Într-un caz de fraudă internațională ce implică fonduri europene și un proiect de mare importanță pentru sănătatea publică, construcția noului spital din Lugoj, finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în valoare de 150 de milioane de euro, este în pericol de a fi blocată din cauza unor nereguli în procesul de licitație.
Firma turcă și spitalul „fantomă” de la baza NATO Incirlik
Licitația a fost câștigată de o asociere de firme din România și Turcia, însă firma turcă a susținut că deține experiență relevantă, invocând construirea unui spital în cadrul bazei NATO de la Incirlik, Turcia. În momentul în care documentele au fost verificate, au apărut suspiciuni de fraudă. Mai exact, documentele nu conțineau informații clare sau relevante despre locația exactă a spitalului sau despre beneficiarul real al contractului. De asemenea, imaginile atașate de firma turcă, menite să susțină afirmațiile lor, s-au dovedit a fi preluate de la un spital construit în California, și nu la baza militară din Turcia.
Investigarea cazului de către Parchetul European
Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, a preluat cazul și investighează posibile fraude legate de fondurile europene, într-un context mai larg care implică mecanisme de fraudare similare în întreaga Uniune Europeană. În astfel de cazuri, România riscă să fie obligată să returneze fondurile europene, dacă se constată nereguli majore în utilizarea acestora.
Spitalul din Lugoj ar fi trebuit să aducă o schimbare majoră pentru locuitorii orașului, care în prezent se tratează într-o unitate medicală veche de peste 100 de ani, cu condiții improprii pentru pacienți. Proiectul inițial prevede o unitate medicală modernă, cu toate facilitățile necesare, însă construcția este blocată din cauza acestor nereguli. Autoritățile locale, prin vocea managerului de proiect Claudiu Buciu, au precizat că, în absența acestor probleme, lucrările ar fi fost deja avansate.
O rețetă comună de fraudă
Acest caz este doar unul dintre multele exemple în care firme străine profită de lacunele din sistemul de achiziții publice din România. Prin prezentarea unor documente false sau incomplete, aceste firme câștigă licitații pentru contracte mari și, în schimb, percep un procent din valoarea contractului fără a presta serviciile pentru care au fost angajate. Această practică, denumită „căpușare”, afectează nu doar bugetele de stat și fondurile europene, dar și comunitățile locale care depind de proiectele promise.
Procurorii europeni continuă să investigheze fraudele care afectează România, valoarea totală a dosarelor legate de fondurile europene ridicându-se la aproximativ 3 miliarde de euro.
