Acasă Blog Pagina 153

Țepele imobiliare tip Nordis, legate de nume proeminente din PSD

Țepele imobiliare tip Nordis, legate de nume proeminente din PSD, par să devină o specialitate în rândul unor membri ai acestui partid. Cazul cel mai recent și notoriu este rețeta Ciorbă-Vicol, însă aceeași metodă de a înșela clienții prin promisiuni imobiliare nerealizabile a fost folosită și de fostul subprefect PSD de Alba, Ovidiu Jidveian.

Acesta a fost condamnat după ce a încasat sume uriașe de bani de la clienți, oferindu-le în schimb promisiuni false de livrare a unor locuințe care nu au fost niciodată finalizate.

Jidveian, fost lider PSD Alba Iulia și subprefect al județului în 2012, s-a angajat să vândă apartamente și spații comerciale în valoare totală de peste 33,6 milioane de lei și 5,6 milioane de euro, însă nu a livrat nicio locuință promisă. Fostul subprefect a fost condamnat la 69 de luni de închisoare, după ce a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției. În ciuda sumelor uriașe încasate, recuperarea prejudiciului a fost minimă: doar 5 milioane de lei și aproximativ 543.000 de euro au fost returnați victimelor.

Potrivit unei anchete realizate de Ziarul Unirea, în perioada 2019-octombrie 2023, Jidveian a promis spre vânzare un total de 263 de spații locative și comerciale, deși Primăria Alba Iulia autorizase doar un proiect care conținea 41 de apartamente. Astfel, a reușit să păcălească 201 promitenți cumpărători să plătească sume imense pentru proprietăți inexistente.

Din raportul de constatare se arată că Jidveian a transferat sume importante din conturile dezvoltatorului imobiliar direct în conturile sale personale, operațiunile fiind efectuate aproape zilnic sau săptămânal. Banii proveniți de la victime au fost folosiți pentru speculații financiare pe platforme de tranzacționare derivate, gestionate de brokeri din Cipru și Belize.

Acest caz este încă o ilustrare a modului în care persoane cu conexiuni politice din PSD folosesc scheme imobiliare pentru a înșela sute de clienți, creând prejudicii semnificative atât pentru victime, cât și pentru credibilitatea sectorului imobiliar din România.

Sursă: Defapt

O „investiție” de șase milioane de euro realizată de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, riscă să devină inutilă

O „investiție” de șase milioane de euro realizată de ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, riscă să devină inutilă, deoarece 28 de milioane de pastile de iodură de potasiu, destinate utilizării în caz de incident nuclear, urmează să expire în șase luni, adică până pe 31 martie 2025. Aceste comprimate stau acum neutilizate în farmacii din întreaga țară, iar până în prezent, doar o mică parte dintre ele au fost distribuite populației.

Potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Sănătății către news.ro, din cele 30 de milioane de pastile de iodură de potasiu achiziționate în cadrul acestei campanii, doar aproximativ un milion de pastile au fost distribuite. Din acestea, 914.899 de comprimate au ajuns la populația din România, iar un milion de pastile au fost donate Republicii Moldova. Restul stau încă în farmacii, în ciuda eforturilor autorităților de a le distribui către cetățeni.

Campania de distribuire a pastilelor de iod a început în iunie 2022, însă aceasta nu a reușit să convingă majoritatea populației să ridice medicamentele din farmacii. În ciuda numeroaselor avertismente cu privire la necesitatea de a avea pastilele la dispoziție în caz de urgență nucleară, reticența oamenilor a fost semnificativă. Iodura de potasiu este utilizată în situații de contaminare radioactivă, ajutând la protejarea glandei tiroide de radiațiile nocive.

Achiziționarea acestor pastile a costat bugetul României aproximativ șase milioane de euro, o sumă considerabilă, din care circa 5,8 milioane de euro vor fi pierdute dacă pastilele nu sunt utilizate înainte de data expirării din 2025. Pastilele de iodură au o valabilitate de patru ani de la data achiziționării, iar autoritățile au încurajat populația să le ridice de la farmaciile unde sunt disponibile.

Ministrul Rafila a afirmat anterior că există o rețea extinsă de farmacii unde cetățenii pot ridica aceste pastile, subliniind că acestea vor fi indispensabile în caz de incident nuclear. Totuși, oficialul a recunoscut că distribuirea pastilelor în cazul unei situații de urgență ar putea fi problematică, din cauza volumului mare de comprimate și a timpului limitat în care acestea trebuie să ajungă la populație.

În lipsa unui interes crescut al populației și fără o campanie de conștientizare suficient de eficientă, mare parte din pastilele achiziționate riscă să fie irosite, punând sub semnul întrebării utilitatea acestei investiții din fonduri publice.

Sursă: Defapt

 

Comisia Europeană a aprobat pe 10 octombrie 2024 un sprijin financiar de urgență în valoare de 119.700.000 de euro

Comisia Europeană a aprobat pe 10 octombrie 2024 un sprijin financiar de urgență în valoare de 119.700.000 de euro, destinat fermierilor din România, Italia, Germania, Bulgaria și Estonia, afectate de fenomene climatice extreme fără precedent. Din această sumă, România va beneficia de 21.600.000 de euro, alocați pentru a compensa pierderile semnificative suferite în sectoarele agricole esențiale, precum producția de semințe oleaginoase și cereale, afectate grav de condițiile meteorologice extreme din vara anului 2024.

Conform Comisiei Europene, România a fost printre cele mai afectate state membre, cu o serie de fenomene climatice extreme ce au inclus valuri de căldură prelungite, furtuni violente și grindină, urmate de o secetă severă. Aceste condiții au avut un impact semnificativ asupra suprafețelor agricole și au dus la o scădere importantă a producției, punând în pericol sustenabilitatea economică a multor ferme din regiuni vitale pentru agricultura națională.

Sprijinul acordat vine într-un moment important, când producătorii agricoli din România se confruntă cu dificultăți majore în gestionarea pierderilor de producție și a scăderii veniturilor. Pe fondul schimbărilor climatice care continuă să amenințe agricultura la nivel global, fermierii români au fost printre cei mai afectați din Uniunea Europeană. Acest sprijin financiar va fi distribuit în funcție de pierderile economice suferite, urmărind să ajute fermierii să își redreseze activitățile și să contribuie la viabilitatea pe termen lung a exploatațiilor lor agricole.

Fondurile alocate sunt destinate măsurilor care vor viza fermierii afectați de aceste fenomene climatice nefavorabile și sunt stabilite pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, care vor avea în vedere pierderile efective de venituri. Statul român, în coordonare cu alte state membre care beneficiază de acest ajutor, va fi responsabil pentru implementarea acestui pachet de sprijin, asigurând că plățile se vor face în mod transparent și vor viza direct zonele și sectoarele cele mai afectate.

În plus, statele beneficiare, inclusiv România, au posibilitatea de a suplimenta ajutorul european cu un sprijin național de până la 200% din valoarea ajutorului acordat de Uniunea Europeană. Acest lucru înseamnă că, în funcție de resursele disponibile și de deciziile politice, fermierii români ar putea primi un ajutor total substanțial mai mare decât suma aprobată inițial, ceea ce ar putea contribui la o recuperare mai rapidă și mai eficientă a sectorului agricol.

România are obligația de a prezenta Comisiei Europene un raport detaliat până la 31 decembrie 2024, care să includă o descriere completă a măsurilor adoptate, criteriile folosite pentru distribuirea ajutorului și metodele de evaluare a impactului acestor măsuri asupra fermierilor. De asemenea, România va trebui să asigure că nu există supracompensări sau denaturări ale concurenței prin dublarea ajutoarelor oferite prin alte scheme de sprijin.

De asemenea, până la 31 octombrie 2025, România și celelalte state membre beneficiare vor trebui să prezinte un raport final care să detalieze cuantumurile totale distribuite, defalcate pe ajutoare din partea Uniunii și sprijin național, și să ofere o evaluare a eficacității acestor măsuri în susținerea fermierilor afectați.

Acest sprijin financiar este parte a unui efort mai larg al Uniunii Europene de a susține agricultura în contextul schimbărilor climatice, care amenință stabilitatea producției alimentare la nivel global. România, alături de Germania, Italia, Bulgaria și Estonia, a fost identificată ca fiind printre cele mai afectate țări în cadrul acestei crize climatice, iar fondurile europene sunt esențiale pentru menținerea viabilității economice a fermierilor și a producției agricole.

Acest sprijin financiar de urgență, în valoare de 21.600.000 de euro pentru România, oferă o oportunitate vitală pentru fermierii afectați de fenomenele climatice extreme din 2024. Cu o posibilă suplimentare de până la 200% prin sprijin național, guvernul român are la dispoziție un instrument semnificativ pentru a sprijini sectorul agricol, într-un moment în care schimbările climatice generează riscuri crescute pentru stabilitatea și viabilitatea pe termen lung a agriculturii.

Sursă: G4Food

Concert latino la înălțime cu Tania Morales la Pura Vida (Adv)

Vă invităm să luați parte la o seară de neuitat, plină de ritmuri vibrante și o atmosferă autentică latino, alături de artista Tania Morales, direct din Peru! Evenimentul va avea loc într-o locație spectaculoasă, la Sky Lounge, situat la etajul 21 al Grand Hotel București (fost Intercontinental), care servește drept gazdă pentru evenimentele indoor Pura Vida din sezonul rece.

O experiență magică la apus!

Vă recomandăm să ajungeți pe 19 octombrie, la ora 18:00, pentru a prinde un asfințit de poveste, cu Bucureștiul la picioare, înainte de a vă lăsa purtați de ritmurile incendiare ale concertului. Tania Morales își va începe spectacolul la ora 19:00, iar petrecerea va continua până după miezul nopții cu o adevărată fiesta latino la înălțime.

Detalii bilete și locuri limitate:

  • 49 lei – bilete standing
  • 69 lei – bilete la mese (locuri limitate)

Grăbiți-vă să vă asigurați locul! Puteți achiziționa biletele direct de pe Kompostor.ro.

Nu ratați ocazia de a vă bucura de o seară Pura Vida împreună cu prietenii și de a simți vibe-ul latino într-un cadru unic, cu muzică live și priveliști uimitoare!

Vino și tu la concertul anului!

 

Nou program de sprijin pentru producătorii de energie gestionat de Ministerul Energiei

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat lansarea unui nou program de sprijin pentru producătorii de energie prin intermediul „contractelor pentru diferență” (CfD), un mecanism menit să ofere investitorilor predictibilitate și stabilitate în ceea ce privește prețul energiei electrice.
Programul reprezintă o premieră pentru România și are ca scop atragerea de investiții masive în surse regenerabile de energie și în alte domenii strategice din sectorul energetic, precum energia nucleară, stocarea energiei în baterii și eolienele offshore în Marea Neagră.

Contractele pentru diferență reprezintă o formă de ajutor de stat care permite investitorilor să primească un preț fix pentru energia electrică produsă, pe o perioadă de 15 ani. Dacă prețul pieței este mai mare decât cel stabilit prin licitație, producătorii returnează diferența către stat. Dacă prețul pieței scade sub nivelul stabilit, statul compensează diferența pentru a acoperi prețul fix convenit.

Burduja a subliniat că acest model este unul practicat cu succes în alte state și că reprezintă un angajament al României în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Prima licitație, care va avea loc anul acesta, va viza o capacitate de 1.500 MW, dintre care 1.000 MW pentru energie eoliană onshore și 500 MW pentru energie solară fotovoltaică. Anul viitor, o nouă licitație va adăuga 3.500 MW, din care 2.000 MW pentru solar și 1.500 MW pentru eolian.

Programul nu se oprește aici. Ministerul Energiei plănuiește să extindă schema CfD și pentru alte tehnologii de energie verde, inclusiv:

  • Sectorul nuclear

Proiecte pentru retehnologizarea Unității 1 a centralei de la Cernavodă, precum și pentru dezvoltarea reactoarelor 3 și 4.

  • Stocarea energiei

Proiecte care implică baterii și hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, cum este cel de la Tarnița-Lăpuștești.

  • Eolienele offshore

Dezvoltarea energiei eoliene în Marea Neagră, prin implementarea unei scheme CfD specifice pentru această tehnologie.

Ministrul Burduja a subliniat că acest program oferă predictibilitate și siguranță pentru investitori, contribuind astfel la dezvoltarea sustenabilă a sectorului energetic și la atingerea obiectivelor României privind tranziția energetică și reducerea emisiilor de carbon. El a subliniat că România este lider în regiune prin obținerea unei finanțări de 3 miliarde de euro din Fondul pentru Modernizare pentru a sprijini aceste inițiative.

Prima licitație din cadrul schemei CfD este așteptată să atragă un număr mare de investitori internaționali, având un prag maxim de pornire de 78 EUR/MWh pentru proiectele fotovoltaice și 82 EUR/MWh pentru cele eoliene onshore. Semnarea contractelor este preconizată pentru finalul acestui an.

Ministerul Energiei va continua să dezvolte acest program, integrând noi tehnologii și extinzând sprijinul către domenii critice pentru securitatea energetică a României și pentru obiectivele sale de dezvoltare durabilă.

Sursă: G4Media

Fostul premier al României, Călin Popescu Tăriceanu, a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ)

Fostul premier al României, Călin Popescu Tăriceanu, a fost achitat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) într-un dosar în care era acuzat de luare de mită în valoare de 800.000 de dolari, sumă pe care ar fi primit-o în 2008 în timpul mandatului său de prim-ministru. Decizia nu este însă definitivă, iar procesul urmează să continue, putând fi atacat în apel de către procurori. Achitarea lui Tăriceanu vine în contextul în care faptele pentru care acesta era judecat s-au prescris în noiembrie 2023.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au acuzat pe Tăriceanu că, în perioada în care conducea guvernul, ar fi primit cei 800.000 de dolari de la Claudiu Florică, reprezentantul firmei Fujitsu Siemens GMBH Austria. În schimbul acestei sume, fostul premier ar fi facilitat, prin acte adiționale, prelungirea contractelor de licențiere Microsoft pentru calculatoarele utilizate în școlile din România.

Dosarul Microsoft a fost unul dintre cele mai răsunătoare cazuri de corupție din România, implicând mai multe persoane publice și companii internaționale, în legătură cu achiziționarea de software pentru instituțiile publice, inclusiv școli și alte entități de stat. În cazul lui Tăriceanu, procurorii susțin că banii proveniți din mita respectivă ar fi fost folosiți pentru a plăti serviciile de consultanță politică ale unor renumiți strategi internaționali, precum Arthur Finkelstein și Tal Silberstein, care l-au consiliat pe Tăriceanu în campania electorală din 2008. Dan Andronic, o altă personalitate cunoscută pe scena politică, ar fi jucat un rol important în această afacere, ajutând la intermedierea relațiilor dintre consultanți și fostul premier.

Conform rechizitoriului întocmit de DNA, contractul Microsoft a fost extins printr-o serie de acte adiționale, în condiții care nu respectau normele legale, și care au avantajat firma Fujitsu Siemens, în schimbul unor sume considerabile de bani oferite mai multor oficiali guvernamentali. Tăriceanu a negat constant acuzațiile, susținând că nu a fost implicat în deciziile directe legate de contractele Microsoft și că orice acuzație legată de mită este nefondată. Fostul premier a afirmat în repetate rânduri că dosarul său face parte dintr-o serie de procese politice menite să-l discrediteze.

Achitarea lui Călin Popescu Tăriceanu nu reprezintă, însă, o exonerare completă, ci rezultă din prescrierea faptelor, o situație din ce în ce mai comună în dosarele de corupție din România în ultimii ani. Prescripția înseamnă că faptele nu mai pot fi pedepsite din cauza trecerii unei perioade de timp legale, fără ca un verdict să fie pronunțat. Acest lucru a fost facilitat de o decizie a Curții Constituționale din 2022, care a stabilit că anumite prevederi din Codul penal referitoare la întreruperea termenului de prescripție sunt neconstituționale. Astfel, mulți politicieni și oameni de afaceri implicați în dosare de corupție au beneficiat de această decizie, printre care și Tăriceanu.

În cazul fostului premier, acest lucru înseamnă că, deși nu a fost găsit nevinovat de instanță în ceea ce privește acuzațiile de corupție, statul nu va putea confisca suma de 800.000 de dolari pe care DNA o considera mită. Această situație nu este unică, fiind întâlnită și în alte cazuri de mare corupție din România, în care acțiunile judiciare întârziate au dus la pierderea posibilității de a sancționa infracțiunile comise în urmă cu ani de zile.

Afacerea Microsoft a fost unul dintre cele mai ample dosare de corupție din România, implicând o rețea vastă de funcționari publici, miniștri și oameni de afaceri care ar fi facilitat contracte supraevaluate cu scopul de a obține profituri personale. În 2014, DNA a început ancheta în cazul contractelor pentru licențele Microsoft, declanșând o serie de dosare penale împotriva mai multor oficiali, inclusiv miniștri, pentru fapte de corupție, spălare de bani și abuz în serviciu.

Pentru Călin Popescu Tăriceanu, acest proces a avut și implicații politice semnificative. Fostul lider al Partidului Național Liberal (PNL) și al Alianței Liberalilor și Democraților (ALDE), Tăriceanu a fost o figură centrală în politica românească timp de două decenii. Procesul său, la fel ca și celelalte cazuri de corupție, a afectat percepția publică asupra integrității sale politice, iar achitarea sa, chiar și pe motiv de prescripție, este susceptibilă să declanșeze noi dezbateri cu privire la eficiența și integritatea sistemului de justiție din România.

Sursă: G4Media

Sursă foto: Călin Popescu Tăriceanu Foto: INQUAM_George Călin

Președintele Klaus Iohannis beneficiază de un mini-teren de golf și la Vila Lac 3

Președintele Klaus Iohannis beneficiază de un mini-teren de golf cu trei găuri și la reședința oficială de la Vila Lac 3 din cartierul Primăverii, nu doar la reședința sa de vară de la Neptun, potrivit unor imagini surprinse din satelit și confirmate de surse oficiale.

Deși nu există o confirmare oficială din partea Administrației Prezidențiale în privința datei și motivului exact al amenajării terenului de golf, acest aspect a atras atenția în contextul utilizării de către președinte a unor facilități considerate luxuriante.

La Vila Lac 3, mini-terenul de golf a fost amenajat într-o zonă verde vastă, similar cu cel de la reședința de vară din Neptun, unde în jurul lacului sunt amplasate trei găuri de golf. Președintele Iohannis, cunoscut pentru pasiunea sa pentru acest sport, a declarat public în 2021 că „golful nu este un sport exclusivist și poate fi practicat la orice vârstă”, încurajând românii să descopere beneficiile acestuia.

Vila Lac 3, reședința oficială a președintelui, a fost modernizată periodic de-a lungul anilor, fiind dotată cu facilități de lux, cum ar fi un teren de tenis, sculpturi și picturi de patrimoniu, și materiale exotice utilizate pentru interioare. După terminarea mandatului său, Klaus Iohannis este așteptat să se mute într-o vilă de protocol situată pe Bulevardul Aviatorilor, care beneficiază de o investiție de aproximativ 9 milioane de euro pentru renovări și reamenajări.

Această amenajare a terenului de golf, alături de alte investiții în reședințele oficiale, atrage critici privind utilizarea resurselor publice, în special în contextul dificultăților economice ale României.

Sursă: G4Media

Ministerul Energiei a inițiat un nou program multianual de investiții intitulat „Energie verde”

Ministerul Energiei a inițiat un nou program multianual de investiții intitulat „Energie verde”, destinat orașelor verzi și modernizării sistemelor centralizate de termoficare din România.

Proiectul, care va fi implementat în perioada 2024-2030 și are un buget total de 4 miliarde de lei, a fost lansat în consultare publică și vizează sprijinirea unităților administrativ-teritoriale (UAT) și a operatorilor din Sistemele de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET).

Potrivit ministrului Energiei, Sebastian Burduja, programul are scopul de a asigura accesul la energie sigură, accesibilă și ecologică pentru cetățeni, contribuind astfel la îmbunătățirea calității vieții în comunități. Finanțarea nu se va limita doar la fonduri europene, ci va include și emisiuni de obligațiuni verzi, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor, pentru a sprijini dezvoltarea urbană și tranziția energetică a României.

Proiectul este structurat pe două componente majore:

  • Componenta A (1,5 miliarde de lei)

Dedicată UAT-urilor selectate în cadrul programului european „100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030”, finanțând măsuri de energie verde și eficiență energetică.

  • Componenta B (2,5 miliarde de lei)

Orientată către UAT-uri și SACET-urile din România, având ca scop construirea, modernizarea și dezvoltarea sistemelor de încălzire-răcire din orașele țării.

Ministerul invită toate părțile interesate să contribuie la procesul de consultare publică pentru a îmbunătăți programul și a avansa tranziția României către un sistem energetic mai verde și accesibil.

Sursă: G4Media

România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR: Guvernul are șase luni pentru a îndeplini jaloanele restante

România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3, care totalizează 2 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform surselor Economedia. Această pierdere temporară vine ca urmare a neîndeplinirii unor jaloane esențiale asumate în cadrul planului, iar Guvernul are la dispoziție șase luni pentru a corecta situația și a recupera fondurile.

Un jalon critic este legat de operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Proiectelor de Investiții Publice (AMEPIP). Deși agenția trebuia să fie funcțională, demisiile șefilor săi, inclusiv faptul că unii au rămas în funcții interimare în ciuda unor probleme de incompatibilitate și conflict de interese, a generat întârzieri majore.

De asemenea, Guvernul nu a reușit să ia o decizie fermă în privința scăderii pragului la microîntreprinderi, un subiect sensibil care, potrivit premierului Marcel Ciolacu, necesită o decizie politică. România trebuie să decidă dacă menține acest regim pentru companii sau renunță la el.

O altă problemă gravă este legată de numirile la vârful companiilor din sectorul energetic. Procedurile netransparente și numirea unor persoane incompatibile în consiliile de administrație au fost criticate și au dus la neîndeplinirea acestui jalon.

Finanțarea metroului din Cluj-Napoca, în valoare de 300 de milioane de euro din PNRR, este și ea în pericol, cel mai probabil fiind considerată neîndeplinită. Aceasta reprezintă o lovitură pentru un proiect de infrastructură major, despre care Economedia a relatat anterior.

În total, cel puțin șase jaloane sunt considerate neîndeplinite, deși ministrul Proiectelor Europene, Adrian Câciu, declara că doar trei rămân în discuție cu Comisia Europeană. România are acum șase luni pentru a rezolva aceste probleme și pentru a evita pierderea definitivă a fondurilor europene.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Dreamstime

Contabila șefă a Teatrului Bulandra, implicată într-o delapidare de patru milioane de lei alături de două colege

Contabila șefă a Teatrului Bulandra, Ilie Naghie-Mihaela, este acuzată de delapidarea a aproape patru milioane de lei, în complicitate cu alte două colege, Lateș Lenuța și Turbatu Oana Elena. Potrivit anchetatorilor, sumele ar fi fost însușite prin 160 de plăți numerar, făcute în numele unor colaboratori care nu aveau contracte cu instituția.

Polițiștii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Sector 5 din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București au efectuat, miercuri, trei percheziții domiciliare în București, în legătură cu această anchetă.

Conform surselor judiciare, Ilie Naghie-Mihaela, în calitate de contabil-șef al teatrului, ar fi însușit peste 3,9 milioane de lei în perioada februarie 2018 – august 2019. Suma ar fi fost extrasă prin plăți fictive către 33 de colaboratori, înregistrate în 10 registre de casă, fără ca aceste persoane să fi avut contracte cu Teatrul Bulandra sau să fi primit efectiv banii. În unele cazuri, colaboratorii au primit sume mult mai mici decât cele consemnate în documentele oficiale.

Lateș Lenuța, casiera instituției, este acuzată că a colaborat la acest proces, întocmind registrele de casă care au permis delapidarea. Turbatu Oana Elena este, de asemenea, implicată în ajutorarea șefei contabilității în realizarea acestei scheme.

Toate cele trei persoane sunt cercetate sub acuzația de delapidare cu consecințe deosebit de grave, iar ancheta este coordonată de Serviciul de Investigare a Criminalității Economice Sector 5, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

Suspecții urmează să fie conduși la audieri, iar cercetările continuă pentru a stabili toate detaliile legate de această fraudă majoră.

Sursă: G4Media