România se confruntă cu o situație critică în privința absorbției fondurilor europene, conform unui raport al Consiliului Fiscal. La jumătatea perioadei bugetare 2021-2027, rata de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune este zero, iar țara nu a reușit să atragă aproape nici un euro din cele peste 30 de miliarde de euro alocate.
Potrivit Consiliului Fiscal, România nu a înregistrat progrese semnificative în privința fondurilor europene pentru perioada 2021-2027, o perioadă critică în care fondurile structurale și de coeziune trebuiau să fie utilizate pentru dezvoltarea infrastructurii, susținerea companiilor și alte proiecte esențiale pentru creșterea economică a țării.
În ciuda alocării de 31 miliarde de euro pentru fondurile structurale și de coeziune, rata de absorbție era zero la nivelul lunii august 2024, iar autoritățile nu au reușit să atragă fonduri nici măcar pentru proiectele deja aprobate. Aceasta arată o lipsă de capacitate instituțională și o deficiență majoră în gestionarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Pe lângă fondurile structurale și de coeziune, România întâmpină dificultăți și în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Până în prezent, România a reușit să atragă doar 4 miliarde de euro din cele aproape 27 de miliarde de euro alocate, rata de absorbție fiind sub 20%.
Cea de-a treia cerere de plată, în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro, depusă cu o întârziere de nouă luni față de calendarul inițial, este încă în curs de evaluare de către Comisia Europeană. Situația este complicată și de faptul că patru dintre jaloanele și țintele stabilite în cererea de plată se află în proces de clarificare, ceea ce ar putea duce la suspendarea plăților pentru aceste obiective neîndeplinite.
Această situație dificilă evidențiază nu doar deficiențele administrative, dar și riscul ca România să devină dependentă de fondurile europene într-un mod nesustenabil. În contextul în care PIB-ul pe locuitor al României crește, țara riscă să nu mai fie eligibilă pentru fonduri europene în aceeași măsură în viitor. Dacă nu își îmbunătățește capacitatea de a gestiona și atrage fondurile europene, România ar putea pierde oportunități esențiale pentru dezvoltare și modernizare.
Cu absorbție zero din fondurile structurale și de coeziune și o rată scăzută de utilizare a fondurilor PNRR, România se află într-o situație critică. Necesitatea unor măsuri urgente și eficiente pentru a spori capacitatea administrativă și a elimina blocajele în atragerea fondurilor este mai evidentă ca niciodată. Fără intervenții rapide și coerente, România riscă să rateze șansa de a utiliza fondurile europene pentru a-și asigura dezvoltarea pe termen lung și stabilitatea economică.
