Guvernul României, condus de Marcel Ciolacu, a adoptat recent o ordonanță de urgență care scutește executivul de obligația legală de a lua măsuri pentru reducerea deficitului bugetar. Aceasta vine ca răspuns la un derapaj bugetar semnificativ, în care deficitul a crescut la 6,9% din PIB, față de ținta inițială de 4,5%. Ordonanța a fost adoptată fără dezbatere publică și permite guvernului să nu aplice prevederile Legii responsabilității fiscal-bugetare pentru anul 2024.
Ordonanța de urgență OUG 112, adoptată pe 23 septembrie și publicată pe 25 septembrie în Monitorul Oficial, suspendă aplicarea articolului 25 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010. Conform acestui articol, guvernul este obligat să ia măsuri pentru reducerea deficitului bugetar dacă, după primele șase luni ale anului, deficitul depășește cu mai mult de 0,5% din PIB ținta stabilită. În cazul de față, soldul bugetului general consolidat a fost de 3,60% din PIB la semestrul I 2024, reprezentând 75,3% din ținta de deficit pentru întregul an.
Raportul semestrial al Ministerului Finanțelor arată un „derapaj major” de la ținta stabilită, iar guvernul ar fi trebuit să adopte măsuri fie prin creșterea veniturilor bugetare, fie prin reducerea cheltuielilor. Ordonanța de urgență recent adoptată permite guvernului să evite aceste măsuri, chiar dacă deteriorarea deficitului nu a fost cauzată de factori economici negativi semnificativi.
Adoptarea acestei ordonanțe fără dezbatere publică a stârnit controverse, mai ales în contextul în care versiunea inițială supusă dezbaterii publice de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) nu conținea derogarea de la legea responsabilității fiscal-bugetare. Mai mult, modificările aduse legii educației nu au fost inițial incluse în forma supusă dezbaterii, ceea ce a generat și mai multe critici.
OUG 112 este semnată de premierul Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Finanțelor Marcel Boloș, ministrul Adrian Câciu și Simona Oprescu, implicând direct întreaga conducere a guvernului în această decizie. Aceasta sugerează o coordonare la nivel înalt pentru a evita măsurile de austeritate necesare în urma creșterii deficitului bugetar.
Decizia de a renunța la obligația legală de a reduce deficitul bugetar ridică întrebări legate de sustenabilitatea fiscală a României și capacitatea guvernului de a gestiona eficient finanțele publice. În lipsa măsurilor de austeritate, există riscul ca deficitul bugetar să crească și mai mult, afectând stabilitatea economică pe termen lung și relația cu instituțiile financiare internaționale.
