Dumitru Blaga, cunoscut antreprenor din Sălaj și un vechi prieten al secretarului general al PNL, Lucian Bode, este în centrul atenției după ce s-a aflat că mâna sa dreaptă în afacerea cu mobilă, Gabriel Lavrincic, promovează intens propaganda pro-Kremlin. Blaga, președinte al Asociației Producătorilor de Mobilă din România și prieten apropiat al lui Bode, s-a delimitat public de pozițiile geopolitice ale lui Lavrincic, dar legăturile dintre cei doi au ridicat semne de întrebare.

Lucian Bode, liderul liberal din Sălaj, are o relație apropiată cu Dumitru Blaga, care l-a împrumutat cu 100.000 de euro în 2023. În ciuda acestei prietenii și a colaborării profesionale, Blaga s-a distanțat de Lavrincic, directorul comercial al fabricii de mobilă SIMEX, care promovează frecvent mesaje anti-UE și antiamericane pe rețelele de socializare. Într-o postare din octombrie 2024, Lavrincic a criticat dur Uniunea Europeană și Statele Unite, numindu-le „neocolonizatori” care trăiesc din exploatarea altor popoare.

Gabriel Lavrincic, director comercial al SIMEX, a fost premiat de regimul Putin pentru contribuția sa la relațiile româno-ruse și a primit o distincție personală din partea președintelui rus. Relația sa cu Rusia este consolidată de colaborări economice anterioare, SIMEX având legături strânse cu Federația Rusă înainte de impunerea sancțiunilor economice europene. Deși Blaga a renunțat la afacerile din Rusia, Lavrincic continuă să promoveze deschiderea către piețele ex-sovietice și să susțină public poziții proruse.

Într-un interviu recent, Dumitru Blaga a încercat să se distanțeze de comentariile geopolitice ale lui Lavrincic, susținând că acesta nu mai are legături directe cu SIMEX. Totuși, relația lor profesională anterioară și promovarea continuă a fabricii de către Lavrincic în presa locală ridică întrebări. Blaga a recunoscut că regretă pierderea pieței ruse, dar a subliniat că SIMEX s-a reorientat către piețele din America.

În ciuda acestor clarificări, Lucian Bode nu a comentat public despre legătura cu Lavrincic sau despre împrumutul de la Blaga. Relațiile apropiate dintre cei trei au devenit o problemă sensibilă în contextul pozițiilor proruse ale lui Lavrincic și a controverselor generate de legăturile cu regimul Putin.

Sursă: Libertatea

Mariana Bălașa, directoarea Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară București (OCPI), a devenit figura centrală într-o manevră controversată care vizează Piața Unirii. Acest episod a implicat o mutare suspectă a terenurilor din Piața Unirii, aparținând Primăriei Municipiului București, către Administrația Națională „Apele Române”, fără o justificare clară. Sociologul Barbu Mateescu explică că, pe 29 iulie 2024, la OCPI, toate cele cinci terenuri din Piața Unirii au fost transferate, iar întregul demers este suspectat de ilegalități.

Bălașa, un personaj relativ necunoscut până recent, a avut un rol esențial în această „operațiune”, conducând OCPI București, instituția prin care terenurile din Piața Unirii au fost mutate către Apele Române. Ludovic Orban, președintele Forței Dreptei, a catalogat această intabulare drept „ilegală și cu iz penal”. Apele Române, deși ar fi trebuit să gestioneze doar cursul râului Dâmbovița sub Piața Unirii, au transferat administrarea întregii piețe către Primăria Sectorului 3, oferindu-i primarului Robert Negoiță posibilitatea de a emite autorizații de construcție.

Conform declarației de avere din 2023, Bălașa deține un Mercedes, o vilă de 188 mp în Voluntari, și un apartament de 87 mp în București. În 2022, veniturile sale salariale nete s-au ridicat la aproximativ 100.000 de lei, la care se adaugă alocația copilului. Deși CV-ul său nu este public, presa a relatat de mai multe ori despre susținerea politică pe care o primește de la PSD Sector 4, controlat de primarul Daniel Băluță. Această susținere politică pare să fie un factor important în ascensiunea ei profesională.

În trecut, Bălașa a fost asociată cu personaje controversate din rețeaua PSD, precum Marian Goleac și Gabriela Firea. În 2023, Parchetul a efectuat percheziții la OCPI, pe fondul unor suspiciuni de corupție, iar presa a arătat legăturile Marianei Bălașa cu rețele politice din Sectorul 4. Anchetatorii au lansat atacuri dure la adresa ei, calificând-o drept „șefa mafiei imobiliare” din cadrul OCPI și subliniind influența rețelelor politice în cariera sa.

Această situație ilustrează cum politizarea administrației publice și influența unor figuri obscure, dar puternic conectate politic, poate afecta gestionarea bunurilor publice și alimenta suspiciuni de corupție în România.

Sursă: Defapt

Mihăiță Ursu, fost director general al TAROM, a revenit în prim-planul politic după ce a migrat de la Partidul Național Liberal (PNL) la Partidul Social Democrat (PSD), asigurându-și funcții în Consiliile de Administrație de la două instituții cheie, TAROM și Berceni Arena, noul patinoar din Sectorul 4. Deși inițial a negat schimbarea politică, Ursu a recunoscut în final că a devenit membru al PSD Sector 4.

Fost liberal și apropiat al ministrului Lucian Bode, Mihăiță Ursu a fost numit de două ori la conducerea TAROM cu sprijinul PNL. După ce a fost demis de ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, în ianuarie 2023, Ursu a revenit la TAROM în iunie 2024, de această dată ca membru în Consiliul de Administrație, în baza sprijinului liberalilor. Venitul său pentru această funcție depășește 7.000 de lei lunar.

Pe lângă această funcție, Ursu este consilier al viceprimarului PNL din Sectorul 2, Adrian Costache, de unde încasează încă peste 8.000 de lei lunar. În plus, în septembrie 2024, a fost numit în Consiliul de Administrație al Berceni Arena, pe filiera PSD, confirmată de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță.

Contactat inițial de HotNews.ro, Ursu a negat că ar fi trecut la PSD, declarând că sursele jurnaliștilor „au indus în eroare” și că totul este doar zvonistică politică. Totuși, după ce primarul Băluță a confirmat apartenența sa la PSD Sector 4, Ursu a revenit asupra declarațiilor sale și a recunoscut implicarea sa politică. El a explicat că s-a regăsit mai mult în PSD, susținând că este „un om de echipă” și că partidul social-democrat îi oferă un mediu în care poate contribui la construcții semnificative, precum proiectul patinoarului din Sectorul 4.

În cadrul Consiliului de Administrație al Berceni Arena, alături de Ursu se află și alte figuri cunoscute, cum ar fi Alexandru Susai și Hazem Kansou, apropiați ai Gabrielei Firea, precum și Victoria Friedmansky, o fostă consilieră în Ministerul Sportului, cu legături în PNL. Conform primarului Băluță, numirile sunt interimare, urmând să fie revizuite după preluarea mandatelor de consilieri generali de către Susai și Kansou.

Daniel Băluță a explicat că patinoarul din Berceni nu este încă deschis publicului din cauza lipsei reglementărilor legale privind utilizarea sa. Primarul a precizat că este necesară o hotărâre de Consiliu Local pentru a stabili grupele de copii care vor beneficia gratuit de acces și pentru a reglementa prețurile pentru cei care vor plăti. „Nu pot lăsa pe cineva să intre pe gheață până nu reglementez modul de funcționare”, a declarat Băluță.

Trecerea lui Mihăiță Ursu de la PNL la PSD, alături de ocuparea unor funcții bine plătite în Consiliile de Administrație, atrage atenția asupra dinamicii politice și a influenței pe care o au partidele în numirea oficialilor în diverse instituții de stat. Ursu a recunoscut că și-a găsit mai mult locul în PSD, unde consideră că poate contribui la proiecte importante pentru comunitate.

Sursă: Hotnews

Candidata PSD Elisabeta Lipă, fostă campioană olimpică, îl umilește indirect pe înotătorul David Popovici, prin distribuirea unor prime mult mai mari către personalul administrativ al Federației Române de Canotaj decât cele primite de tânărul medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de la Paris.

Conform fostului ministru al Sportului, Eduard Novak, contabila șefă și secretarul general al federației au primit premii semnificativ mai mari decât Popovici, o situație care a generat indignare în rândul comunității sportive și a publicului.

Într-o postare pe Facebook, Novak a dezvăluit că în timp ce David Popovici a primit un premiu de 140.000 de euro pentru performanța sa de aur, Cătălin Erhan, secretarul general al Federației Române de Canotaj, și Roxana Petrescu, contabila șefă, au încasat câte 162.400 de euro fiecare. Aceștia au fost recompensați pentru ceea ce s-a numit „participare activă și contribuție substanțială la obținerea rezultatelor.”

„Când vine vorba de performanță, valorile și criteriile actualilor decidenți din sport sunt de noaptea minții,” a comentat Novak în postarea sa, sugerând că efortul sportiv de zeci de ore de antrenament săptămânal este considerat mai puțin valoros decât cel al personalului administrativ.

Elisabeta Lipă, actuală președintă a Agenției Naționale pentru Sport și fostă campioană olimpică la canotaj, este candidată pe listele PSD pentru un mandat de parlamentar la Botoșani. Ea beneficiază de o serie de venituri publice considerabile, printre care o pensie specială de la Ministerul de Interne, în valoare de 178.000 lei anual, o rentă viageră de fost olimpic de aproape 200.000 lei pe an, precum și un salariu de la Comitetul Olimpic Român.

Aceasta, deși nu conduce direct Federația de Canotaj, este văzută ca fiind responsabilă indirect de aceste situații, având o influență semnificativă în sportul românesc și în structurile politice ale PSD.

Această dezvăluire a generat un val de reacții negative, mulți considerând că premierea nejustificată a personalului administrativ, în detrimentul sportivilor de performanță, este un afront adus valorilor sportive. Novak a ridicat întrebarea dacă această situație are și o componentă politică, având în vedere poziția strategică a Elisabetei Lipă în cadrul Agenției Naționale pentru Sport și ambițiile sale politice.

Această situație reflectă o problemă mai amplă legată de prioritățile și politicile în sportul românesc, unde adesea structurile administrative par să beneficieze mai mult decât cei care obțin performanțe pe teren.

Sursă: Defapt

Sursă: Știripesurse

Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), instituție cheie în supravegherea calității lucrărilor de construcții și avizarea investițiilor realizate din fonduri publice, a devenit un loc de refugiu pentru persoane numite pe criterii politice. În fruntea instituției se află numiri controversate, iar legăturile cu partidele politice influente, în special PSD și PNL, par să prevaleze în fața competențelor profesionale.

În martie 2024, Marcel Ciolacu, premierul României și liderul PSD, a numit-o la conducerea ISC pe Victorița Dumitrașcu, o numire care a ridicat multe semne de întrebare. Dumitrașcu nu are un CV public, iar experiența sau competențele care o recomandă pentru această funcție rămân neclare. Mai important, aceasta provine dintr-o familie influentă în PSD, fiind nepoata Aurei Vasile, fost deputat PSD și o figură cunoscută din anturajul fostului ministru Dan Ioan Popescu și al lui Marian Vanghelie.

Victorița Dumitrașcu nu este un nume nou pe scena politică. Înainte de a deveni inspector general la ISC, aceasta a fost consilier general al Municipiului București și a participat activ în structurile PSD. În plus, a fost implicată într-o serie de afaceri obscure, fondând împreună cu soțul ei firma C.V. Trading Team SRL, care a fost desființată în 2016.

Ciprian Dumitrașcu, soțul Victoriței, are la activ mai multe afaceri eșuate în domeniul construcțiilor. Cea mai notabilă firmă a sa, SID Internațional Construct SRL, este în faliment, dar în trecut a obținut contracte importante, inclusiv unul de 22,6 milioane de lei cu Primăria Sectorului 6. Deși afacerea sa nu a avut succes, aceasta a beneficiat de contracte generoase cu statul.

În declarația de avere a Victoriței Dumitrașcu apar și detalii despre moștenirile și donațiile primite de soți, care au intrat în posesia mai multor proprietăți mari. De exemplu, Dumitrașcu a moștenit o parte dintr-o casă de 357 mp, iar soțul său a primit o casă de 372 mp prin donație.

Ionuț Cotarcea, adjunctul lui Dumitrașcu, a fost numit în funcție de fostul premier Ludovic Orban (PNL) în 2020, dar a fost păstrat și de Nicolae Ciucă. Deși a demisionat din PNL în 2014, Cotarcea a rămas strâns legat de partid și a ocupat mai multe funcții cheie în perioada guvernării liberale.

Cotarcea deține mai multe proprietăți, inclusiv un teren, o casă și două apartamente. Din declarațiile de avere, reiese că a câștigat venituri considerabile din afaceri imobiliare și construcții, iar firmele sale au generat peste 330.000 de lei în doar doi ani. La acestea se adaugă veniturile salariale de la ISC și din poziția de director la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară.

În repetate rânduri, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a criticat ISC pentru ineficiența sa, acuzând instituția de complicitate la ilegalități în domeniul urbanismului și construcțiilor. Una dintre principalele probleme identificate este politizarea intensă a Inspectoratului, care pare să fie condus mai degrabă de interese politice decât de nevoia de a asigura calitatea și legalitatea în construcții.

Sursă: Libertatea

Vlad Florentin Drinceanu, șeful Inspectoratului Școlar București și bugetar cu o avere impresionantă, își pregătește candidatura pentru PSD în județul Teleorman. În prezent, Drinceanu este consilier PSD/PUSL la Sectorul 4, cunoscut pentru influența primarului Daniel Băluță, iar acum este plasat pe locul al doilea pe lista PSD pentru Camera Deputaților – un loc eligibil în acest fief tradițional al partidului.

Cu un profil public rezervat, Drinceanu a acumulat o avere considerabilă. Deține un apartament spațios de 113 mp în București și unul de 79 mp în Otopeni. În plus, el a vândut în 2023 un BMW pe care-l achiziționase în 2018, obținând 25.700 de euro. În garajul său rămâne un Volvo din 2012. Averea sa include și bijuterii și ceasuri în valoare de 8.000 de euro.

Veniturile lui Drinceanu în anul fiscal 2023 au fost de aproximativ 190.000 de lei net, cu cea mai mare parte provenind de la Inspectoratul Școlar, de unde a câștigat 132.681 de lei. În mod curios, el a mai obținut și 37.800 de lei de la o firmă numită „Procas Expert SRL”, despre care există foarte puține informații disponibile, ridicând semne de întrebare legate de natura acestui venit.

Actualul inspector școlar general este cunoscut și pentru colaborarea sa strânsă cu primarul Daniel Băluță de la Sectorul 4, ocupând anterior funcția de consilier al acestuia. În prezent, este unul dintre susținătorii fideli ai acestuia și un membru influent al echipei PSD din sector.

Drinceanu, profesor de matematică în vârstă de 47 de ani, își continuă ascensiunea politică, fiind selectat pe o poziție eligibilă pentru Camera Deputaților în județul Teleorman, o regiune dominată tradițional de PSD. Această candidatură pare să consolideze influența grupului Băluță, extinzându-și rețeaua și în afara Bucureștiului.

Cu toate acestea, declarațiile recente și activitatea publică a lui Drinceanu ridică anumite semne de întrebare legate de competențele sale. De exemplu, în februarie 2023, Ziarul Financiar a relatat că Inspectoratul Școlar condus de Drinceanu nu a fost capabil să ofere date clare despre numărul elevilor înscriși în clasa zero, lucru care pune în discuție eficiența sa în gestionarea unei instituții publice.

Sursă: Defapt

Cristian Pîslă, director general la Primăria Sectorului 4, un bugetar de carieră, a devenit cunoscut în urma unui incident viral în care l-a împiedicat pe Nicușor Dan, primarul general al Bucureștiului, să intre în Piața Unirii, sunând la 112. Acesta conduce echipele de polițiști locali ale primarului Daniel Băluță, iar averea sa a atras atenția prin creșteri inexplicabile în ultimii ani.

Pîslă, care a lucrat întotdeauna în sectorul public, deține în prezent două case în comuna Berceni, un apartament în Ilfov și mai multe terenuri atât în intravilan, cât și în extravilan, tot în Berceni. Toate acestea au fost acumulate într-un interval scurt de timp, în ciuda veniturilor modeste raportate.

Conform declarațiilor de avere, în 2014 Pîslă câștiga sub 3.000 de lei pe lună, iar soția sa, arhitect de profesie, primea doar o alocație pentru creșterea copilului, de puțin peste 2.000 de lei. Cei doi dețineau un singur apartament de 44 mp și un Renault din 2011.

Începând din 2017, averea lui Cristian Pîslă a cunoscut o ascensiune semnificativă. În acel an, și-a achiziționat o casă de 122 mp și un teren de 300 mp în comuna Berceni, în ciuda unui venit anual sub 75.000 de lei și a faptului că soția sa nu a raportat niciun venit. Pîslă a contractat două credite în valoare totală de 479.000 de lei pentru această achiziție.

În anii următori, a continuat să cumpere proprietăți, achiziționând o altă casă de 100 mp și terenuri suplimentare în extravilan, fără să își crească semnificativ veniturile. În 2019, venitul său net era de aproximativ 7.500 de lei pe lună, iar soția sa figura în continuare cu zero venituri în declarațiile de avere.

În 2022, soția lui Cristian Pîslă a început să lucreze la Primăria Sectorului 4, câștigând un venit anual net de 69.000 de lei. În declarațiile de avere mai apar și alocațiile sociale pentru cei doi copii ai familiei, dar aceste venituri nu explică creșterea semnificativă a proprietăților familiei.

Pîslă a devenit cunoscut publicului larg după ce, în octombrie 2024, a împiedicat accesul primarului general Nicușor Dan în Piața Unirii, în urma unui conflict administrativ între Primăria Capitalei și Primăria Sectorului 4. Incidentul a fost mediatizat pe larg după ce Pîslă a apelat la 112 pentru a chema poliția națională, acțiune ironizată de media.

Această vizibilitate a condus la o examinare mai atentă a averii sale, care ridică semne de întrebare având în vedere discrepanța între veniturile declarate și bunurile acumulate.

Investigația Rise Project publicată recent, intitulată „Cum a devenit Sectorul 4 victima grupărilor de crimă organizată cu suportul Poliției Locale și al Administrației Domeniului Public Sector 4”, scoate la lumină implicarea unor oficiali locali în activități ilicite, inclusiv legături suspecte între administrație și grupuri de crimă organizată.

În acest context, averea acumulată rapid de Cristian Pîslă, precum și ascensiunea sa în cadrul administrației locale, au devenit subiect de interes public și speculații privind posibile activități nelegitime.

Sursă: Defapt