O nouă afacere controversată legată de fondurile publice a adus în prim-plan numele Sorinei Stan Docuz, o apropiată a premierului Marcel Ciolacu. În 2023, o firmă controlată de Docuz prin interpuși a câștigat dreptul de a amplasa două mesh-uri publicitare pe clădirea Universității București, aflată în renovare, la kilometrul zero al Capitalei.

Această afacere i-a adus firmei Best Digital Kit SRL venituri semnificative, iar totul a fost posibil prin intermediul firmei Construcții Erbașu, care reabilitează imobilul pe baza unui contract de 317 milioane de lei atribuit de Compania Națională de Investiții, precizează G4Media.

Construcții Erbașu SA, una dintre cele mai mari companii de construcții din România, a semnat în aprilie 2023 un contract cu Best Digital Kit SRL, prin care a închiriat acesteia o suprafață de 950 de metri pătrați din schela fațadei Universității București, situată pe Bulevardul Regina Elisabeta nr. 4-12. Contractul prevede amplasarea a două mesh-uri publicitare, unul de 500 mp și celălalt de 450 mp, pentru o perioadă de trei ani, cu posibilitatea de prelungire sau reziliere în funcție de progresul lucrărilor.

Pe partea financiară a afacerii, Best Digital Kit s-a angajat să plătească 25% din veniturile obținute din vânzarea spațiului publicitar, dar nu mai puțin de 200.000 de euro pe an. Cu toate acestea, în contract există o clauză neobișnuită: Construcții Erbașu poate emite lunar facturi pentru suma minimă, fără a primi rapoartele de evidență a veniturilor obținute de Best Digital Kit, o condiție care aparent defavorizează compania de construcții.

Surse din piața outdoor au indicat că prețurile solicitate în această afacere pentru spațiile publicitare în această perioadă sunt de 48.000 de euro lunar pentru mesh-ul de 500 mp și 43.000 de euro pentru cel de 450 mp, sume fără TVA. Printre clienții care au închiriat aceste spații se numără companii de renume precum Orange, Vodafone și RetuRo. Cu toate acestea, Best Digital Kit a fost amendată de Poliția Locală pentru amplasarea mesh-urilor fără aviz de publicitate temporară, conform unei sesizări din partea Direcției Urbanism a Primăriei Generale a Municipiului București.

Construcții Erbașu a avut o creștere spectaculoasă a cifrei de afaceri în ultimii ani, alimentată în mare parte de contracte publice semnate cu instituții de stat. În 2023-2024, compania a câștigat contracte uriașe, inclusiv pentru o secțiune din Autostrada Transilvania și pentru modernizarea Stadionului Nicolae Dobrin din Pitești, totalizând sute de milioane de lei. Cristian Erbașu, directorul general al companiei, a negat orice legătură între aceste contracte și afacerea cu mesh-urile de la Universitate, susținând că toate contractele au fost câștigate prin licitații transparente.

Sorina Stan Docuz este cunoscută pentru legăturile sale strânse cu politicieni de rang înalt și pentru implicarea sa în afaceri controversate legate de fonduri publice. Afacerile sale au crescut rapid prin intermediul unor rețele complexe de interpuși și firme de afacere deținute prin terți, cum este cazul Best Digital Kit și Gab Pavolux. Docuz a fost asociată cu mai multe afaceri care au beneficiat de contracte generoase din fonduri publice, majoritatea obținute sub umbrela apropiaților din PSD.

Această afacere scoate în evidență legăturile dintre mediul de afaceri și cel politic, cu potențiale implicații asupra transparenței și corectitudinii atribuirii contractelor publice în România. Ascensiunea rapidă a firmelor controlate de Sorina Stan Docuz, pe fondul relațiilor sale cu politicieni influenți, ridică semne de întrebare cu privire la integritatea proceselor de atribuire a contractelor publice și la potențialul conflict de interese în aceste situații.

Bugetarii din administrația publică centrală care au dat în judecată statul român au câștigat în instanță sume impresionante în 2023, cu un total de 8,06 miliarde de lei, conform raportului anual al Consiliului Fiscal pentru anul 2023. Această sumă este de patru ori mai mare față de 2022, când valoarea câștigurilor din procese împotriva statului a fost de 2,34 miliarde de lei, scrie Economedia.

Un exemplu notabil din raport este cazul Transelectrica, operatorul rețelei naționale de transport al energiei electrice din România, care se află sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului. Conform unui raport al Curții de Conturi, Transelectrica a fost obligată în instanță să plătească peste 30 de milioane de lei pentru salarii, bonusuri și penalități către foști șefi care au fost concediați ilegal. Raportul evidențiază că Transelectrica nu a făcut toate demersurile necesare pentru a câștiga aceste procese, lăsând astfel compania vulnerabilă la pierderi financiare considerabile.

Conform raportului Curții de Conturi, Transelectrica a acordat adaosuri salariale angajaților, care au însumat peste 35 de milioane de lei în doar trei ani, precum și prime individuale care au ajuns până la 20.000 de lei. Aceste beneficii nu au avut justificare clară și nu au fost legate de performanțele companiei sau de ocazii speciale. De asemenea, raportul menționează că membrii Consiliului de Supraveghere și ai Directoratului au fost plătiți cu până la 55.050 de lei brut pe lună, depășind nivelul maxim legal admisibil pentru aceste funcții.

Un alt aspect problematic este angajarea unui lucrător comercial (casier) într-un post care ar fi necesitat o experiență profesională diferită, semnalând o posibilă încălcare a criteriilor de angajare și gestiune a resurselor umane în cadrul companiei.

Instabilitatea politică din România a jucat un rol semnificativ în deciziile de angajare și concediere din cadrul Transelectrica, contribuind la creșterea sumelor plătite ca despăgubiri către foști angajați. Această situație a generat critici referitoare la modul în care instabilitatea guvernamentală poate afecta eficiența și buna funcționare a companiilor de stat, crescând riscul financiar la care sunt expuse aceste entități.

Raportul Consiliului Fiscal subliniază necesitatea unor reforme structurale în gestionarea resurselor umane și financiare ale companiilor de stat, precum Transelectrica, pentru a preveni situațiile în care angajații câștigă sume mari în instanță din fondurile publice. De asemenea, raportul Curții de Conturi scoate în evidență nevoia de măsuri stricte pentru a controla cheltuielile salariale și a asigura că acestea sunt în concordanță cu performanțele și nevoile reale ale companiilor.

Blocajele noului portal al Registrului Comerțului (ONRC) creează perturbări semnificative în mediul de afaceri din România, reținând aproximativ 25 de milioane de euro din economie, potrivit unei analize realizate pentru Economedia de Marius Stanciu, partener la societatea de avocatură Buju Stanciu & Asociații.

Problemele noului sistem afectează atât investițiile locale, cât și pe cele internaționale, iar pierderile de oportunitate sunt greu de cuantificat, scrie ECONOMEDIA.

Din 19 iulie până pe 30 septembrie, activitatea ONRC a fost afectată de lansarea defectuoasă a unui nou portal informatic, ceea ce a împiedicat antreprenorii să efectueze modificări necesare în societățile lor. Conform unui raport al Registrului Comerțului din 2023, investițiile lunare medii în companii noi și majorări de capital au fost de aproximativ 9,37 milioane de euro. Astfel, calculul estimat pentru perioada de nefuncționare a portalului indică o sumă blocată de 25 de milioane de euro.

Nefuncționarea portalului a creat o serie de probleme pentru antreprenori și investitori. Potrivit lui Marius Stanciu, orice tranzacție care implică modificarea structurii capitalului social, cum ar fi finanțările de startup-uri sau achizițiile, este blocată, ceea ce duce la întârzieri sau pierderi de oportunități de investiții. În plus, antreprenorii nu pot efectua cesiuni de părți sociale, schimbări de sediu sau majorări de capital social.

De exemplu, cei care au semnat contracte de închiriere pentru noi sedii nu își pot muta efectiv afacerile, ceea ce înseamnă că plătesc chirie inutil, fără a putea opera legal din noile locații. Aceasta este doar una dintre multiplele probleme cauzate de nefuncționarea platformei ONRC, care a costat 39 de milioane de euro și trebuia să permită înființarea unei firme în doar 24 de ore.

Problemele cu portalul ONRC au avut un impact psihologic negativ asupra mediului antreprenorial din România. Investitorii și antreprenorii locali și străini sunt îngrijorați de instabilitatea și incertitudinea provocate de această situație. Sondajele realizate de Economedia au arătat că aproape jumătate dintre utilizatori susțin că noul portal nu funcționează deloc, în timp ce restul reclamă funcționarea intermitentă sau cu erori frecvente.

Mediul de afaceri a ridicat patru exemple concrete de dificultăți întâmpinate din cauza blocajelor portalului ONRC:

Deschiderea de afaceri noi

Un antreprenor care dorea să deschidă un restaurant nu a putut finaliza procesul de înregistrare al firmei, pierzând astfel bani din chirie și alte cheltuieli.

Închiderea punctelor de lucru

Blocajele au împiedicat antreprenorii să închidă puncte de lucru, creând complicații contractuale și întârzieri pentru noii chiriași.

Deschiderea conturilor bancare

Băncile nu pot accesa registrele necesare pentru a verifica datele beneficiarilor reali, ceea ce blochează accesul la servicii financiare esențiale pentru companii.

Cooptarea de noi asociați

Investitorii care doresc să aducă parteneri cu capital nu pot efectua modificările necesare în structura societății, blocând astfel expansiunea afacerilor.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a declarat că, dacă problemele portalului nu vor fi remediate, va solicita demiterea directorului ONRC. În acest context, Ministerul Justiției a trimis Corpul de Control la Registrul Comerțului pentru a investiga situația. Cu toate acestea, ONRC a plătit integral sumele din contractele pentru noul portal, în valoare de 40 de milioane de euro, deși platforma continuă să creeze probleme majore pentru mediul de afaceri.

Guvernul condus de Marcel Ciolacu a stârnit o amplă controversă printr-o nouă măsură fiscală care vizează fondurile alocate Agenției Naționale pentru Sport (ANS) din taxele și accizele colectate pe țigări și băuturi alcoolice.

Potrivit unui proiect de ordonanță recent publicat, cota de 1% din aceste taxe, care anterior era destinată ANS, va fi redirecționată către bugetul de stat, scrie Defapt.ro

Această decizie vine într-un moment critic pentru sportul românesc, care a fost deja afectat de fondurile limitate alocate de stat. Elisabeta Lipă, actuala șefă a ANS și vicepreședinte al PSD, este pusă într-o situație dificilă. În trecut, Lipă a fost o voce puternică pentru necesitatea finanțării sportului, iar acum va trebui să se confrunte cu provocarea de a gestiona un buget și mai restrâns.

În timpul Olimpiadei de la Paris, mai mulți sportivi români s-au plâns de resursele financiare insuficiente alocate sportului. David Popovici, înotătorul de renume mondial, a subliniat necesitatea investițiilor bine planificate în sport. Această nouă măsură guvernamentală riscă să agraveze situația, diminuând și mai mult resursele disponibile pentru sportivi și infrastructura sportivă.

Pe lângă redirecționarea fondurilor de la ANS către bugetul de stat, proiectul de ordonanță prevede și confiscarea sumelor acumulate de ANS din aceste taxe după 2018. Această măsură este văzută de mulți ca o tentativă disperată a guvernului de a acoperi deficitul bugetar în creștere.

Mai mult, proiectul include și alte măsuri controversate, cum ar fi eșalonarea plății drepturilor salariale câștigate în instanță de magistrați între 2025 și 2029, actualizate cu rata inflației. Deși ordonanța prevede eșalonarea acestor plăți, magistrații ar putea solicita în continuare dobânzi penalizatoare, ceea ce ar putea pune o presiune suplimentară asupra bugetului de stat.

Această decizie este doar una dintre măsurile menite să gestioneze deficitul bugetar tot mai mare al României. Recent, bugetarii au început să urmeze exemplul magistraților, acționând statul în instanță pentru a obține majorări salariale, ceea ce a generat o povară financiară uriașă asupra bugetului de stat. Potrivit estimărilor, între 2015 și 2023, statul român a fost obligat să plătească bugetarilor peste 22 de miliarde de lei, dintre care 6,5 miliarde de lei rămân încă de achitat.

Pe lângă efectele economice, această măsură ar putea avea consecințe sociale semnificative, punând în pericol dezvoltarea sportului românesc și accentuând nemulțumirile în rândul sportivilor și al susținătorilor acestora.

Într-un context în care resursele financiare sunt limitate și presiunile bugetare cresc, măsurile de acest gen riscă să afecteze negativ sectoare esențiale, precum sportul. Rămâne de văzut cum va reacționa șefa ANS, Elisabeta Lipă, și care va fi impactul pe termen lung al acestei decizii asupra sportului românesc.