.

Ciucă a accentuat că ar fi corect ca publicul să cunoască detalii legate de utilizatorii și beneficiarii vilelor de protocol, adăugând că, în cazul în care ar ajunge Președinte, toate cheltuielile legate de aceste locuințe de protocol vor fi transparent comunicate cetățenilor, având în vedere că sunt finanțate din bani publici.

Această controversă, intens mediatizată, a apărut după investigația jurnalistului Cornel Ivanciuc de la Defapt.ro, care a susținut că Marcel Ciolacu ar fi locuit împreună cu Sorina Docuz și copilul acestora într-o vilă situată în apropierea sediului TVR. Ivanciuc a descris locuința drept un „cuib bine ascuns”, sugerând măsuri de securitate riguroase care protejează intimitatea locatarilor. Conform investigației, Sorina Docuz s-ar fi mutat ulterior într-un apartament din Complexul Stejarii.

Această situație subliniază discuția publică despre utilizarea resurselor de protocol de către oficiali și relevanța acestui subiect în campania prezidențială. În postarea sa, Ciucă face apel la o abordare transparentă în administrarea locuințelor de protocol, poziționându-se astfel pe o platformă de transparență în folosirea fondurilor publice.

Sursă: Defapt

În ultimii șase ani, Guvernul României a alocat aproximativ 37 de milioane de euro pentru susținerea producției și prelucrării lânii. Scopul declarat al investițiilor a fost revitalizarea industriei prin înființarea de centre de colectare și prelucrare a lânii și construirea unei fabrici de mari dimensiuni. Cu toate acestea, aceste investiții sunt caracterizate de întârzieri, proiecte neterminate și o distribuție controversată a fondurilor.

Unul dintre primii beneficiari ai subvențiilor guvernamentale a fost Casa de Comerț Unirea, înființată în 2019 cu scopul de a sprijini producția de lână, pește și produse agricole. În acel an, Casa de Comerț a primit o infuzie de capital de 93 de milioane de lei, din care 2,2 milioane de euro au fost alocați pentru construirea unor stații de spălare și depozitare a lânii. Deși fondurile alocate au fost înregistrate ca fiind destinate acestui proiect, Casa de Comerț a negat utilizarea acestor resurse, subliniind că nu a alocat fonduri pentru proiecte de infrastructură legate de lână. Această discrepanță între raportările oficiale și declarațiile ulterioare ale instituției lasă loc de suspiciuni legate de gestionarea acestor fonduri.

În 2023, Ministerul Agriculturii a anunțat construirea unei fabrici de procesare a lânii în Vitomirești, județul Olt. Proiectul, prezentat ca o soluție inovatoare, ar fi trebuit să fie cea mai mare fabrică de acest tip din Europa. Cu toate acestea, realitatea de la fața locului contrazice aceste promisiuni. Primăria din Vitomirești susține că nu există niciun semn de activitate legată de fabrica promisă și că autoritățile locale nu au fost implicate în acest proiect. Comuna, cunoscută pentru depopularea intensă și lipsa oportunităților economice, spera ca investiția guvernamentală să creeze locuri de muncă și să sprijine dezvoltarea comunității, însă speranțele au fost rapid spulberate de lipsa de acțiune.

În același timp, la Costești, județul Argeș, Eco Partnersheep Insulation, o firmă fondată recent de Cristian Mercioniu, a primit un grant guvernamental de 22,2 milioane de euro pentru construirea unei alte fabrici de prelucrare a lânii, parte a unui proiect mai amplu estimat la 34 de milioane de euro. Deși fondurile au fost alocate, activitatea companiei este minimă, având doar câțiva angajați și infrastructură precară. Hala industrială închiriată de Mercioniu în Costești este într-o stare avansată de degradare, cu geamuri sparte și structuri ruginite. Locuitorii din zonă sunt sceptici că această fabrică va fi vreodată funcțională și că va aduce beneficii economice comunității.

Cristian Mercioniu, fondatorul Eco Partnersheep, este cunoscut pentru activitățile sale în domeniul imobiliar. Printre primele sale afaceri se numără un parteneriat alături de tatăl fostului șef al Poliției Române, Alexandru Cătălin Ioniță. De-a lungul timpului, Mercioniu a dezvoltat proiecte imobiliare și renovări finanțate din bani publici, inclusiv pentru izolarea termică a unor clădiri din zona Piața Victoriei din București. Legăturile sale cu personalități din sfera politică ridică întrebări cu privire la prioritatea acordată investițiilor în industria lânii, față de cele imobiliare, sugerând că acestea ar putea fi doar o formă de accesare a fondurilor guvernamentale.

În aprilie 2023, Ministerul Economiei a alocat granturi pentru companii din industria prelucrătoare, inclusiv Eco Partnersheep, cu scopul de a stimula activitatea economică locală. Deși suma oferită pentru fabrica de lână este considerabilă, locuitorii din Făgețelu, unde urma să fie amplasată fabrica, privesc cu scepticism proiectul, considerând că este doar o altă promisiune guvernamentală nerealizată. Potrivit planului de finanțare, Eco Partnersheep ar trebui să creeze aproximativ 100 de locuri de muncă, însă, până în prezent, comunitatea nu a văzut niciun progres semnificativ.

Proiectul, denumit „cea mai mare fabrică de lână din Europa”, este încă în stadiul de concept, fără nicio structură fizică. Pe terenul desemnat pentru fabrică, în prezent, există doar un câmp arat, iar construcțiile necesare sunt întârziate din cauza procesului de autorizare. Deși Eco Partnersheep a anunțat că finalizarea proiectului este planificată pentru 2026, localnicii și observatorii din industrie sunt îngrijorați că această investiție ar putea să nu producă niciodată rezultate tangibile.

Sursă: Libertatea

Ana Geoană, fiica candidatului independent la președinția României, Mircea Geoană, a intrat recent în atenția publicului și a presei, fiind acuzată că a copiat o parte din discursul susținut de Kai Trump, nepoata fostului președinte al SUA, Donald Trump, la un miting electoral din 17 iulie 2024. Prezentarea emoționantă a Anei, în care și-a descris tatăl nu doar ca politician, ci și ca părinte devotat, a fost difuzată marți în cadrul unei emisiuni electorale la Antena 3, iar momentul a provocat lacrimi în ochii mamei sale, Mihaela Geoană, surprinsă de camere vizibil emoționată.

Acuzațiile de plagiat au apărut la scurt timp după emisiune, când Patrick Andre de Hillerin a publicat pe Facebook o analiză a discursului, comparând mai multe fragmente din prezentarea Anei Geoană cu cele din discursul lui Kai Trump. Conform acestei analize, atât structura, cât și tonul și formulările din discursul Anei seamănă izbitor cu cele ale nepoatei fostului președinte american.

În timpul prezentării sale, Ana Geoană a ales să sublinieze latura umană a tatălui său, descriindu-l ca pe un părinte devotat și o figură inspiratoare, și nu doar ca pe un politician de succes. Unul dintre momentele de început ale discursului său sună astfel: „Pentru mine tata este un tată, nu un politician și nici omul care a obținut cea mai importantă funcție de vreun român vreodată.” O frază similară a fost folosită și de Kai Trump, care își prezenta bunicul drept „un bunic obișnuit”, nu o figură publică.

Alte momente-cheie din discursul Anei includ fraze care seamănă foarte mult cu formulările folosite de Kai Trump, subliniind relația apropiată dintre Ana și tatăl său și modul în care acesta o încurajează și o sprijină. De asemenea, Ana a declarat că tatăl său a rezistat „atacurilor” și „este mai puternic ca niciodată”, o formulare foarte apropiată de cuvintele lui Kai Trump, care susținea că bunicul său „a trecut prin iad și încă stă în picioare”.

Mircea Geoană nu a oferit încă o reacție oficială în legătură cu acuzațiile de plagiat. În momentul în care redacția G4Media l-a contactat pentru un punct de vedere, acesta nu a răspuns. În schimb, după difuzarea momentului, emisiunea de la Antena 3 a surprins emoția Mihaelei Geoană, vizibil afectată de cuvintele fiicei sale, lacrimile sale fiind o expresie a mândriei și a iubirii față de soțul și fiica sa.

Acuzațiile de plagiat vin într-un moment crucial pentru Mircea Geoană, care se află în plină campanie electorală. Imaginile emoționante de la Antena 3 ar fi trebuit să consolideze imaginea de lider integru și familist a acestuia, însă acuzațiile de copiere riscă să pună sub semnul întrebării autenticitatea momentului și intențiile echipei sale de campanie. Campaniile electorale se bazează, de regulă, pe crearea unei legături autentice între candidați și electorat, iar astfel de acuzații pot afecta imaginea publică a lui Mircea Geoană.

Kai Madison Trump, nepoata lui Donald Trump, și-a susținut discursul în fața unei mulțimi în Statele Unite, în iulie 2024, vorbind despre bunicul său cu un ton emoționant și personal. Tânăra a subliniat cum, în ciuda controverselor și proceselor, bunicul său a rămas o sursă de inspirație pentru ea și un sprijin constant. Discursul său a fost apreciat în cadrul susținătorilor lui Donald Trump, contribuind la consolidarea unei imagini pozitive a fostului președinte american.

Kai a început discursul cu o descriere a bunicului său ca „un om simplu” și a continuat prin a povesti despre modul în care acesta o susține, în ciuda presiunilor externe și a multiplelor sale probleme juridice. Fraze precum „mă încurajează să fiu cea mai bună versiune a mea” și „a trecut prin iad și este încă în picioare” sunt reflectate aproape identic în discursul Anei Geoană, fapt care a alimentat suspiciunile de plagiat.

Reacțiile la nivelul publicului sunt împărțite. Pe de o parte, unii susținători ai lui Mircea Geoană consideră că acuzațiile sunt nefondate sau, cel puțin, că similitudinile dintre discursuri nu ar trebui să afecteze percepția asupra candidaturii sale. Pe de altă parte, criticii campaniei lui Geoană și adversarii săi politici au speculat deja asupra posibilelor implicații ale acestui incident, care ar putea afecta autenticitatea imaginii candidatului.

Experții în comunicare politică și specialiștii în retorică au subliniat că inspirația sau asemănările în discursurile publice pot fi comune, însă în acest caz, numărul și profunzimea similarităților dintre discursul Anei Geoană și cel al lui Kai Trump par să fie mai mult decât o simplă coincidență. În plus, este subliniat că astfel de situații ridică întrebări asupra profesionalismului echipei de campanie a lui Mircea Geoană.

Sursă: G4Media