Economia României se confruntă cu o criză gravă, ce ar putea duce la un colaps bugetar în 2025. Analistul economic Adrian Negrescu a tras un semnal de alarmă cu privire la situația fiscală și economică a țării, după ce Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a redus semnificativ prognozele de creștere economică. Negrescu avertizează că România a depășit deja „Codul Galben” și se află în „Cod Roșu”, cu riscul unui colaps economic iminent.
Una dintre principalele surse ale acestei crize este incapacitatea statului de a colecta eficient taxele și impozitele, o problemă care a lăsat o „gaură” uriașă în buget, mai ales în ceea ce privește TVA-ul. Statul român nu reușește să implementeze un sistem fiscal modern și eficient, fapt ce contrastează cu alte țări din Uniunea Europeană, inclusiv Bulgaria și Republica Moldova, care au o colectare mai bună a veniturilor fiscale.
Negrescu subliniază că, în loc să îmbunătățească sistemul fiscal, guvernul a apelat la soluții temporare precum amnistiile fiscale, care nu rezolvă problemele de fond. Aceste măsuri contribuie la adâncirea crizei, iar recesiunea va deveni o realitate palpabilă în primele luni ale anului 2025.
Conform prognozelor revizuite ale BERD, creșterea economică a României va încetini semnificativ, de la 3,2% prognozată inițial pentru 2024, la doar 1,4%. Pentru 2025, estimarea de creștere a fost ajustată în scădere la 2,6%. Cererea externă slabă și stagnarea producției industriale reprezintă factori majori care contribuie la încetinirea economică. De asemenea, sectorul IT, care anterior a fost un motor al creșterii economice, a încetinit considerabil, conform tendințelor globale.
Inflația continuă să fie o problemă gravă, cu o rată de 5,8% în iulie 2024, cea mai ridicată din Uniunea Europeană. Deși Banca Națională a României (BNR) a redus dobânda de două ori în 2024, politica fiscală expansionistă și majorările salariale și de pensii au amplificat presiunile inflaționiste.
Negrescu avertizează că, în lipsa unor măsuri fiscale riguroase, guvernul va fi forțat să adopte măsuri nepopulare, precum creșterea taxelor. Aceasta pare a fi singura soluție viabilă pentru a adresa deficitele bugetare. BERD a menționat că majorarea salariului minim în România a stimulat consumul, dar a avut și un efect negativ, prin extinderea deficitului comercial și creșterea inflației.