Afacerea imobiliară din jurul hotelului de lux Nordis Mamaia, considerată una dintre cele mai mari scheme piramidale din România, a atras un număr impresionant de clienți din diverse sfere sociale. Printre aceștia se numără medici, avocați, foști și actuali sportivi, funcționari publici, oameni de afaceri, politicieni și chiar figuri din sfera justiției. Investigațiile dezvăluie însă și legături politice profunde, evaziune fiscală și numeroase promisiuni încălcate de către acționarul principal, Vladimir Ciorbă, soțul fostei deputate PSD Laura Vicol.

Nordis Mamaia: Cum funcționează schema imobiliară?

Societatea Nordis, care a promis un proiect rezidențial de lux la malul Mării Negre, a reușit să atragă sume colosale de la sute de clienți, mulți dintre aceștia achiziționând apartamente în avans pe baza promisiunilor că vor obține profituri semnificative din închirierea locuințelor. Schema imobiliară a atras o diversitate de cumpărători, de la români stabiliți în străinătate la medici, funcționari publici și chiar magistrați.

Deși mulți dintre acești investitori sperau să se bucure de beneficii financiare substanțiale, complexul a fost construit într-o manieră care a favorizat prelungirea promisiunilor fără a respecta întotdeauna termenii contractuali. Presa a relatat multiple cazuri de clienți care s-au judecat cu firma pentru a-și recupera avansurile plătite, dar multe dintre aceste procese sunt încă în desfășurare.

Proprietari cu profil public și politic

Printre proprietarii de apartamente la Nordis Mamaia se regăsesc numeroase personalități publice. Ioana Băsescu, fiica fostului președinte al României Traian Băsescu, deține trei apartamente în acest complex, împreună cu soțul ei, Radu Petre Pricop. Actele de proprietate au fost emise în octombrie 2022 de către notarul Alin Constantin Ciobanu, iar apartamentele sunt situate la diferite etaje ale clădirii.

Un alt nume notabil este Ștefan Alexandru Nanu, unul dintre proprietarii clubului Nuba și fiul primarului PSD din Cornu, Cornel Nanu. El deține și el un apartament în Nordis, iar actele de proprietate au fost gestionate de notarul Andreea Cosma, fiica fostului președinte al CJ Prahova, Mircea Cosma.

În mod surprinzător, prefectul PSD de Vrancea, Nicușor Halici, ar fi fost interesat să cumpere un apartament în complex, potrivit unor informații din 2022. Halici nu apare însă ca proprietar intabulat, dar a recunoscut într-o declarație că a schimbat un autoturism Audi A8, vândut către firma care a construit Nordis, pentru un duplex în Mamaia, care ar fi urmat să fie construit ulterior.

Companii și afaceriști implicați în proiect

Mai multe firme au achiziționat în masă apartamente în acest complex de lux. Un exemplu este o companie cu activitate în producerea de uși și ferestre metalice, care deține 14 apartamente în Nordis. În plus, societatea De Silva Intermed, deținută de milionarul Virgil Călina, deține 16 apartamente. De Silva Intermed este deja cunoscută în domeniul hotelier, deținând un hotel pe litoral, aproape de complexul Nordis.

O altă firmă implicată în acest proiect este Alexion SRL, deținută de Steluța Cîrligea, soția lui Florin Eugen Cîrligea, consilier județean din Brăila și candidat AUR pentru Camera Deputaților. Familia Cîrligea a reușit să obțină finanțare prin PNRR pentru construcția unor parcuri fotovoltaice în județul Brăila.

Evaziunea fiscală și apartamentele de la malul mării

Unul dintre cazurile controversate este cel al unui om de afaceri din Mărăcineni, care a achiziționat patru apartamente în Nordis Mamaia. Acesta a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală, însă faptele au fost prescrise în urma unei decizii a Curții Constituționale (CCR). În ciuda acuzațiilor de evaziune, afaceristul și-a păstrat investițiile în complex.

Alți proprietari includ un avocat care s-a îmbogățit din despăgubiri pentru victimele accidentelor rutiere, conform presei, precum și o contabilă cunoscută din București, care a achiziționat un apartament în complex.

Magistrați și militari: Figuri influente în afacerea Nordis

Un alt grup important de proprietari îl reprezintă magistrații și personalul militar. Printre aceștia se numără un șef de serviciu dintr-o unitate militară din Otopeni, un procuror militar din București și un judecător de la Tribunalul București. De asemenea, investitori în criptomonede și chiar fiul unui fost ofițer SRI din Gorj se regăsesc printre proprietarii apartamentelor din complexul Nordis.

Procesul complicat al celor înșelați

Multe dintre apartamentele promise investitorilor au fost vândute altor clienți înainte ca primii cumpărători să-și poată recupera banii. În prezent, mai multe persoane care au dat în judecată firma Nordis încearcă să își recupereze investițiile. Printre aceștia se numără și avocata Ingrid Mocanu, fostă angajată a Ministerului Justiției, care a reclamat public că a fost păcălită de Vladimir Ciorbă, soțul Laurei Vicol.

Soarta Laurei Vicol și Vladimir Ciorbă în acest scandal

Până de curând, Laura Vicol, supranumită „avocata interlopilor”, era o figură centrală în PSD și deținea funcția de președinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaților. În urma scandalului și a controverselor legate de afacerea Nordis, Vicol și-a dat demisia din PSD pe 10 octombrie 2024. Cu toate acestea, conducerea partidului a încercat în ultimul moment să o includă pe listele eligibile de la Bacău, dar organizația locală a respins candidatura ei.

Vladimir Ciorbă, soțul Laurei Vicol și acționar principal al Nordis Mamaia, continuă să fie în centrul investigațiilor pentru modul în care a gestionat proiectul și pentru numeroasele procese intentate împotriva firmei sale.

Afacerea Nordis Mamaia reprezintă un exemplu elocvent al modului în care promisiunile nerealizate și jocurile financiare dubioase pot atrage o gamă variată de investitori, de la oameni de afaceri și politicieni la medici și magistrați. În ciuda multiplelor avertismente și procese în curs, complexul continuă să fie o sursă de dispute legale și suspiciuni de corupție la nivel înalt. Rămâne de văzut dacă investigațiile în curs vor aduce mai multă claritate asupra acestei afaceri controversate.

Articol integral pe PRESSHUB

La jumătatea lunii iulie 2024, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Ilfov, aflată în subordinea Consiliului Județean, a atribuit un contract în valoare de aproape 30.000 de euro unei firme care urma să realizeze o analiză a nevoilor copiilor din județ expuși riscului de sărăcie.

Acest contract aparent banal dezvăluie, însă, un întreg lanț de influențe politice și relații personale, care duc până la vârful Guvernului României, mai exact la Nicolae Ciucă, fost premier și președinte al Partidului Național Liberal (PNL).

Contractul a fost atribuit unei firme nou-înființate, Red Ties SRL, care are doar un angajat declarat la Ministerul Finanțelor. Patronul firmei este Corvin Nedelcu, fost cadru în Serviciul de Pază și Protecție (SPP) și fost secretar general în diverse ministere, inclusiv Ministerul Mediului, unde a fost numit de Nicolae Ciucă, pe atunci premier al României. În plus, Corvin Nedelcu și Nicolae Ciucă sunt colegi din Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, actuala Academie a Forțelor Terestre.

Cum a fost atribuit contractul de 30.000 de euro

Pe 17 iulie 2024, DGASPC Ilfov a atribuit firmei Red Ties SRL un contract pentru realizarea unei analize de nevoi pentru copiii din județ aflați în risc de sărăcie. Această analiză era necesară pentru ca județul să poată accesa fonduri europene prin Programul de Incluziune și Demnitate Socială, un program de finanțare care vizează reducerea disparităților sociale, în special în rândul copiilor. România are una dintre cele mai mari rate de copii expuși riscului de sărăcie din Uniunea Europeană, cu 41,5% în 2020, conform datelor oficiale.

Cu toate acestea, firma Red Ties SRL nu are experiență relevantă în cercetare sau analiză socială, fiind înființată abia în 2023 și având un singur angajat. Această discrepanță între cerințele contractului și capacitățile firmei ridică serioase semne de întrebare cu privire la modul în care a fost ales furnizorul de servicii.

La scurt timp după atribuirea contractului, reporterii Buletin de București au solicitat clarificări DGASPC Ilfov cu privire la procesul de selecție și la competențele firmei câștigătoare. În mod surprinzător, instituția a răspuns că între timp a decis să renunțe la contract, deși acesta apare în continuare ca valid în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Reprezentanții DGASPC au susținut că au avut o întâlnire cu furnizorul de servicii și au concluzionat că „procesul de realizare a analizei nu este realizabil”, fără a oferi alte detalii.

O firmă fără experiență, dar cu conexiuni politice solide

Corvin Nedelcu, patronul firmei Red Ties SRL, nu este un nume necunoscut în cercurile guvernamentale. El a fost numit secretar general în Ministerul Mediului în iulie 2022, în timpul mandatului de premier al lui Nicolae Ciucă. Anterior, Nedelcu a ocupat poziții-cheie în mai multe instituții strategice, precum Romsilva, Romatsa, Banca de Import-Export a României și Administrația Națională de Meteorologie. De-a lungul carierei sale, a beneficiat de multiple numiri în consilii de administrație, toate la companii de stat, poziții pentru care a fost remunerat generos.

Legătura personală dintre Nedelcu și Ciucă este evidentă. Cei doi au fost colegi la Școala Militară de Ofițeri Activi „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, în anii 1980, o instituție de învățământ militar cu un regim de cazarmă închis, în care absolvenții erau practic forțați să interacționeze constant. Deși Nicolae Ciucă a negat că ar fi fost coleg cu Nedelcu, surse din cadrul instituțiilor militare susțin că o astfel de afirmație este improbabilă.

În ultimii doi ani, firmele lui Corvin Nedelcu au primit mai multe contracte publice de la diverse instituții controlate politic de PNL, în special în județul Ilfov. Spre exemplu, Consiliul Județean Ilfov, condus de liberalul Robert Thuma, a atribuit firmei European Money Strategy SRL, deținută de Nedelcu, un contract de peste 20.000 de euro pentru consultanță în fonduri europene.

O avere impresionantă, acumulată în tăcere

Declarația de avere a lui Corvin Nedelcu, depusă în iunie 2024, arată că fostul ofițer SPP și funcționar guvernamental a acumulat o avere considerabilă. Nedelcu deține bijuterii în valoare de 50.000 de euro, tablouri de 60.000 de euro și ceasuri de lux evaluate la 85.000 de euro. În plus, conturile sale bancare și de investiții însumează peste 100.000 de euro.

Aceste sume impresionante au fost acumulate în mare parte din funcțiile publice ocupate de Nedelcu, dar și din afacerile sale private. În 2023, el a încasat în medie 35.000 de lei lunar din diverse funcții în Guvern și în consilii de administrație, la care se adaugă o pensie de 4.000 de lei.

Întrebări fără răspuns: Cum a ajuns DGASPC să încredințeze contracte firmelor fără experiență?

Cazul atribuirii contractului către firma lui Corvin Nedelcu ridică întrebări serioase cu privire la transparența și corectitudinea procedurilor de achiziție publică în România. De ce o firmă fără experiență semnificativă în analiza socială a fost selectată pentru un contract de o asemenea importanță? Care au fost criteriile de selecție și de ce a fost firma preferată, având în vedere că există multe alte companii specializate care ar fi putut realiza analiza de nevoi a copiilor defavorizați din Ilfov?

În ciuda încercărilor reporterilor de a obține un răspuns clar, reprezentanții DGASPC Ilfov au oferit explicații vagi și contradictorii. În cele din urmă, instituția a declarat că nu va continua colaborarea cu firma Red Ties SRL, dar în SEAP contractul rămâne activ.

Acest caz ilustrează cum relațiile personale și politice influențează alocarea resurselor publice în România. Firme fără experiență semnificativă primesc contracte bănoase datorită conexiunilor cu persoane influente din Guvern, iar procedurile de achiziție publică sunt adesea opace și lipsite de competitivitate reală.

Legăturile dintre Corvin Nedelcu și fostul premier Nicolae Ciucă, deși negate oficial, ridică suspiciuni cu privire la influența personală în procesul de numire și contractare. Pe măsură ce investigațiile continuă, rămâne de văzut dacă acest caz este doar vârful aisbergului într-o rețea mai largă de influențe politice și interese private în detrimentul resurselor publice.

Articol integral pe Buletin de București

Cartierul Obreja din Târgu-Jiu a fost scena unei operațiuni ample, coordonate de polițiștii de la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) și jandarmii de la Brigada Specială de Intervenție (BSI).

Autoritățile au descins la domiciliile mai multor persoane suspectate de trafic de droguri, în cadrul unui dosar instrumentat de DIICOT Bihor, care vizează o grupare de criminalitate organizată. Printre persoanele vizate se numără Nelu Pavel, consilier județean PNL și lider al romilor din Obreja, precum și mai multe rude ale acestuia.

În urma perchezițiilor efectuate la Târgu-Jiu și în localitățile învecinate, autoritățile au găsit o sumă impresionantă de bani, aproximativ 500.000 de euro, și câteva kilograme de aur. Unul dintre membrii grupării infracționale, care deține o vulcanizare auto în Bălești, este suspectat că folosea anvelope pentru a trafica droguri, conform informațiilor obținute de jurnaliști.

Nelu Pavel și mai mulți membri ai familiei sale, inclusiv o fiică, doi gineri și doi nepoți, au fost conduși la sediul DIICOT din Oradea pentru audieri. Sursele indică faptul că ancheta este complexă, iar rețeaua infracțională este suspectată de trafic de medicamente cu conținut stupefiant, care ar fi fost livrate în Norvegia.

În ultimele luni, în cartierul Obreja se vehiculează informații conform cărora unul dintre ginerii lui Nelu Pavel a achiziționat două case, mai multe apartamente și un spațiu comercial în Târgu-Jiu, cu o valoare de peste un milion de lei.

Nelu Pavel, consilier județean din 2008 și reales în 2024 pentru al cincilea mandat pe listele PNL Gorj, este acum în centrul unei investigații majore, care a stârnit un interes public semnificativ. DIICOT urmează să emită un comunicat oficial cu detaliile relevante pe măsură ce ancheta avansează.

Sursă: Gorjonline

În cadrul Federației Române de Canotaj (FRC), condusă de Elisabeta Lipă, au fost acordate prime considerabile unor angajați, dintre care mulți ocupă funcții care, de regulă, nu sunt asociate cu asemenea recompense financiare. Potrivit jurnalistului Cornel Ivanciuc, sumele uriașe de bani nu se limitează doar la sportivi, ci ajung și la personal administrativ și tehnic.

Printre beneficiarii acestor prime exorbitante se numără:

• Sandu Pop, inspector de specialitate la FRC, care a încasat un premiu de 238.000 de euro, cu mult peste cel al sportivului David Popovici, medaliat la Jocurile Olimpice.
• Tudosă Ciprian, președintele Comisiei sportivilor, a primit cinci sume diferite, incluzând 10.080 euro pentru pregătirea juniorilor și tineretului.
• Mariana Maliș, care nu mai face parte din federație și locuiește în străinătate, a primit peste 100.000 de euro, iar soțul ei a încasat 170.000 de euro.

Conform investigației, din totalul de 8,75 milioane de euro alocate pentru premiile de la Federația de Canotaj, doar 3,1 milioane de euro au ajuns la sportivi, restul fiind distribuiți către antrenori, personal medical, nutriționiști, psihologi, metodiști și mecanici.

Ivanciuc mai subliniază și existența unui fals în acte publice, prin care Mariana Maliș ar fi fost inclusă ilegal pe lista beneficiarilor de premieri, încasând sume pentru sportivi pe care nu i-a antrenat. Acuzațiile se îndreaptă și către președintele interimar al FRC, Valentin Gavril, și contabila Roxana Petrescu, care ar fi facilitat aceste plăți ilegale.

Această situație scoate la iveală o administrare controversată a fondurilor publice destinate sportului de performanță în România, punând sub semnul întrebării gestionarea transparentă a resurselor financiare în cadrul Federației Române de Canotaj.

Sursă: Defapt

Elisabeta Lipă, fostă sportivă de performanță și actual președinte al Agenției Naționale pentru Sport, acum viitoare candidată pentru un post de senator PSD la Botoșani, beneficiază de multiple surse de venituri consistente, majoritatea provenind de la stat.

Lipă, care deține o vilă de 338 mp în Voluntari, două apartamente în București, terenuri agricole și forestiere, a înregistrat în anul fiscal 2023 venituri totale de peste 530.000 de lei net.

Sursele veniturilor

1. Rentă viageră pentru sportivi de performanță: 199.620 lei, o pensie specială acordată pentru cariera sa sportivă de excepție.
2. Pensie specială de la Ministerul de Interne: 178.056 lei net anual.
3. Salariu de la Agenția Națională pentru Sport: 62.784 lei pentru jumătate din anul 2023.
4. Indemnizație de la Comitetul Olimpic: 18.630 lei.
5. Indemnizație de consilier PSD: 5.640 lei în calitate de membră a Consiliului General al Municipiului București.
6. Contract de activitate sportivă de la Federația de Canotaj: 65.820 lei.

Pe lângă veniturile mari, Elisabeta Lipă deține o vilă impresionantă în Voluntari, aproape două hectare de teren agricol și o suprafață de pădure, dându-i o situație financiară de invidiat, consolidată prin cariera politică și sportivă.

În plus, recent aleasă vicepreședinte PSD, Lipă și-a exprimat sprijinul pentru liderul PSD, Marcel Ciolacu, fiind una dintre cele mai vizibile figuri în sfera sportului și politicii românești.

Sursă: Defapt

Mihai Cristian Ciolacu, nepotul premierului Marcel Ciolacu, a semnat un acord preliminar pentru vânzarea a două proiecte fotovoltaice din județul Buzău către Premier Energy Group, o companie controlată de mogulul ceh Jiří Šmejc. Aceste proiecte au obținut avize de racordare de la Transelectrica și au fost incluse pe lista de finanțare prin PNRR, solicitând ajutoare de stat de aproximativ 110 milioane de lei.

Cele două firme ale lui Mihai Cristian Ciolacu, Solar Energy Production SRL și Development Power Solar Energy SRL, înființate în 2022, au solicitat fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru proiecte de energie regenerabilă. Deși au avut zero cifră de afaceri în 2022 și 2023, cele două firme au obținut avize tehnice de racordare de la Transelectrica în martie 2023, pentru proiecte fotovoltaice de 86 MW și capacitate de stocare de 18 MW.

Premier Energy Group, companie deținută de cehul Jiří Šmejc, a confirmat că a semnat un acord preliminar pentru achiziționarea acestor două proiecte de la Mihai Cristian Ciolacu. Premier Energy, care este activă pe piața energetică din România și Moldova, a menționat că tranzacțiile vor fi finalizate după aprobările necesare din partea autorităților competente.

Jiří Šmejc este un om de afaceri global cu interese variate, inclusiv în sectorul energiei, televiziunii (deținând ProTV), și jocurilor de noroc în Balcani. În România, Premier Energy controlează o parte semnificativă din piața energiei, aprinzând „10% din becurile” din țară, conform presei. De asemenea, compania are o prezență importantă și în Republica Moldova, unde este cel mai mare furnizor de energie electrică.

Vânzarea acestor proiecte a ridicat semne de întrebare, având în vedere că firmele au aplicat pentru finanțări PNRR și acum sunt vândute unui mogul din străinătate. De asemenea, legăturile dintre Mihai Cristian Ciolacu și Premierul României, Marcel Ciolacu, au alimentat speculațiile privind posibile conflicte de interese.

Premierul Marcel Ciolacu a negat orice implicare în afacerea nepotului său, afirmând că nu a intervenit pentru acesta și că nu există nimic ilegal în tranzacțiile acestuia.

Sursă: Hotnews

Dumitru Blaga, cunoscut antreprenor din Sălaj și un vechi prieten al secretarului general al PNL, Lucian Bode, este în centrul atenției după ce s-a aflat că mâna sa dreaptă în afacerea cu mobilă, Gabriel Lavrincic, promovează intens propaganda pro-Kremlin. Blaga, președinte al Asociației Producătorilor de Mobilă din România și prieten apropiat al lui Bode, s-a delimitat public de pozițiile geopolitice ale lui Lavrincic, dar legăturile dintre cei doi au ridicat semne de întrebare.

Lucian Bode, liderul liberal din Sălaj, are o relație apropiată cu Dumitru Blaga, care l-a împrumutat cu 100.000 de euro în 2023. În ciuda acestei prietenii și a colaborării profesionale, Blaga s-a distanțat de Lavrincic, directorul comercial al fabricii de mobilă SIMEX, care promovează frecvent mesaje anti-UE și antiamericane pe rețelele de socializare. Într-o postare din octombrie 2024, Lavrincic a criticat dur Uniunea Europeană și Statele Unite, numindu-le „neocolonizatori” care trăiesc din exploatarea altor popoare.

Gabriel Lavrincic, director comercial al SIMEX, a fost premiat de regimul Putin pentru contribuția sa la relațiile româno-ruse și a primit o distincție personală din partea președintelui rus. Relația sa cu Rusia este consolidată de colaborări economice anterioare, SIMEX având legături strânse cu Federația Rusă înainte de impunerea sancțiunilor economice europene. Deși Blaga a renunțat la afacerile din Rusia, Lavrincic continuă să promoveze deschiderea către piețele ex-sovietice și să susțină public poziții proruse.

Într-un interviu recent, Dumitru Blaga a încercat să se distanțeze de comentariile geopolitice ale lui Lavrincic, susținând că acesta nu mai are legături directe cu SIMEX. Totuși, relația lor profesională anterioară și promovarea continuă a fabricii de către Lavrincic în presa locală ridică întrebări. Blaga a recunoscut că regretă pierderea pieței ruse, dar a subliniat că SIMEX s-a reorientat către piețele din America.

În ciuda acestor clarificări, Lucian Bode nu a comentat public despre legătura cu Lavrincic sau despre împrumutul de la Blaga. Relațiile apropiate dintre cei trei au devenit o problemă sensibilă în contextul pozițiilor proruse ale lui Lavrincic și a controverselor generate de legăturile cu regimul Putin.

Sursă: Libertatea

Mariana Bălașa, directoarea Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară București (OCPI), a devenit figura centrală într-o manevră controversată care vizează Piața Unirii. Acest episod a implicat o mutare suspectă a terenurilor din Piața Unirii, aparținând Primăriei Municipiului București, către Administrația Națională „Apele Române”, fără o justificare clară. Sociologul Barbu Mateescu explică că, pe 29 iulie 2024, la OCPI, toate cele cinci terenuri din Piața Unirii au fost transferate, iar întregul demers este suspectat de ilegalități.

Bălașa, un personaj relativ necunoscut până recent, a avut un rol esențial în această „operațiune”, conducând OCPI București, instituția prin care terenurile din Piața Unirii au fost mutate către Apele Române. Ludovic Orban, președintele Forței Dreptei, a catalogat această intabulare drept „ilegală și cu iz penal”. Apele Române, deși ar fi trebuit să gestioneze doar cursul râului Dâmbovița sub Piața Unirii, au transferat administrarea întregii piețe către Primăria Sectorului 3, oferindu-i primarului Robert Negoiță posibilitatea de a emite autorizații de construcție.

Conform declarației de avere din 2023, Bălașa deține un Mercedes, o vilă de 188 mp în Voluntari, și un apartament de 87 mp în București. În 2022, veniturile sale salariale nete s-au ridicat la aproximativ 100.000 de lei, la care se adaugă alocația copilului. Deși CV-ul său nu este public, presa a relatat de mai multe ori despre susținerea politică pe care o primește de la PSD Sector 4, controlat de primarul Daniel Băluță. Această susținere politică pare să fie un factor important în ascensiunea ei profesională.

În trecut, Bălașa a fost asociată cu personaje controversate din rețeaua PSD, precum Marian Goleac și Gabriela Firea. În 2023, Parchetul a efectuat percheziții la OCPI, pe fondul unor suspiciuni de corupție, iar presa a arătat legăturile Marianei Bălașa cu rețele politice din Sectorul 4. Anchetatorii au lansat atacuri dure la adresa ei, calificând-o drept „șefa mafiei imobiliare” din cadrul OCPI și subliniind influența rețelelor politice în cariera sa.

Această situație ilustrează cum politizarea administrației publice și influența unor figuri obscure, dar puternic conectate politic, poate afecta gestionarea bunurilor publice și alimenta suspiciuni de corupție în România.

Sursă: Defapt