Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), se află în centrul unui scandal major, după ce Curtea de Conturi a descoperit că și-a majorat ilegal salariul și diurnele, ceea ce i-a adus un venit de peste 700.000 de lei (aproximativ 140.000 de euro) în anul precedent.

Greblă a fost nevoit să returneze peste 100.000 de lei și a susținut public că el însuși ar fi solicitat auditul Curții de Conturi pentru a îndrepta situația. Cu toate acestea, Curtea de Conturi contrazice declarațiile lui Greblă, afirmând că auditul a fost inițiat independent, fără vreo sesizare din partea acestuia, scrie în detaliu SNOOP.

Greblă, fost judecător la Curtea Constituțională și senator PSD, a încercat să se apere în fața acuzațiilor susținând că majorarea ilegală a salariului său a fost rezultatul unor erori comise de fostul secretar general al AEP, Constantin-Florin Mitulețu-Buică. În declarațiile sale pentru site-ul de investigații Snoop și într-o conferință de presă susținută la Guvern, Greblă a afirmat că a chemat Curtea de Conturi imediat ce a constatat problema, în noiembrie 2023, după suspendarea lui Mitulețu-Buică.

„Când am constatat, eu am chemat Curtea de Conturi și am spus că este o greșeală. Am dat un angajament de plată și de șase luni de zile plătesc diferența pe care au constatat-o. Le-am spus eu celor de la Curtea de Conturi și au prins-o ca măsură rezolvată,” a declarat Greblă. El a subliniat că a acționat imediat pentru a corecta situația, lucru pe care l-a reiterat în timpul unei conferințe de la Guvern, sugerând că ar fi luat măsuri rapide și proactive pentru a remedia ilegalitatea.

Într-o investigație jurnalistică ulterioară, Snoop a solicitat clarificări de la Curtea de Conturi privind modul în care a fost inițiat auditul. Răspunsul instituției a fost clar și contrazice direct afirmațiile lui Greblă: „La nivelul instituției noastre, nu a existat nicio sesizare cu privire la subiectul întrebărilor dumneavoastră.” Curtea de Conturi a explicat că misiunea de audit a fost aprobată autonom, în cadrul ședinței plenului din 29 decembrie 2023, prin hotărârea nr. 916, pentru exercițiul bugetar 2023, și că aceasta a fost programată regulat, pentru perioada martie – iunie 2024.

Această informație dezvăluie faptul că auditul nu a fost rezultatul unei intervenții directe a lui Greblă, ci parte a calendarului obișnuit de controale ale Curții de Conturi. De asemenea, controlul nu a avut loc „imediat” după suspendarea lui Mitulețu-Buică, cum a susținut Greblă, ci a urmat procedurile standard și calendarul intern stabilit de Curte.

Faptul că Greblă și-a atribuit în mod fals inițierea auditului ridică întrebări despre integritatea sa și capacitatea de a supraveghea corectitudinea alegerilor în România. Greblă, care ocupă o poziție esențială în garantarea transparenței și a corectitudinii procesului electoral, se confruntă acum cu critici dure pentru încercarea de a manipula percepția publică privind implicarea sa în dezvăluirea neregulilor.

Reacțiile din mediul politic și civic nu au întârziat să apară. Mai mulți comentatori și reprezentanți ai societății civile au cerut explicații suplimentare și clarificarea tuturor detaliilor legate de acest caz. Ei subliniază necesitatea unei conduceri transparente și responsabile la nivelul AEP, mai ales în contextul apropiatelor alegeri prezidențiale și parlamentare din România.

Situația complicată a lui Greblă subliniază, încă o dată, importanța unei supravegheri independente și eficiente a funcționarilor publici de rang înalt, mai ales în instituții care au roluri critice în funcționarea democratică a statului. Cazul rămâne un punct sensibil și este probabil să influențeze discuțiile publice despre integritatea și responsabilitatea liderilor din instituțiile-cheie ale României.

USR a decis să investească semnificativ în campania electorală a candidatei sale prezidențiale, Elena Lasconi. Partidul a alocat 1,5 milioane de euro pentru instalarea a 683 de fețe de panouri publicitare cu imaginea acesteia, amplasate strategic în toată țara.

Această sumă include costurile de producție, montare și închiriere a spațiilor publicitare, majoritatea fiind acoperite din subvențiile publice primite de partid, precizează SNOOP.

Campania de promovare a început pe 24 iulie și se va încheia pe 8 noiembrie, la intrarea în perioada oficială a campaniei electorale, când panotajul devine interzis. Din suma totală investită, 1,3 milioane de euro sunt dedicate închirierii spațiilor publicitare, 104.995 de euro au fost cheltuiți pentru producerea panourilor, iar 65.947 de euro pentru decorarea acestora.

Pe lângă panouri, USR a votat în favoarea angajării consultantului politic american Bob Wickers, cunoscut pentru colaborările sale cu figuri politice marcante, inclusiv cu Ion Iliescu și Boris Elțîn în anii ’90, dar și cu politicieni republicani din SUA, precum Mitt Romney. Potrivit unor surse din USR, Wickers a fost propunerea personală a Elenei Lasconi, iar decizia de angajare a fost luată printr-un vot rapid, organizat pe WhatsApp de conducerea partidului.

Contractul cu Wickers prevede o sumă inițială de 25.000 de euro lunar pentru perioada de precampanie, cu un bonus de început de 25.000 de euro, totalizând 125.000 de euro până la mijlocul lunii octombrie. În cazul în care Lasconi va reuși să intre în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, firma lui Wickers va primi un bonus suplimentar de 100.000 de euro, iar colaborarea pe durata campaniei electorale va adăuga alți 100.000 de euro. În total, contractul poate ajunge la 325.000 de euro dacă Lasconi ajunge în turul al doilea și câștigă alegerile prezidențiale. În caz contrar, suma pentru campanie se va reduce la 50.000 de euro.

Dacă Lasconi va câștiga alegerile prezidențiale și va deveni președintele României, Wickers va primi un bonus suplimentar de 200.000 de euro și un contract pe un an, cu o valoare lunară de 15.000 de euro.

Pe lângă campania prezidențială, Wickers va consilia USR și în cadrul alegerilor parlamentare, cu clauze de succes stipulate în funcție de rezultatele obținute de partid. USR va plăti bonusuri suplimentare de 50.000 de euro pentru un scor de cel puțin 16%, 100.000 de euro pentru 18%, și 150.000 de euro dacă partidul obține peste 20%.

Bob Wickers a fost prezentat în anii ’90 drept unul dintre „mercenarii electorali” ai lui Ion Iliescu, fiind parte a unei echipe internaționale de consultanți care a lucrat pentru Iliescu în campania din 1996, alături de strategii care l-au ajutat pe Boris Elțîn să câștige un al doilea mandat în Rusia. Deși colaborarea sa cu Iliescu a fost criticată în presă la acea vreme pentru costurile ridicate și pentru strategia agresivă recomandată, experiența vastă a lui Wickers în campanii politice complexe rămâne un atu important pentru orice candidat care își propune să câștige președinția.

Coordonatorul campaniei USR, Lucian Viziteu, a declarat că principalul obiectiv al panourilor și al campaniei de consultanță este creșterea notorietății Elenei Lasconi, atât în rândul electoratului tradițional USR, cât și printre alegătorii indeciși sau cei care nu cunosc experiența și propunerile acesteia pentru România. Partidul mizează pe o abordare strategică și resurse importante pentru a contracara propaganda adversarilor politici și pentru a-și consolida poziția pe scena politică națională în perspectiva alegerilor prezidențiale și parlamentare.

Nicolae Ciucă, cunoscut publicului larg ca „eroul de la Nassiriya”, a fost promovat de-a lungul anilor ca fiind „singurul comandant român care a condus soldații într-o bătălie reală după Al Doilea Război Mondial”.

Această imagine eroică a fost folosită ca un pilon central în cariera sa politică, susținând ascensiunea sa până la poziția de prim-ministru și chiar propulsându-l drept candidat pentru cea mai înaltă funcție în stat: președintele României.

Cu toate acestea, în spatele acestui mit există o poveste complexă și, uneori, controversată, despre care puțini au vorbit deschis. Pentru a descoperi adevărul din spatele faimoasei bătălii de la Nassiriya și a evaluării corecte a meritelor lui Ciucă, RECORDER a investigat documente de arhivă, au discutat cu generalii italieni care au coordonat operațiunile și am stat de vorbă cu soldații români care au luptat alături de el.

Bătălia de la Nassiriya: Context și realitate

În 2004, România abia se alăturase NATO și a trimis peste 400 de militari în Irak, parte din Batalionul de Infanterie „Neagoe Basarab”, cunoscuți și ca „Scorpionii roșii”. Sub comanda locotenent-colonelului Nicolae Ciucă, acest contingent a fost implicat în operațiuni de menținere a păcii și stabilității într-una dintre cele mai volatile regiuni ale Irakului. Nassiriya, un oraș strategic din sudul țării, era un punct fierbinte al insurgenței și al luptelor violente.

Nicolae Ciucă a fost prezentat ca liderul curajos care a navigat cu succes prin aceste pericole, câștigându-și renumele de „erou de la Nassiriya”. Dar mărturiile generalilor italieni, care erau comandanții forțelor aliate din zonă, oferă o perspectivă mai nuanțată asupra rolului său. Potrivit acestora, contingentul român a jucat un rol important în misiuni de patrulare și asigurare a securității, dar nu a fost implicat direct în bătălii majore așa cum s-a lăsat de înțeles în prezentările publice.

Mărturiile generalilor italieni și ale soldaților români

Generalii italieni care au coordonat operațiunile din zonă au subliniat că, deși „Scorpionii roșii” și-au îndeplinit atribuțiile cu profesionalism și curaj, nu au fost implicați în lupte directe de mare intensitate. Operațiunile de la Nassiriya, conform mărturiilor, au fost gestionate în principal de trupele italiene, iar intervențiile românești au avut un caracter mai degrabă de sprijin și menținere a liniștii publice.

Din discuțiile cu soldații români participanți la misiunea din 2004, reiese că Nicolae Ciucă era respectat pentru disciplina și organizarea sa, dar nu a existat un moment singular de eroism care să justifice supranumele de „erou”. Unii dintre camarazii săi au subliniat că, deși Ciucă și-a îndeplinit atribuțiile cu devotament, mitul a fost mai mult construit din dorința de a găsi un simbol de succes în participarea României în operațiunile NATO.

Mit vs. Realitate: Construcția unei cariere politice

Faptele de arme ale lui Ciucă au fost în mod repetat invocate în cariera sa politică. Imaginile și povestirile eroice au rezonat cu publicul larg și au fost folosite pentru a-i consolida imaginea de lider capabil și neînfricat. Cu toate acestea, reevaluarea acestor evenimente și contextualizarea lor corectă ridică întrebări cu privire la modul în care sunt construite și utilizate astfel de mituri în discursul public și politic.

În timp ce Nicolae Ciucă își continuă ascensiunea în politică, aspirațiile sale la președinția României sunt alimentate nu doar de cariera sa militară, ci și de o poveste eroică amplificată, care continuă să fie subiect de dezbateri. Pentru unii, el rămâne un simbol al angajamentului României în structurile internaționale și al tranziției de la militărie la politică. Pentru alții, el este o dovadă a modului în care narațiunile eroice pot fi folosite pentru a împinge înainte ambiții personale și politice.

Mitul „eroului de la Nassiriya” nu este doar despre un individ, ci despre felul în care societatea creează și consumă povești de succes. Deși contribuția lui Nicolae Ciucă în Irak este recunoscută și respectată, este clar că eticheta de „erou” a fost mai mult o construcție mediatică și politică, decât o reflectare fidelă a realităților de pe teren. Această poveste subliniază importanța discernământului public și a unei abordări critice față de relatările din media și politică, mai ales când acestea influențează percepția asupra liderilor și deciziilor naționale.

Sursă: Mitul eroului de la Nassiriya. Mărturiile generalilor italieni care au coordonat bătălia (youtube.com)