Allice Simona Man, secretarul general al Partidului Umanist Social Liberal, a scăpat luna trecută de o posibilă pedeapsă cuprinsă între 5 și 15 ani de închisoare, după ce Tribunalul București a decis că răspunderea sa penală într-un dosar DNA s-a prescris.

Allice Simona Man fusese trimisă în judecată în 2017, acuzată de deturnarea a 1,43 milioane de lei din fondurile primite de Partidul Poporului Dan Diaconescu (PP-DD) drept subvenție de la bugetul de stat, între iulie 2012 și decembrie 2015, perioadă în care conducea partidul, scrie G4Media.

Decizia de încetare a procesului penal a fost luată pe 7 august 2024, când completul de judecată a stabilit că răspunderea penală a lui Allice Simona Man și a lui Liviu Robert Neagu, fostul secretar general al Partidului Poporului, s-a prescris: pe 8 august 2022 pentru Neagu și pe 14 februarie 2024 pentru Man. Cu toate acestea, cei doi sunt obligați să returneze prejudiciile – 1,43 milioane de lei în cazul lui Man și 67.031 de lei pentru Neagu. Atât inculpații, cât și DNA au atacat decizia cu apel, care va fi judecat pe 6 decembrie 2024.

Judecarea dosarului a durat mai mult de șapte ani și jumătate în prima instanță. În faza de Cameră Preliminară, dosarul a fost soluționat în doar șapte luni (ianuarie-august 2017), dar pe fond au avut loc peste 70 de termene. Procesul a fost prelungit din cauza schimbării Completului de judecată și a repetării unor audieri de martori. O decizie esențială în încetarea procesului penal au fost hotărârile Curții Constituționale din 2018 și 2022 care au scurtat termenele de prescriere.

În ciuda prescripției, detaliile procesului evidențiază întârzieri semnificative. La 12 ianuarie 2023, după ce fuseseră audiați mai mulți martori și se realizase o expertiză, dosarul a fost preluat de un complet specializat în corupție. Acest complet a audiat martori deja audiați anterior și a amânat termenul cauzei pe 6 februarie 2024, cu doar opt zile înainte de data de prescriere pentru Man, pentru ca aceasta să își angajeze un nou apărător.

Pe contul său de Facebook, al cărui motto este „Nu supravietuieste cel mai puternic si nici cel mai inteligent, doar cel care se adaptează mai bine!”, Allice Simona Man se prezintă ca „Agroexpert Realizator / Moderator la Canal 33 Romania”. În trecut, ea a studiat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative și a ocupat funcții precum Secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Director general adjunct la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

Cazul lui Allice Simona Man nu este singular în peisajul politic românesc. În trecut, membri ai altor partide au fost acuzați de deturnarea fondurilor primite de la stat ca subvenție. Cel mai notoriu dintre aceste cazuri este cel al lui Mircea Drăghici, fostul trezorier al PSD, care a fost condamnat la pedepse de 5 și 6 ani de închisoare cu executare pentru infracțiuni similare.

Decizia de încetare a procesului penal împotriva lui Allice Simona Man ridică întrebări cu privire la modul în care sunt gestionate astfel de cazuri în instanțele românești, în special în contextul modificărilor legislative care au scurtat termenele de prescripție și au permis închiderea unor dosare controversate.

Primarul comunei Deda din județul Mureș, Lucreția Cadar, membră a Partidului Social Democrat (PSD), a fost reținută de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) sub acuzația de fraudare a fondurilor europene. Prejudiciul total estimat în acest caz se ridică la aproximativ 97.000 de euro, scrie G4Media.

Conform comunicatului transmis de DNA, Lucreția Cadar este acuzată de comiterea a patru infracțiuni de „folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete”, care au avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta. Alături de ea, au fost reținuți și C.C.V., manager de proiect, și L.M.P., pentru implicarea în infracțiuni similare.

Investigațiile DNA au relevat că, în 2018, Primăria comunei Deda a devenit beneficiară în cadrul Programului Operațional Capital Uman, având ca scop incluziunea socială și combaterea sărăciei. Proiectele presupuneau furnizarea de servicii de consiliere antreprenorială pentru 336 de persoane și sprijinirea a 20 de persoane în dezvoltarea de afaceri competitive. Aceste persoane ar fi trebuit să înființeze societăți comerciale și să beneficieze de sprijin financiar prin intermediul Primăriei Deda.

În perioada 2021-2023, Lucreția Cadar, în calitate de primar, ar fi convins mai multe persoane defavorizate din localitate să figureze ca administratori ai unor societăți comerciale, pentru a accesa fondurile europene. Banii obținuți au fost folosiți pentru achiziționarea de utilaje auto, nouă ATV-uri și un autovehicul de tip UTV. În realitate, aceste bunuri au fost utilizate de alte persoane pentru activități economice în comună.

Ca reprezentant legal al Primăriei comunei Deda, Lucreția Cadar ar fi semnat cereri de subvenție, plată și rambursare pentru sumele utilizate în achiziționarea echipamentelor, deși știa că informațiile furnizate în aceste documente nu erau reale. Procurorii susțin că aceste acțiuni au dus la crearea unui prejudiciu de aproximativ 484.000 de lei (97.000 de euro).

Celor trei inculpați li s-au comunicat calitatea procesuală și acuzațiile aduse, conform Codului de procedură penală. În data de 11 septembrie 2024, aceștia vor fi prezentați Tribunalului Mureș cu propunerea de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Acest caz subliniază importanța monitorizării stricte a utilizării fondurilor europene și necesitatea unor măsuri riguroase pentru a preveni fraudele și abuzurile în gestionarea resurselor publice.

Într-o decizie controversată, judecătorul Sterică Toma de la Tribunalul București a suspendat recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro din dosarul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), în care Dan Voiculescu a fost condamnat, susținând că specialistul DNA ar fi „umflat” paguba la instigarea procurorului de caz și ar fi comis infracțiunea de mărturie mincinoasă.

Aceste afirmații sunt parte din motivarea judecătorului, dar verificările G4Media.ro au arătat că expertul DNA Aurelia Nicolae nu a fost niciodată condamnată sau trimisă în judecată pentru mărturie mincinoasă. Mai mult, ea a primit clasări în toate plângerile penale depuse împotriva sa, precizează G4MEDIA.

Dan Voiculescu, mogulul Antenelor, a fost condamnat în 2014 la 10 ani de închisoare pentru spălare de bani în legătură cu privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare. Deși Voiculescu a executat o treime din pedeapsă, recuperarea prejudiciului estimat la 60 de milioane de euro și a produsului infracțiunii de 20 de milioane de euro rămâne parțial nerealizată.

Judecătorul Sterică Toma a decis să suspende recuperarea prejudiciului pe motiv că decizia inițială de condamnare s-ar fi bazat pe un raport eronat întocmit de expertul DNA, care a calculat greșit rata inflației pentru anii anteriori privatizării ICA. În 2003, Institutul de Cercetări Alimentare a fost vândut unei companii controlate de Voiculescu, iar raportul expertei a concluzionat că rata inflației cumulată depășise 100%, ceea ce a determinat re-evaluarea activelor ICA.

Inculpații susțin că expertul DNA a „umflat” prejudiciul, acțiune care ar fi fost instigată de procurorul Emilian Eva. Aceștia argumentează că DNA nu ar fi trebuit să ajungă la concluzia că terenurile și clădirile ICA au fost subevaluate. În apărarea sa, specialistul Aurelia Nicolae a recunoscut în declarațiile date la Secția Specială că a comis o eroare materială în calculul inflației, însă aceasta nu a fost intenționată și a rezultat din termenele scurte de realizare a raportului.

Deși judecătorii Curții de Apel București și Tribunalului București au susținut că raportul a fost determinant în condamnarea inculpaților, G4Media.ro a descoperit că Aurelia Nicolae a primit clasări în toate cele patru dosare deschise împotriva sa. Clasările s-au bazat pe motivul că faptele reclamate nu există sau erau prescrise.

Miza actuală este revizuirea și eventuala anulare a condamnării lui Dan Voiculescu, un scenariu similar cu cel al oamenilor de afaceri Ovidiu Tender și Puiu Popoviciu, care au reușit să obțină anulări ale condamnărilor în cazuri asemănătoare. Contestația companiei lui Voiculescu împotriva deciziei de clasare a dosarului specialistei DNA este judecată la Înalta Curte, cu un verdict așteptat pe 26 septembrie 2024.

În timp ce Dan Voiculescu a executat deja pedeapsa, statul român a recuperat doar 18 milioane de euro din totalul prejudiciului de 80 de milioane de euro stabilit în dosarul ICA, ceea ce ridică semne de întrebare asupra eficienței procesului de recuperare a banilor publici. Dacă contestația va fi admisă, acest lucru ar putea duce la reluarea dosarului și, posibil, la anularea condamnării lui Voiculescu.

Șoferii ce vor conduce sub influența substanțelor halucinogene ar putea scăpa de arest, asta va arăta, însă, într-o decizie critică ce urmează să fie luată pe 16 septembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție ar putea stabili un prag minim pentru incriminarea conducerii sub influența drogurilor, similar celui existent pentru alcool.

Această schimbare ar putea avea efecte majore asupra dosarelor penale, inclusiv asupra unor cazuri notabile precum cel al lui Vlad Pascu, un tânăr care a provocat un accident mortal sub influența drogurilor, scrie G4Media.

Conform legislației actuale, conducerea sub influența drogurilor este incriminată fără un prag minim specificat, ceea ce duce la sancționarea oricărei prezențe de substanțe interzise în sânge. În schimb, pentru alcool, infracțiunea este definită numai atunci când concentrația depășește 0,80 g/l alcool pur în sânge, sub acest nivel fiind considerată contravenție.

Dacă Înalta Curte decide introducerea unui prag minim și pentru droguri, șoferii care se află sub această limită ar putea fi sancționați doar cu amendă și suspendarea permisului de conducere, în loc de închisoare. Parchetul General avertizează că această schimbare ar putea conduce la eliberarea șoferilor drogați din arest preventiv și la tergiversarea sau chiar prescrierea dosarelor penale.

Parchetul General subliniază că, dacă va fi impus un prag pentru droguri, instanțele vor trebui să solicite expertize medico-legale toxicologice pentru a determina concentrația specifică a substanțelor în sângele inculpaților și impactul asupra capacității de a conduce. Realizarea acestor expertize poate dura între 1 și 2 ani, ceea ce ar putea duce la întârzieri semnificative în finalizarea proceselor.

De exemplu, în cazul lui Vlad Pascu, tânărul aflat în arest preventiv din august 2023 pentru ucidere din culpă și conducere sub influența drogurilor, o astfel de întârziere ar putea însemna eliberarea sa înainte de finalizarea expertizelor, având în vedere durata maximă legală a arestului preventiv. În conformitate cu legislația actuală, Pascu nu poate fi ținut în arest preventiv mai mult de doi ani și jumătate, din care deja a petrecut un an.

Există, de asemenea, riscul prescrierii dosarelor penale în cazul în care timpul necesar pentru efectuarea expertizelor depășește termenul legal de prescripție, ceea ce ar conduce la închiderea cazurilor fără sancționarea vinovaților.

Parchetul General atrage atenția asupra dificultăților suplimentare în stabilirea unui prag minim pentru droguri, având în vedere diversitatea și complexitatea substanțelor psihoactive. Noile substanțe apar frecvent, cu compoziții chimice modificate care le fac dificil de reglementat și de evaluat impactul asupra capacităților psihomotorii ale conducătorilor auto. Aceste provocări ar putea duce la un vid legislativ temporar sau la necesitatea unor actualizări frecvente ale legislației, ceea ce ar complica aplicarea legii.

Organizații precum Comunitatea Declic și APADOR-CH militează pentru introducerea unui prag minim, argumentând că acesta ar clarifica situațiile în care șoferii ar putea fi penalizați pe nedrept pentru consumul de medicamente legale, precum antitusive sau antialergice. Aceste organizații susțin că România ar trebui să urmeze exemplul altor state din UE, care au implementat astfel de praguri, permițând o diferențiere clară între consumul neglijent de substanțe legale și cel periculos de droguri.

Decizia Înaltei Curți de a introduce un prag minim pentru incriminarea conducerii sub influența drogurilor ar putea avea implicații profunde asupra sistemului juridic românesc și asupra siguranței rutiere. În timp ce pragul ar putea clarifica anumite aspecte legale, există riscul major ca dosarele să fie tergiversate sau prescrise, permițând astfel infractorilor să scape de răspundere penală și să revină pe drumurile publice, punând în pericol siguranța cetățenilor. Autoritățile și legislatorii vor trebui să evalueze cu atenție toate implicațiile și să găsească un echilibru între protejarea drepturilor individuale și asigurarea unei justiții eficiente și prompte.