Acasă Blog Pagina 152

Ministrul Finanțelor nu exclude majorarea taxelor în 2025: „Aș fi ipocrit să spun că această componentă va fi zero anul viitor”

Redacția Normedia
-
0
Ministrul Finanțelor nu exclude majorarea taxelor în 2025: „Aș fi ipocrit să spun că această componentă va fi zero anul viitor”

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat recent că, în contextul procesului de ajustare fiscal-bugetară prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o creștere a taxelor și impozitelor în 2025 nu poate fi exclusă. Acesta a explicat că România are obligații asumate prin PNRR, care impun măsuri menite să genereze un impact bugetar de 2,5% din PIB.

În cadrul unui interviu acordat la Digi24, Boloș a subliniat că, deși își dorește ca aceste măsuri să nu includă creșteri de taxe, este conștient de faptul că acest lucru nu poate fi garantat. „Mi-aș dori acest lucru, din respect față de mediul de afaceri, să nu fie pusă în discuție problema impozitelor și taxelor, dar nu pot exclude această opțiune”, a spus ministrul.

De asemenea, Boloș a evidențiat importanța îmbunătățirii colectării și digitalizării sistemului fiscal ca parte a pachetului de măsuri globale aflate în discuție. Acesta a reiterat că o eventuală majorare a taxelor nu ar trebui să fie singura soluție pentru ajustarea fiscal-bugetară și că este necesară o restructurare a cheltuielilor publice.

Ministrul a menționat că lista de măsuri nu este încă definitivată și se află în faza de discuții cu Comisia Europeană. „Eu nu mi-aș dori să avem în discuție măsurile fiscale sub nicio formă, pentru că este nedrept față de mediul de afaceri ca în cârca mediului de afaceri să punem toată sarcina fiscală. Mi-aș dori să fie zero”, a concluzionat Boloș.

Sursă: Economedia

 

MOTIVARE: De ce a fost anulată condamnarea de aproape 14 ani de închisoare pentru omor a lui Mario Iorgulescu

Redacția Normedia
-
0
MOTIVARE: De ce a fost anulată condamnarea de aproape 14 ani de închisoare pentru omor a lui Mario Iorgulescu

Judecătoarele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea și Adriana Ispas, au explicat motivele anulării condamnării de aproape 14 ani de închisoare a lui Mario Iorgulescu pentru omor. În calea extraordinară de atac a recursului în casație, ele au concluzionat că tânărul nu a intenționat să omoare pe cineva și nu a folosit mașina ca pe un mijloc de a suprima viața victimei în noaptea fatidică din 8 septembrie 2019.

În opinia majoritară (2:1), judecătoarele au stabilit că Iorgulescu nu avea intenția directă de a provoca decesul victimei. Evenimentul tragic s-a petrecut pe fondul unei crize de gelozie, în timp ce tânărul se afla sub influența alcoolului (1,96 g/l) și a cocainei. Conducând cu o viteză de peste 145 km/h în localitate, Iorgulescu a trecut pe culoarea roșie a semaforului și a intrat în coliziune frontală cu un alt vehicul, provocând decesul șoferului Daniel Andrei Vicol.

Înalta Curte a considerat că, deși fapta lui Iorgulescu este extrem de gravă și a avut consecințe tragice, aceasta se încadrează la infracțiunea de „ucidere din culpă”, și nu de „omor”. Judecătoarele au argumentat că omorul implică o acțiune intenționată asupra victimei, folosindu-se autovehiculul ca un mijloc pentru suprimarea vieții. În schimb, Iorgulescu nu a acționat în acest mod și nu a avut o intenție directă de a provoca moartea victimei.

Diferența dintre cele două infracțiuni constă în pedeapsa prevăzută de Codul Penal. Omorul este pedepsit cu închisoare de la 10 la 20 de ani, în timp ce uciderea din culpă, chiar în formă agravată, are o pedeapsă cuprinsă între 2 și 7 ani.

Judecătorul Dan Enescu a avut o opinie diferită, considerând că Iorgulescu ar fi trebuit condamnat pentru omor cu intenție indirectă. Acesta a argumentat că Iorgulescu, conștient de starea sa de ebrietate și influențat de droguri, a ales să conducă cu viteză excesivă, a ignorat culoarea roșie a semaforului și nu a încercat să evite coliziunea. Faptele indică, în opinia sa, că Iorgulescu a acceptat posibilitatea producerii accidentului, comportându-se cu intenție indirectă.

Decizia Înaltei Curți a anulat condamnarea de 13 ani și 8 luni de detenție pentru omor primită de Mario Iorgulescu în octombrie 2023 și a dispus rejudecarea cazului la Curtea de Apel București sub acuzația de ucidere din culpă. În prezent, Iorgulescu se află în Italia, unde a fugit susținând că are probleme psihice, iar autoritățile italiene au refuzat extrădarea lui.

El mai are un mandat european de arestare pentru o condamnare într-un alt dosar de sechestrare de persoane, unde a primit 3 ani de închisoare.

Sursă: G4Media

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

România crește deficitul bugetar la aproape 7% și revizuiește în scădere creșterea economică pentru 2024

Redacția Normedia
-
0
România crește deficitul bugetar la aproape 7% și revizuiește în scădere creșterea economică pentru 2024

Ministerul Finanțelor a publicat joi proiectul de rectificare bugetară pentru 2024, care aduce schimbări semnificative în economia României. Deficitul bugetar a fost majorat la 6,94% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce reprezintă o creștere de aproape două puncte procentuale față de estimarea inițială de 5% stabilită la începutul anului. Aceasta este prima rectificare bugetară din ultimii doi ani, semnalând o schimbare majoră în politica fiscală a țării.

Rectificarea bugetară vine într-un context economic complicat, marcat de presiuni financiare crescute și necesitatea de a acoperi cheltuieli suplimentare în domenii esențiale. Creșterea deficitului bugetar la aproape 7% din PIB reflectă dificultățile întâmpinate de guvern în gestionarea finanțelor publice și nevoia de a aloca fonduri suplimentare pentru sectoare critice. Utilizarea Fondului de Rezervă Bugetară pentru redistribuiri de plăți a fost criticată anterior de Consiliul Fiscal pentru lipsa de transparență.

O altă modificare importantă anunțată în proiectul de rectificare bugetară este revizuirea prognozei de creștere economică pentru 2024. Estimarea a fost ajustată de la 3,4% la 2,8%, evidențiind o încetinire a economiei naționale față de așteptările inițiale. Această scădere prognozată poate avea implicații asupra investițiilor, ocupării forței de muncă și stabilității economice pe termen mediu și lung.

Proiectul de rectificare prevede alocări suplimentare de fonduri pentru mai multe sectoare esențiale, în efortul de a acoperi necesitățile financiare crescute:

  • Sănătatea: primește un supliment de 11,4 miliarde de lei, reflectând presiunile constante asupra sistemului de sănătate și necesitatea de a finanța cheltuieli legate de îmbunătățirea serviciilor și infrastructurii.
  • Educația: beneficiază de 6,4 miliarde de lei în plus, în încercarea de a sprijini reformele necesare pentru îmbunătățirea calității educației și infrastructurii școlare.
  • Transporturile: primesc 5 miliarde de lei suplimentar, în contextul unor investiții necesare în infrastructura rutieră și feroviară.
  • Dezvoltarea Regională: este finanțată cu încă 9 miliarde de lei, pentru a sprijini proiectele locale și regionale care vizează reducerea disparităților economice și dezvoltarea echilibrată a regiunilor.

Majorarea deficitului bugetar la 6,94% din PIB ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea politicii fiscale a României și la capacitatea guvernului de a menține stabilitatea financiară pe termen lung. În condițiile în care creșterea economică este mai slabă decât cea anticipată, ajustarea deficitului poate duce la necesitatea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, fie prin creșterea veniturilor, fie prin reducerea cheltuielilor.

Proiectul de rectificare va fi supus dezbaterilor și aprobat de Guvern, urmând să fie implementat în perioada următoare. Rămâne de văzut cum va gestiona executivul provocările economice și financiare din a doua parte a anului, într-un context marcat de incertitudini interne și externe

Sursă: Economedia

Guvernul României a lansat un program de subvenții pentru firmele din industrie

Redacția Normedia
-
0
Guvernul României a lansat un program de subvenții pentru firmele din industrie

Guvernul României a lansat un program de subvenții pentru firmele din industrie, intitulat Planul Național pentru Marea Industrie, cu un buget total de 2 miliarde de euro, potrivit unui anunț făcut de premierul Marcel Ciolacu. Programul este structurat pe trei componente majore, fiecare vizând sectoare și tipuri de investiții diferite, cu scopul de a stimula dezvoltarea industrială și de a sprijini companiile care contribuie la reducerea emisiilor și la creșterea producției naționale de materii prime industriale.

Prima componentă: Schema de sprijin pentru investițiile strategice în industria de prelucrare

Cu un buget de peste 500 milioane de euro, această schemă este destinată investițiilor strategice în industria de prelucrare. Companiile care vor derula proiecte de peste 150 milioane de euro în regiuni unde PIB-ul pe cap de locuitor este sub media națională vor beneficia de facilități fiscale și alte forme de sprijin financiar. Acest pilon al programului vizează atât creșterea competitivității regionale, cât și reducerea discrepanțelor economice între diferitele zone ale României.

A doua componentă: Programul național de sprijin pentru marea industrie din România

Aceasta este cea mai importantă parte a planului, cu un buget de 1 miliard de euro, și se adresează marilor companii din România. Sprijinul poate ajunge până la 100 milioane de euro per beneficiar și este acordat firmelor care implementează investiții ce reduc emisiile directe de gaze cu efect de seră sau contribuie la diminuarea consumului de energie. Finanțarea pentru acest program provine din vânzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon, având ca obiectiv promovarea unei economii mai verzi și mai sustenabile.

A treia componentă: Schema de Ajutor de Stat pentru materii prime industriale

Cu un buget de 250 de milioane de euro, această schemă este destinată companiilor care propun investiții în producția de materii prime industriale, cum ar fi țevi, profile, bare, aluminiu sau cupru. Acest pilon urmărește să susțină industria locală de producție a materialelor de bază necesare în diverse sectoare economice, contribuind la creșterea autosuficienței economice a României și reducerea dependenței de importuri.

Obiectivul programului

Planul Național pentru Marea Industrie reprezintă un pas strategic în dezvoltarea economică a României, urmărind să atragă investiții masive în sectoare esențiale pentru creșterea economică sustenabilă și reducerea impactului asupra mediului. Sprijinind atât reducerea emisiilor, cât și creșterea producției de materii prime industriale, programul pune bazele unei economii mai competitive și mai ecologice.

Achiziții de protocol de peste 237.000 de euro la Senat: Butoni cu pietre semiprețioase, portofele din piele de bovină, și alte cadouri „simbolice” pentru întâlnirile oficiale

Redacția Normedia
-
0
Achiziții de protocol de peste 237.000 de euro la Senat: Butoni cu pietre semiprețioase, portofele din piele de bovină, și alte cadouri „simbolice” pentru întâlnirile oficiale

Senatul României a realizat în acest an achiziții de protocol în valoare de peste 237.000 de euro, conform unor informații publicate recent, care includ cumpărături de articole precum butoni cu pietre semiprețioase, portofele din piele de bovină, eșarfe din mătase, curele de bărbați, serviete din piele și stilouri personalizate. Aceste achiziții au fost realizate prin două licitații publice, organizate pe platforma de achiziții publice SEAP, și au stârnit atenția publicului și presei.

Secretarul general al Senatului, Mario Ovidiu Oprea, a declarat că aceste produse sunt considerate „cadouri simbolice” și sunt utilizate în cadrul întâlnirilor oficiale, atât pentru delegațiile care vizitează România, cât și pentru reprezentanții Senatului care participă la întâlniri externe. Achizițiile au fost incluse în bugetul aprobat la începutul anului 2024, în plenul Senatului, conform procedurilor legislative.

Pe 2 septembrie 2024, Senatul a inițiat o serie de achiziții prin SEAP care au inclus:

  • 198 de butoni cu pietre semiprețioase, în valoare de 457,98 lei bucata;
  • 160 de serviete din piele, la prețul de 1135,45 lei bucata;
  • 150 de stilouri personalizate, fiecare costând 844 lei;
  • 34 de curele de bărbați, la prețul de 832 de lei bucata;
  • 191 de eșarfe din mătase, la 575 lei bucata;
  • 84 de portofele din piele de bovină, la prețul de 832 de lei fiecare;
  • 255 de agende personalizate, cu o valoare totală de 7285 de euro;
  • 200 de stickuri USB personalizate, la un preț total de 4033 de euro.

Anterior, pe 3 iunie, Senatul a achiziționat produse similare, incluzând:

  • Butoni în valoare de 16.639 euro;
  • Cravate în valoare de 16.463 euro;
  • Portofele în valoare de 27.952 euro;
  • Curele de bărbați la un cost total de 27.952 euro;
  • Eșarfe în valoare de 11.512 euro.

Într-o declarație oferită pentru G4Media, secretarul general Mario Ovidiu Oprea a subliniat faptul că aceste cadouri sunt considerate un element de protocol esențial în activitatea diplomatică a Senatului. „Toți șefii de delegații le conferă când vine o delegație în vizită sau când merg ei în delegații. Se fac achiziții în fiecare an cam în aceeași formulă. (…) Sunt achiziții aprobate prin bugetul Senatului pe anul 2024, care a fost aprobat în plen,” a explicat Oprea.

Deși aceste tipuri de achiziții sunt comune pentru instituțiile guvernamentale și parlamentare, atât din România cât și din alte state, sumele semnificative alocate și detaliile privind natura luxului obiectelor achiziționate au stârnit o reacție din partea publicului. Astfel de cadouri sunt folosite pentru a menține relații de curtoazie cu delegațiile străine sau pentru a marca momente importante în vizitele oficiale.

Achizițiile de obiecte de protocol în valoare de sute de mii de euro într-un context economic sensibil, în care România se confruntă cu provocări bugetare și dificultăți economice, au provocat nemulțumire în rândul cetățenilor și a unor comentatori din mediul online. O parte din critici consideră că sumele alocate acestor achiziții ar putea fi mai bine gestionate sau redirecționate către domenii esențiale, cum ar fi educația sau sănătatea.

Pe de altă parte, oficialii susțin că astfel de achiziții sunt necesare pentru a respecta eticheta diplomatică și pentru a întări imaginea României în relațiile internaționale.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Fly with Ride & Ride: Un weekend de familie la Aerodromul Șirna (Adv)

Redacția Normedia
-
0
Fly with Ride & Ride: Un weekend de familie la Aerodromul Șirna (Adv)

Pe 21 septembrie, Aerodromul Șirna va prinde viață cu vuietul motoarelor și emoția zborului, în cadrul evenimentului mult așteptat „Fly with Ride & Ride” Family Weekend. Acest eveniment adună laolaltă entuziaștii aviației, motocicliștii și familiile lor, oferind o zi plină de distracție pentru toate vârstele și interesele.

Organizat de #AsociatiaIubimAviatia, „Fly with Ride & Ride” nu este doar un alt eveniment de aviație—este o celebrare a pasiunii comune pentru viteză, libertate și aventură. Indiferent dacă ești un aviator experimentat, un motociclist pasionat sau pur și simplu o familie în căutare de distracție, acest eveniment are ceva special pentru fiecare. Programul include demonstrații aeriene spectaculoase, expoziții de motociclete și multe activități pentru copii și adulți.

Pe parcursul zilei, participanții vor avea ocazia să admire zboruri acrobatice și să interacționeze cu piloții, să descopere motociclete deosebite și să participe la diverse ateliere și jocuri. Copiii vor avea parte de activități dedicate lor, precum face painting, concursuri și multe surprize. Atmosfera va fi animată de muzică, mâncare delicioasă și standuri cu suveniruri.

„Fly with Ride & Ride” este mai mult decât un eveniment—este o experiență care unește oameni cu interese comune și oferă o oportunitate unică de a petrece timp de calitate în aer liber, într-un cadru prietenos și relaxat. Evenimentul se adresează tuturor, de la pasionați de aviație și motocicliști, până la familii și prieteni care doresc să se bucure de o zi de neuitat.

Aerodromul Șirna este ușor accesibil, fiind situat la doar câțiva kilometri de București, într-o zonă pitorească care oferă decorul perfect pentru acest eveniment plin de energie. Pentru mai multe informații despre program și bilete, vizitați pagina oficială a evenimentului sau urmăriți hashtag-ul #AsociatiaIubimAviatia pe rețelele sociale.

Nu ratați ocazia de a trăi experiențe inedite și de a vă conecta cu alți pasionați de zbor și motociclete.

Ne vedem pe 21 septembrie la Aerodromul Șirna pentru un weekend de memorabil!

ANALIZĂ: Discriminarea intersecțională în România: provocări și perspective în 2024

Redacția Normedia
-
0
ANALIZĂ: Discriminarea intersecțională în România: provocări și perspective în 2024

Discriminarea intersecțională, definită ca suprapunerea mai multor identități sociale care generează experiențe de discriminare unice, rămâne o problemă semnificativă în România anului 2024. Aceasta implică situații în care indivizii sunt discriminați simultan pe baza unor caracteristici precum genul, rasa, vârsta, dizabilitățile sau statutul socioeconomic, ceea ce le amplifică vulnerabilitatea și excluziunea socială.

Un studiu realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) în 2024, parte a programului „În Stare de Bine” susținut de Kaufland România, arată că românii se confruntă cel mai des cu discriminare pe baza vârstei (23%), a venitului (18%), a ocupației (14%) și a genului (13%). Aceste date subliniază faptul că discriminarea intersecțională este omniprezentă, afectând indivizii în multiple contexte, de la interviuri de angajare la promovări la locul de muncă, școli, transportul public și spitale.

În perioada 24-28 august 2024, 21 de participanți din România, Slovenia și Italia s-au reunit în Ljubljana pentru un training de patru zile despre discriminarea intersecțională, parte a proiectului „La intersecția inegalității/discriminării”. Trainingul a reunit lucrători de tineret și activiști din domeniul drepturilor omului, care au discutat despre crearea unor spații sigure, combaterea stereotipurilor și prejudecăților, și abordarea responsabilă a discriminării în munca cu tinerii. Participanții au explorat, de asemenea, rezultatele cercetării elaborate în cadrul proiectului, concentrându-se pe modul în care intersecționalitatea poate fi integrată în activitățile de tineret.

Discriminarea intersecțională se referă la situațiile în care un individ sau un grup se confruntă cu mai multe forme de discriminare simultan. Cursurile de formare online dezvoltate în cadrul proiectului Erasmus+ subliniază importanța recunoașterii și abordării discriminării intersecționale în munca de tineret, concentrându-se pe teme precum stereotipuri, putere și discriminare, egalitatea de gen, rasismul și discriminarea etnică. Scopul principal este de a învăța despre modalitățile de creare a unui mediu sigur pentru tineri și de a integra justiția intersecțională în activitățile zilnice.

În România, conceptul de discriminare intersecțională nu este încă reglementat explicit în legislație, fiind recunoscută doar discriminarea multiplă prin Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Absența unei reglementări clare face ca abordarea intersecționalității să fie deficitară în cadrul legal actual, ceea ce afectează capacitatea de protecție și sprijin adecvat pentru persoanele vulnerabile. Această lacună creează o dezbatere deschisă despre necesitatea includerii intersecționalității în legislație și despre impactul lipsei acestei reglementări în spațiul public.

La nivel european, conceptul de intersecționalitate este recunoscut în diverse documente și strategii, cum ar fi Planul de Acțiune al UE de Combatere a Rasismului și alte strategii de egalitate, care subliniază necesitatea unei abordări intersecționale. Cu toate acestea, directiva europeană actuală nu include explicit discriminarea intersecțională, deși promovează egalitatea de tratament pe mai multe baze. Exemple notabile includ recunoașterea de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a discriminării intersecționale în anumite cazuri, cum ar fi cel al femeilor de etnie romă, evidențiind necesitatea unei abordări legale mai cuprinzătoare.

Parlamentul European a adoptat recent o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene și statelor membre să creeze politici care să ia în considerare intersecția discriminărilor. Aceasta reflectă o tendință către recunoașterea oficială a intersecționalității ca instrument analitic și politic esențial în lupta împotriva discriminării la nivelul Uniunii Europene.

Anul 2024 evidențiază necesitatea urgentă de a înțelege și aborda discriminarea intersecțională în România și la nivelul Uniunii Europene. Fără o reglementare clară și o abordare integrată, persoanele vulnerabile vor continua să fie marginalizate și excluse. Integrarea conceptului de intersecționalitate în legislația națională și europeană și în practicile organizațiilor neguvernamentale este esențială pentru construirea unei societăți mai echitabile și incluzive pentru toți cetățenii.

MATERIAL TRANSMIS DE CĂTRE ASOCIAȚIA DOMINO-NOUA GENERAȚIE

Hairstylistul vedetelor Bassam Dabbas, implicat într-un scandal în trafic: „Mă apăr de acuzații”

Redacția Normedia
-
0
Hairstylistul vedetelor Bassam Dabbas, implicat într-un scandal în trafic: „Mă apăr de acuzații”

Bassam Dabbas, un hairstylist cunoscut în România, a fost implicat într-un incident în trafic care a atras atenția publicului și autorităților. Filmarea în care Dabbas apare înjurând și lovind mașina unei șoferițe a devenit virală pe rețelele de socializare, stârnind controverse. În urma publicării clipului, poliția a început o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale incidentului.

Incidentul a avut loc în trafic și a fost surprins de o șoferiță care a filmat momentul în care Bassam Dabbas, vizibil agitat, o înjura și lovea mașina. Filmarea a fost distribuită rapid pe internet, ceea ce a determinat intervenția poliției. Autoritățile au deschis o anchetă și urmează să stabilească ce s-a întâmplat cu exactitate și dacă vor fi aplicate sancțiuni legale.

Într-o declarație publică, Bassam Dabbas a susținut că reacția sa a fost rezultatul unei provocări și că își apără drepturile. Hairstylistul și-a exprimat regretul pentru comportamentul său, dar a menționat că situația a fost exagerată pe rețelele de socializare.

Polițiștii investighează toate detaliile incidentului pentru a clarifica responsabilitățile părților implicate. Este posibil ca Dabbas să se confrunte cu acuzații de comportament agresiv în trafic și distrugere de bunuri, în funcție de concluziile anchetei.

Scandalul în care este implicat Bassam Dabbas atrage atenția asupra comportamentului în trafic și a impactului pe care rețelele de socializare îl pot avea în amplificarea incidentelor cotidiene. Rămâne de văzut ce decizie vor lua autoritățile în acest caz și dacă vor exista consecințe legale pentru hairstylistul vedetelor.

Pentru mai multe detalii, puteți accesa articolul complet pe site-ul Digi24.ro.

Sursă: Digi24

Datoria externă a României a crescut cu peste 10 miliarde de euro în primele șapte luni din 2024

Redacția Normedia
-
0
Datoria externă a României a crescut cu peste 10 miliarde de euro în primele șapte luni din 2024

Conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), datoria externă a României a crescut cu 10,247 miliarde de euro în primele șapte luni ale anului 2024, ajungând la un total de 180,330 miliarde de euro. Această creștere vine pe fondul unui deficit de cont curent în valoare de 15,178 miliarde de euro, în creștere cu 33,99% comparativ cu perioada similară din anul precedent.

Detalii suplimentare:

  • Datoria externă pe termen lung a ajuns la 131,851 miliarde de euro (73,1% din totalul datoriei externe), marcând o creștere de 8,3% față de finalul anului 2023.
  • Datoria externă pe termen scurt a fost de 48,479 miliarde de euro (26,9% din total), în creștere ușoară cu 0,3% față de sfârșitul anului trecut.
  • Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare ale BNR a crescut la 103,8% la 31 iulie 2024, față de 96,3% la 31 decembrie 2023.

Deficitul balanței de plăți a fost influențat de:

  • Un deficit mai mare al balanței bunurilor, în creștere cu 2,531 miliarde de euro.
  • Un excedent mai mic al balanței serviciilor, redus cu 1,303 miliarde de euro.
  • Un deficit mai mare al veniturilor primare, crescut cu 538 milioane de euro.
  • Un excedent mai mare al veniturilor secundare, în creștere cu 522 milioane de euro.

Pentru mai multe detalii, accesați articolul complet pe site-ul Digi24.ro.

Sursă: Digi24

Sursă fotografie: Playtech

Romeo Pomponiu: Milionarul român care a împrumutat Statul cu 68 milioane euro

Redacția Normedia
-
0
Romeo Pomponiu: Milionarul român care a împrumutat Statul cu 68 milioane euro

Romeo Pomponiu, un om de afaceri de 71 de ani cunoscut pentru deținerea rețelei de magazine de îmbrăcăminte Steilmann, a stabilit un record, împrumutând statul român cu 324 de milioane de lei (echivalentul a 68 de milioane de euro) prin achiziționarea de titluri de stat Fidelis. Tranzacția a fost realizată în ultima zi a perioadei de subscriere, pe 20 august 2024, și a fost făcută prin brokerul Tradeville, potrivit surselor din Ministerul Finanțelor.

Pomponiu a achiziționat titlurile de stat Fidelis, cu scadența la cinci ani, la o dobândă neimpozabilă de 7% pe an. În fiecare an, Ministerul Finanțelor îi va plăti o dobândă de 24 de milioane de lei pentru această sumă împrumutată.

Această tranzacție a reprezentat aproximativ o treime din tranșa totală în lei cu scadența de cinci ani, care a atins valoarea de 972 de milioane de lei. Aceasta contribuție semnificativă a ajutat la stabilirea unui nou record pentru emisiunile de titluri de stat Fidelis, care au strâns peste 3,23 miliarde de lei, depășind recordul anterior de 3,186 miliarde de lei din aprilie 2024.

Romeo Pomponiu este majoritarul Steilmann România SRL, deținând 99,01% din companie. Firma a fost înființată în 1991 și a avut de-a lungul anilor mai multe provocări, inclusiv intrarea în insolvență în timpul pandemiei de COVID-19 și un program de reorganizare din care a ieșit în 2022. În 2023, Steilmann a înregistrat o cifră de afaceri de 2,4 milioane de lei, dar și o pierdere netă de aproximativ 148.000 de lei.

Pomponiu este implicat în numeroase afaceri, fiind administrator în 37 de companii și acționar în 15 dintre acestea. Pe lângă activitatea din industria de îmbrăcăminte, el se află și în diverse alte domenii de afaceri.

Programul Fidelis reprezintă una dintre metodele prin care statul român atrage fonduri de la populație pentru a-și acoperi necesarul de finanțare. În cele 18 ediții derulate din august 2020, românii au investit peste 34,83 miliarde de lei în titluri de stat Fidelis.

Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de 100 de lei pentru emisiunile în lei și 100 de euro pentru cele în euro, iar pragul minim de subscriere a fost redus la 500 de lei pentru a atrage mai mulți investitori, inclusiv donatori de sânge care au beneficiat de condiții avantajoase.

Implicarea lui Romeo Pomponiu și recordul stabilit reflectă un nivel crescut de încredere al investitorilor în titlurile de stat emise de România. Aceste fonduri sunt vitale pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru asigurarea resurselor necesare statului în contextul economic actual.

Pe măsură ce programul Fidelis continuă, este probabil ca și alți investitori de calibru să se implice, contribuind la stabilitatea financiară a țării și la diversificarea portofoliilor de investiții ale populației.

Sursă: Gândul

Sursă fotografie: FORBES

1...151152153...555Pagina 152 din 555