Robert Marian Iancu, fostul șef al Serviciului Investigare a Criminalității Economice din Poliția Sectorului 3, a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pentru desfășurarea de operațiuni financiare incompatibile cu funcția deținută.

Timp de aproape un deceniu, comisarul-șef ar fi fost implicat în afaceri imobiliare care i-au adus un profit de aproape 900.000 de euro, folosind bani împrumutați de la dezvoltatori imobiliari, scrie G4Media.

Acuzațiile DNA: afaceri incompatibile cu funcția de polițist

Dosarul întocmit de DNA a fost înregistrat la Tribunalul București pe 19 august 2024 și se află în faza de Cameră Preliminară. Conform rechizitoriului, comisarul-șef Iancu este acuzat de efectuarea de operațiuni financiare ca acte de comerț, prevăzute de art. 12 lit. a teza I din Legea nr. 78/2000, pentru opt acte materiale.

În perioada 25 septembrie 2015 – 17 aprilie 2024, Iancu, aflat în incompatibilitate cu funcția sa, ar fi efectuat operațiuni financiare împreună cu dezvoltatori imobiliari, obținând profituri totale de 883.716 euro. Anchetatorii au detaliat șapte tranzacții de acest tip, dintre care două sunt deosebit de relevante:

Tranzacția din 2018-2019

Iancu a achiziționat și revândut un teren de 20.194 mp cu un profit de 182.716 euro. Pentru a cumpăra imobilul, a împrumutat 100.000 euro de la un dezvoltator imobiliar, suma fiind primită într-un cont First Bank. După vânzarea terenului, Iancu a încasat 1.296.122 lei, utilizând o parte din bani pentru a stinge împrumutul și restul pentru ridicări de numerar.

Tranzacția din 2019-2020

Iancu a cumpărat și revândut un alt teren de 4.013 mp, obținând un profit de 185.000 euro. Terenul a fost pus la dispoziția unui dezvoltator imobiliar pentru construcția unui ansamblu rezidențial, iar profitul a fost încasat prin mai multe transferuri succesive, pe măsură ce dezvoltatorul vindea imobilele construite.

În anumite situații, cumpărătorii terenurilor erau tot dezvoltatori imobiliari sau interpuși ai acestora. Cea mai recentă infracțiune descrisă în rechizitoriu a avut loc în aprilie 2024, când Iancu a încercat să achiziționeze un teren pentru dezvoltare imobiliară.

Investiții în proiecte agricole și fonduri europene

Într-un alt act material, din 13 iunie 2023, DNA susține că Iancu, împreună cu administratorul unei piețe din Sectorul 3, a achiziționat un teren de 19.604 mp pentru înființarea unui centru logistic de legume și montarea de panouri fotovoltaice, cu scopul de a obține profituri din comercializarea legumelor și fonduri UE nerambursabile. Iancu ar fi investit 15.000 euro din fonduri proprii în achiziția terenului.

Detalii din declarația de avere

Conform celei mai recente declarații de avere depusă în iunie 2024, Iancu deține, împreună cu soția sa, mai multe proprietăți, inclusiv un teren agricol în Popești Leordeni, un apartament și o casă în București. La capitolul active, acesta are în conturi 150.000 de euro, aproape 500.000 de lei și 4.000 de lire sterline și a împrumutat 215.000 de euro unei familii furnizoare de materiale de construcții. La capitolul datorii figurează un credit de 33.000 de euro contractat în 2007.

Iancu a avut, în 2023, un venit de puțin peste 10.000 de lei net lunar din funcția de polițist, în timp ce soția sa, angajată la o firmă privată, a câștigat aproape 2.000 de lei net lunar.

Funcții ocupate de-a lungul carierei

Robert Marian Iancu a ocupat mai multe posturi de conducere în Poliția Română și în administrația publică centrală. După 2009, el a fost ofițer specialist la Serviciul de Investigare a Fraudelor din Poliția Sectorului 1, șeful Biroului de Investigare a Fraudelor la Serviciul Regional de Poliție Transporturi București, șeful Serviciului de Poliţie Transporturi Maritime Constanța, și director al Corpului de Control al ministrului Economiei în timpul Guvernului Dacian Cioloș. În 2019, a fost numit șef al Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din Poliția Sectorului 3.

Dacă va fi găsit vinovat, Robert Marian Iancu riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani, pentru infracțiunile de care este acuzat. Această situație subliniază provocările persistente legate de integritatea în rândul funcționarilor publici din România și nevoia de măsuri stricte pentru prevenirea conflictelor de interese și corupției.

Ministerul Finanțelor a propus un proiect de ordonanță de urgență care prevede eșalonarea plăților pentru creșterile salariale aprobate pentru judecători și procurori până în 2029.

Această decizie vine ca răspuns la creșterea salariilor în sectorul justiției, decizie luată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Parchetul General în 2023, care au aprobat majorări retroactive ale salariilor cu 25%, bazate pe valoarea de referință sectorială majorată la 605,225 lei, scrie G4Media.

Creșteri salariale retroactive și impactul asupra bugetului

În 2023, atât ÎCCJ cât și Parchetul General au decis majorarea salariilor magistraților și grefierilor cu 25%, aplicabil retroactiv începând cu 2018. Creșterile au fost justificate prin hotărâri judecătorești definitive care au stabilit un indice de salarizare mai mare decât cel prevăzut în Legea salarizării unitare din 2017. Astfel, magistrații beneficiază acum de un salariu calculat pe baza unui indice de 605,225 lei, față de 484,18 lei anterior.

Aceste creșteri nu doar că vor majora veniturile lunare ale magistraților, dar vor avea un impact semnificativ și asupra pensiilor speciale, care sunt calculate în funcție de veniturile curente. De exemplu, un stagiar va avea un salariu net de 7.000 de lei, iar un președinte de Curte de Apel poate ajunge la 23.000 de lei net lunar. Diferențele salariale retroactive vor genera restanțe de zeci de mii de euro pentru fiecare magistrat.

Eșalonarea plăților până în 2029

Proiectul ordonanței de urgență prevede că diferențele salariale neplătite până la data de 15 noiembrie 2023 vor fi achitate în perioada 2025-2029, conform unui calendar prestabilit:

• În anul 2025, se va plăti 5% din diferența salarială.
• În anul 2026, se va plăti 10% din diferență.
• În anul 2027, se va plăti 25% din diferență.
• În anul 2028, se va plăti 25% din diferență.
• În anul 2029, se va plăti 35% din diferență.

Sumele acordate vor fi actualizate cu rata inflației de la data emiterii ordinului de majorare până la data plății efective, pentru a asigura menținerea valorii reale a banilor.

Deciziile ÎCCJ și Parchetul General: fundamentarea majorărilor

ÎCCJ și Parchetul General au fundamentat aceste majorări pe hotărâri judecătorești definitive emise de instanțe precum Tribunalul Dâmbovița și Curtea de Apel Ploiești, care au stabilit că personalul din justiție beneficiază de un indice de salarizare mai mare decât cel aplicat anterior. În urma acestor hotărâri, șefa ÎCCJ, Corina Corbu, a emis mai multe ordine prin care a dispus majorarea salariilor la nivelul Înaltei Curți și, ulterior, pentru toate instanțele din țară.

În condițiile în care magistrații primesc retroactiv creșterile salariale din ultimii cinci ani, costurile totale pentru bugetul de stat vor fi semnificative, necesitând o gestionare atentă a resurselor financiare.

Rămâne de văzut cum va fi primit acest proiect de ordonanță de urgență în dezbaterea publică și dacă vor exista ajustări înainte de adoptarea finală. Cert este că aceste măsuri reflectă provocările financiare ale statului în gestionarea cheltuielilor cu personalul din sistemul judiciar, într-un context economic marcat de presiuni fiscale și necesitatea de a respecta angajamentele bugetare.