Normedia | Știri. Rapoarte. Investigații

ÎCCJ: Are loc recursul în cazul fostului primar PNL Marin Anton. Acesta a scăpat inițial de pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani, fapta fiind prescrisă

Redacția Normedia

-

12 iunie 2024

ÎCCJ: Are loc recursul în cazul fostului primar PNL Marin Anton. Acesta a scăpat inițial de pedeapsa cu închisoarea de până la 5 ani, fapta fiind prescrisă

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) participă astăzi, 12 iunie, la recursul în casație depus de procurorii DNA împotriva deciziei prin care fostul deputat liberal Marin Anton a scăpat de pedeapsa de 5 ani de închisoare pentru o mită de 5,3 milioane de euro în legătură cu lucrările de modernizare a Aeroportului Henri Coandă, scrie Libertatea.

Marin Anton se numără printre numeroșii inculpați care au beneficiat de prescripție între 2022 și 2023, totalitatea soluțiilor de încetare a proceselor penale ajungând la 8.191. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a declarat pe 24 iulie 2023 că toate aceste hotărâri sunt „contrare dreptului european”, însă instanțele din România au continuat să aplice deciziile Curții Constituționale (CCR) și ale ÎCCJ.

În procesul lui Marin Anton, Curtea de Apel București (CAB) a constatat pe 12 februarie 2024 intervenția prescripției. Inițial, pe 15 septembrie 2021, la Tribunalul București, Marin Anton fusese condamnat pe fond la 5 ani de închisoare pentru luare de mită. Acum, procurorii DNA încearcă, printr-o cale extraordinară de atac, să desființeze decizia CAB.

Pe 29 mai 2024, procurorii DNA au obținut o victorie parțială după ce Înalta Curte a admis, în principiu, recursul în casație. Admiterea în principiu nu garantează că dosarul va fi rejudecat, ci doar că demersul procurorilor este legal.

Curtea de Apel București a reținut că mita a ajuns la Marin Anton, nu la PNL, așa cum susțineau avocații. „Atât inculpatul, cât și inculpatul Ionescu Adrian Mihai au susținut că suma de bani primită de la Astaldi a fost predată la casieria PNL pentru finanțarea campaniei electorale din 2009. Apărările inculpatului sunt infirmate de materialul probator administrat, care dovedește săvârșirea de către acesta a infracțiunii de luare de mită”, se arată în motivarea deciziei din 12 februarie 2024.

Judecătorii au concluzionat că suma de 22.760.654 lei a fost utilizată în interesul societății VVTC Euroconstruct SRL, controlată de Anton.

În ianuarie 2019, Marin Anton a fost demis din funcția de președinte al filialei PNL Giurgiu după ce a afirmat că familia lui va vota cu PSD dacă partidul va da ordonanța privind amnistia. La Tribunalul București, pe 15 septembrie 2021, Marin Anton a primit o condamnare de 5 ani de închisoare pentru luare de mită în 2009, în timpul funcției sale de secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Mihai Adrian Ionescu, fost șef al unei direcții din CNADNR, a scăpat cu o pedeapsă cu suspendare după ce a recunoscut faptele.

Un caz similar a avut loc în dosarul traficului de influență în favoarea companiei Astaldi România, unde Înalta Curte a desființat hotărârea prin care se constata intervenția prescripției și a trimis cauza spre rejudecare. În dosar sunt vizați afaceristul Dragoș Dobrescu, directorul Astaldi România Luca Pier Canino și avocatul Doru Boștină.

Magistrații Cristina Rotaru și Iulian Dragomir de la ÎCCJ au scris în motivarea deciziei că hotărârile CJUE sunt obligatorii și se aplică inclusiv dosarelor de corupție, iar acestea nu pot fi ignorate de judecătorii români. Ei au subliniat că prin semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, statele membre au transferat drepturile și obligațiile de la sistemul lor juridic intern către cel al Uniunii, având caracter obligatoriu pentru cetățeni și state.

Astăzi, instanța va decide dacă recursul în casație va fi admis și dacă dosarul lui Marin Anton va fi trimis spre rejudecare, aducând astfel o posibilă reparație în acest caz de corupție.

”Pilele, şmecherii, golanii vor pleca” Mario De Mezzo anunță schimbări majore în Primăria Slatina după ce a câștigat postul de primar

Actualitate

Redacția Normedia

-

12 iunie 2024

0

”Pilele, şmecherii, golanii vor pleca” Mario De Mezzo anunță schimbări majore în Primăria Slatina după ce a câștigat postul de primar

Mario De Mezzo, noul primar ales al municipiului Slatina din partea PNL, a declarat marți, într-o conferință de presă, că intenționează să facă schimbări majore în Primăria Slatina.

Acesta a afirmat că angajații care au obținut posturi pe criterii politice sau care nu își îndeplinesc atribuțiile vor fi îndepărtați din instituție, scrie Agerpres.

„Cei care sunt angajaţi pe criterii exclusiv politice, cei care nu performează, cei care căpuşează, cei care doar împing aerul dintr-un birou în altul vor pleca. Le recomand să plece până ajung eu. Oamenii oneşti, muncitori, cei care au ţinut în spate primăria şi instituţiile legate direct de primărie, nu doar că vor rămâne, vor fi recompensaţi. Ei vor fi pionii principali în încercarea mea de a face o strategie coerentă pentru oraş şi experienţa lor în relaţia cu Primăria Slatina va fi valorificată la maximum. Pilele, şmecherii, golanii vor pleca”, a declarat Mario De Mezzo, răspunzând unei întrebări privind posibila plecare din Primăria Slatina a unor angajaţi după ce va prelua mandatul.

Mario De Mezzo a criticat modul în care au fost gestionate unele investiții ale Primăriei Slatina, menționând sistemul de semafoare inteligente și problema cablurilor care nu au fost îngropate.

„Este inacceptabil, de exemplu, ca fostul şofer al lui Emil Moţ să fie cel care pune semafoarele în Slatina. Poate dumneavoastră credeţi că e coincidenţă? Eu nu cred. Uitaţi-vă în toate oraşele europene, în toate oraşele civilizate din România, noi încercăm să îngropăm cablurile sub pământ să putem să privim cerul. În Slatina noi tragem cabluri din cabluri, peste cabluri, ca să punem pe 100 de metri patru semafoare, domnule, să ajungă la toată lumea. Patru semafoare în 100 metri? Serios?! E cineva care n-a înjurat în ultima lună de zile în municipiul Slatina, este cineva care conduce şi n-a înjurat mergând de la Poştă până la CEC şi fiind nevoiţi să stea la patru semafoare? Semafoare inteligente? Mă ajută cineva să le văd, cum? Că nu sunt sincronizate. Nu doar creează cozi, creează ambuteiaje. Rolul semafoarelor este de a fluidiza traficul în Slatina. Se întâmplă altfel. Deci aceste coincidențe se vor opri, se vor termina”, a adăugat Mario De Mezzo.

Potrivit datelor parțiale publicate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), Mario De Mezzo a câștigat mandatul de primar al municipiului Slatina cu 48,98% din voturi, în timp ce actualul primar, Emil Moț (PSD), a obținut 38,56% din voturi.

”Pilele, şmecherii, golanii vor pleca” Mario De Mezzo anunță schimbări majore în Primăria Slatina după ce a câștigat un nou mandat

Podul peste Dunăre de la Brăila are nevoie din nou de reparații. Șoferii au văzut cum pur și simplu se strică asfaltul

Redacția Normedia

-

12 iunie 2024

0

Podul peste Dunăre de la Brăila are nevoie din nou de reparații. Șoferii au văzut cum pur și simplu se strică asfaltul

Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, supranumit „Golden Gate de România”, are din nou nevoie de reparații, la nici un an de la inaugurare. Șoferii care au traversat podul în ultimele zile au observat că asfaltul este deteriorat din nou, fapt care a stârnit nemulțumiri și critici, scrie Digi24.

Podul, inaugurat pe 6 iulie 2023, a trecut prin multiple reparații de-a lungul anului trecut. În luna aprilie a acestui an, constructorul a reasfaltat pentru a treia oară o bandă întreagă pe sensul spre Brăila. Acum, aceeași porțiune necesită din nou intervenții.

Șoferii au filmat și postat pe rețelele sociale starea drumului, acuzând constructorul de folosirea unor materiale de proastă calitate și de lucrări de mântuială. Nemulțumirea generală a cetățenilor este evidentă, aceștia considerând situația ca fiind o bătaie de joc.

Podul de la Brăila este cel mai mare pod suspendat construit vreodată în România și al treilea ca dimensiune din Europa. Este, de asemenea, ultimul pod suspendat de la vărsarea Dunării în Marea Neagră. Construcția sa a costat peste 500 de milioane de euro, finanțați din fonduri europene.

De la inaugurare, podul a avut mai multe probleme tehnice, inclusiv necesitatea înșurubării a sute de piulițe de la parapetele podului și intervenții pentru remedierea tasării la urcarea dinspre Brăila.

Obiectivul nu este încă recepționat oficial și nu va fi până când nu vor fi remediate toate problemele. Cu toate acestea, starea actuală a podului ridică semne de întrebare cu privire la calitatea lucrărilor efectuate și la durabilitatea acestuia pe termen lung.

Podul peste Dunăre de la Brăila are nevoie din nou de reparații. Șoferii au filmat cum pur și simplu se strică asfaltul

Caz unic în Prahova! Primar arestat preventiv pentru corupție, reales în funcție. Acesta atribuia contractele primăriei firmelor propriei familii

Redacția Normedia

-

11 iunie 2024

0

Caz unic în Prahova! Primar arestat preventiv pentru corupție, reales în funcție. Acesta atribuia contractele primăriei firmelor propriei familii

Ion Radu, primarul comunei prahovene Bălțești, a fost reales la scrutinul din 9 iunie, în ciuda faptului că fusese arestat preventiv în martie sub acuzația de atribuire de contracte firmelor familiei sale.

Potrivit agenției News.ro, Radu a obținut un nou mandat, învingându-l pe contracandidatul său de la PSD, Ion Șică.

Ion Radu, membru al Partidului Național Liberal (PNL), a obținut 1.069 de voturi, în timp ce Ion Șică, candidatul Partidului Social Democrat (PSD), a primit 834 de voturi. Datele centralizate în cele două secții de votare din comună au fost publicate de Autoritatea Electorală Permanentă.

Jurist de profesie, Ion Radu a candidat pentru un nou mandat de primar, deși anul acesta a fost reținut și apoi arestat preventiv într-un dosar penal. El este acuzat că a plătit milioane de lei din fondurile primăriei către firmele pe care le administra în fapt, banii ajungând în final la el sau la rudele sale.

Conform procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte, în calitate de primar și ordonator de credite al comunei Bălțești, Radu a ordonat, în perioada 19.01.2018 – 26.01.2024, 115 plăți către SC RF SRL, SC AC 2019 SRL și SC IFC SRL, în sumă totală de 2.498.972,41 lei, societăți pe care le administra în fapt.

Procurorii afirmă că Radu a determinat administratorii în drept ai acestor societăți să dispună efectuarea mai multor plăți:

96 de plăți din conturile SC RF SRL, în valoare totală de 237.356,54 lei
73 de plăți din conturile SC AC 2019 SRL, în valoare totală de 714.410,4 lei, în favoarea sa, a rudelor și afinilor săi

Realegerea lui Ion Radu a stârnit numeroase controverse și dezbateri publice. Mulți se întreabă cum un primar acuzat de astfel de fapte a reușit să recâștige încrederea și voturile cetățenilor.

„În calitate de primar și ordonator de credite al comunei Bălțești, Radu Ion a ordonanțat plăți către societăți pe care le administra în fapt, determinându-i pe administratorii acestora să facă plăți în favoarea sa și a rudelor sale,” au declarat procurorii.

Realegerea lui Ion Radu în funcția de primar al comunei Bălțești, în ciuda arestării și acuzațiilor de corupție, ridică întrebări serioase despre criteriile de vot și încrederea electoratului în candidații politici. Acest caz evidențiază, de asemenea, provocările din sistemul juridic și electoral din România.

Caz controversat în județul Brăila! A fost reales un primar condamnat definitiv pentru proxenetism și aderare la un grup infracțional organizat

Actualitate

Redacția Normedia

-

11 iunie 2024

0

$Caz controversat în județul Brăila! A fost reales un primar condamnat definitiv pentru proxenetism și aderare la un grup infracțional organizat$

Costică Dobre, primarul comunei Șuțeşti din județul Brăila, a fost reales la scrutinul din 9 iunie, în ciuda unei condamnări definitive pentru proxenetism și aderare la un grup infracțional organizat, conform agenției News.ro.

Dobre a obținut peste 60% din voturi în trei dintre cele patru secții de votare din comună.

Costică Dobre, membru al Partidului Social Democrat (PSD), a obținut victorii categorice în trei dintre cele patru secții de votare din comuna cu 4.000 de locuitori:

61,42% din voturi într-o secție
71,10% într-o altă secție
61,07% în cea de-a treia secție

În a patra secție, Dobre a fost votat de 31,54% dintre alegători. În competiția electorală, el a avut trei contracandidați, dar a reușit să se impună fără dificultate.

Dobre a fost condamnat definitiv în 2018 pentru proxenetism și aderare la un grup infracțional organizat. El a fost găsit vinovat pentru că, alături de fratele și cumnata sa, a racolat fete din România pe care le-au obligat să se prostitueze în Spania și Grecia. Sentința dispusă de Curtea de Apel Galați a fost de un an și șase luni de închisoare cu suspendare.

Cu toate acestea, instanța nu i-a impus interdicția de a candida, permițându-i astfel să participe la alegerile din 2020, unde a fost ales pentru prima dată în funcția de primar.

Realegerea lui Dobre a stârnit numeroase controverse și dezbateri publice. Mulți se întreabă cum a reușit un condamnat pentru proxenetism să recâștige încrederea și voturile cetățenilor.

Dobre a declarat: „Oamenii au întotdeauna dreptate. Românii au întotdeauna dreptate. Ei hotărăsc cine este cel mai bun gospodar din urbea lor. Nu eu hotărăsc acest lucru.” Această declarație subliniază încrederea pe care comunitatea și-o păstrează în el, în ciuda trecutului său judiciar.

Realegerea lui Costică Dobre în funcția de primar al comunei Șuțeşti, în ciuda condamnării sale pentru proxenetism, ridică semne de întrebare despre criteriile și valorile pe care le prioritizează electoratul în procesul de votare. Situația evidențiază, de asemenea, lacunele în legislația electorală care permit persoanelor cu condamnări penale să candideze și să fie alese în funcții publice.

Caz controversat în județul Brăila! A fost reales un primar condamnat definitiv pentru proxenetism și aderare la un grup infracțional organizat

Alertă medicală: ”O avalanșă” a cazurilor de cancer pulmonar. O treime dintre pacienți sunt nefumători

Redacția Normedia

-

11 iunie 2024

0

Alertă medicală: ”O avalanșă” a cazurilor de cancer pulmonar. O treime dintre pacienți sunt nefumători

Medicii oncologi se confruntă cu ”o avalanșă” a cazurilor de cancer pulmonar, mai ales la persoane care au început să fumeze în anii ‘70 sau ’80, conform prof. univ. dr. Christoph Zielinski, director medical la o clinică privată din Viena. Într-un interviu acordat News.ro, acesta a precizat că o treime dintre pacienții săi cu cancer pulmonar sunt nefumători.

La pacienți din România, a întâlnit destul de des cazuri de melanom malign, ca urmare a expunerii la soare, și cancere metastatice, ca urmare a nevaccinării împotriva HPV, scrie G4Media.

Prof. Dr. Christoph Zielinski a explicat că factorii principali care contribuie la creșterea numărului de cazuri de cancer pulmonar includ îmbătrânirea populației, poluarea și fumatul. „Vedem acum efectul fumatului la cineva care a început să fumeze în anii ‘70 sau ‘80 și acum dezvoltă cancer pulmonar. Este o avalanșă a bolii,” a declarat Zielinski.

Dr. Zielinski a subliniat și importanța poluării și a fumatului pasiv în apariția cancerului pulmonar. „Fumatul pasiv e o problemă majoră. Dacă cineva din biroul tău fumează și ești fumător pasiv, asta e o problemă,” a spus el.

Surprinzător, o treime dintre pacienții săi cu cancer pulmonar nu au fumat niciodată. „Fumatul nu este singurul factor de risc. Poluarea și alți factori de mediu joacă, de asemenea, un rol important,” a explicat Zielinski.

În rândul pacienților români, melanomul malign și cancerele metastatice cauzate de nevaccinarea împotriva HPV sunt frecvent întâlnite. „Este crucial să se ia măsuri de prevenire, inclusiv vaccinarea împotriva HPV și protecția împotriva expunerii excesive la soare,” a adăugat medicul.

Profesorul Zielinski a oferit și câteva sfaturi importante pentru români: „Nu fumați! Și dacă o faceți, opriți-vă! Odată ce ai început să fumezi, există tot timpul un risc, dar este mai bine să renunți decât să continui.”

O problemă majoră cu care se confruntă pacienții români este accesul limitat la medicamente. „În Austria, avem circa 100 de zile între înregistrarea unui medicament și compensarea acestuia. În unele țări din Europa Centrală și de Est, acest interval poate ajunge la 1.000 de zile. Știm că au fost medicamente pentru cancerul mamar care nu au fost compensate timp de 8 până la 10 ani,” a subliniat Zielinski, adăugând că aceste întârzieri sunt decizii politice care afectează grav pacienții.

Profesorul Zielinski a menționat și progresele semnificative în tratamentul cancerului, inclusiv cancerul pulmonar, mamar și de prostată. „Suntem la începutul unei dezvoltări furtunoase,” a spus el, referindu-se la evoluțiile din știință și tehnologie care îmbunătățesc constant metodele de tratament.

AFIR: A fost publicat Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, componenta 4.1.1

Actualitate

Redacția Normedia

-

11 iunie 2024

0

AFIR: A fost publicat Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, componenta 4.1.1

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat publicarea versiunii finale a Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole”, componenta 4.1.1, pe site-ul oficial, www.afir.ro.

Această submăsură permite accesarea fondurilor europene pentru achiziții simple de utilaje agricole.

În sesiunea de finanțare din acest an, proiectele care implică achiziții de utilaje agricole pentru cultura sfeclei de zahăr vor beneficia de o alocare distinctă. Detaliile referitoare la fondurile alocate vor fi incluse în anunțul de lansare a apelului.

Proiectele eligibile pentru finanțare includ achiziții simple de utilaje agricole pentru exploatații ce cuprind:

Culturi de câmp, inclusiv culturi furajere pentru hrana animalelor
Plante tehnice
Culturi horticole, inclusiv cele în spații protejate

Solicitanții trebuie să dimensioneze adecvat parcul de utilaje, conform anexei la Ghidul solicitantului privind corelarea puterii mașinii cu suprafața fermelor. Anexa este disponibilă pe site-ul AFIR.

Intensitatea sprijinului acordat variază între 30% și 90%, în funcție de:

Dimensiunea economică a exploatației
Tipul de beneficiar
Tipul de investiții

Valoarea finanțării nerambursabile se situează între 350.000 și 1.500.000 de euro, în funcție de:

Dimensiunea economică a exploatației
Tipul de beneficiar, inclusiv cooperative, grupuri de producători și organizații de producători

Toate condițiile minime obligatorii pentru acordarea sprijinului sunt detaliate în Ghidul solicitantului și anexele aferente, disponibile pe site-ul www.afir.ro. Solicitanții pot accesa toate informațiile necesare prin următorul link: Detalii și Anexe sM 4.1 – NOUL Portal AFIR – informații PS PAC, depunere Online.

Publicarea Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.1.1 reprezintă un pas important pentru fermierii care doresc să acceseze fonduri europene pentru achiziția de utilaje agricole. Această oportunitate de finanțare oferă sprijin semnificativ pentru modernizarea exploatațiilor agricole, contribuind astfel la dezvoltarea agriculturii în România.

LIVE UPDATE🔴AVEM REZULTATELE PARȚIALE FINALE, ORA 11:00, 11 iunie! Care e situația în cele mai mari localități din țară

Actualitate

Redacția Normedia

-

10 iunie 2024

0

LIVE UPDATE🔴AVEM REZULTATELE PARȚIALE FINALE, ORA 11:00, 11 iunie! Care e situația în cele mai mari localități din țară

Normedia.ro a făcut rost de rezultatele parțiale finale ale alegerilor locale pentru primăriile din marile orașe din România. Surprizele sunt în general în municipiile Constanța și Timișoara, date conform rezultatevot.ro.

În total 9.040.640 de români au votat în țară din totalul de 18.079.046 de alegători înscriși pe liste, cu alte cuvinte doar 32,18% din totalul alegătorilor și-au exprimat votul.

UPDATE. Rezultatele la SECTORUL 1 și 2 sunt neclare. Clotilde Armand cere renumărarea voturilor. Radu Mihaiu cere renumărarea voturilor.

SITUAȚIA LA NIVEL GENERAL

Concluzii parțiale ale alegerilor locale, conform rezultatelor parțiale finale: Cine conduce marile orașe ale României…

AVEM REZULTATELE PARȚIALE FINALE:

PRIMĂRIA GENERALĂ BUCUREȘTI

Partid	Voturi	%
N. DAN	349.795	48,28%
FIREA GABRIELA	161.869	22,34%
POPESCU CRISTIAN-VICTOR PIEDONE	110.877	15,3%

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

SECTOR 1 BUCUREȘTI

Partid	Voturi	%
TUŢĂ GEORGE-CRISTIAN	35.452	36,62%
ARMAND CLOTILDE-MARIE-BRIGITTE	34.638	35,78%

SECTOR 2 BUCUREȘTI

Partid	Voturi	%
HOPINCĂ RAREŞ	52.471	43,21%
MIHAIU RADU-NICOLAE	51.960	42,79%

SECTOR 3 BUCUREȘTI

Partid	Voturi	%
NEGOIŢĂ ROBERT SORIN	81.128	54,08%
JUDELE ŞTEFAN-LUCIAN	30.864	20,57%

SECTOR 4 BUCUREȘTI

Partid	Voturi	%
BĂLUŢĂ DANIEL	69.350	60,22%

SECTOR 5 BUCUREȘTI

Partid	Voturi	%
POPESCU VLAD-PIEDONE	43.292	43,87%

SECTOR 6 BUCUREȘTI

Partid	Voturi	%
CIUCU CIPRIAN	103.795	72,89%

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

IAȘI

Partid	Voturi	%
CHIRICA MIHAI	35.128	32,19%
BODEA MARIUS	28.431	26,05%

CLUJ – NAPOCA

Partid	Voturi	%
BOC EMIL	53.481	42,5%

TIMIȘOARA

Partid	Voturi	%
FRITZ DOMINIC SAMUEL	53.070	49,68%
ROBU NICOLAE	40.264	37,69%

CRAIOVA

Partid	Voturi	%
VASILESCU LIA-OLGUŢA	51.034	55,5%
VASILE MARIAN	14.200	15,44%

BRAȘOV

Partid	Voturi	%
SCRIPCARU GEORGE	52.333	47,87%
COLIBAN ALLEN	47.795	43,72%

GALAȚI

Partid	Voturi	%
PUCHEANU IONUŢ-FLORIN	56.996	65,14%

BACĂU

Partid	Voturi	%
STANCIU-VIZITEU LUCIAN-DANIEL	21.876	37,47%
IVANCEA VALENTIN	13.636	23,36%

ORADEA

Partid	Voturi	%
BIRTA FLORIN-ALIN	51.670	68,58%

ARAD

Partid	Voturi	%
BIBARŢ LAURENŢIU-CĂLIN	15.070	28,51%
WIENER ADRIAN	12.605	23,85%

PLOIEȘTI

Partid	Voturi	%
M. POLIŢEANU	17.913	25,5%
NICA BOGDAN-CRISTIAN	14.098	20,07%

PITEȘTI

Partid	Voturi	%
GENTEA CRISTIAN	21.100	39,29%
COTEŢ MIHAI	16.457	30,64%

BISTRIȚA

Partid	Voturi	%
LAZANY GABRIEL	15.497	44,04%
TURC IOAN	15.489	44,02%

BOTOȘANI

Partid	Voturi	%
ANDREI COSMIN-IONUŢ	22.477	57,96%

BRĂILA

Partid	Voturi	%
DRAGOMIR VIOREL-MARIAN	41.770	68,25%

FOCȘANI

Partid	Voturi	%
MISĂILĂ CRISTI-VALENTIN	14.873	51,11%

BUZĂU

Partid	Voturi	%
TOMA CONSTANTIN	28.457	67,29%

CĂLĂRAȘI

Partid	Voturi	%
DULCE MARIUS-GRIGORE	12.298	48,59%

REȘIȚA

Partid	Voturi	%
POPA IOAN	15.781	72,58%

SIBIU

Partid	Voturi	%
FODOR ASTRID-CORA	22.373	39,86%
L. GĂVOZDEA	10.838	19,31%

TÂRGU MUREȘ

Partid	Voturi	%
Z. SOÓS	24.176	41,49%
D. FLOREA	17.158	29,44%

BAIA MARE

Partid	Voturi	%
DĂNCUŞ IOAN-DORU	10.822	23,45%
BOGDAN IONEL-OVIDIU	8.424	18,26%
CRISTIAN BRIAN	7.855	17,02%

RÂMNICU VÂLCEA

Partid	Voturi	%
GUTĂU MIRCIA	19.238	46,31%
PÎRVULESCU VIRGIL	10.356	24,93%

SATU MARE

Partid	Voturi	%
KERESKÉNYI GÁBOR	27.415	64,76%

SUCEAVA

Partid	Voturi	%
RÎMBU VASILE	17.186	42,48%

DROBETA TURNU-SEVERIN

Partid	Voturi	%
SCRECIU MARIUS-VASILE	15.651	49,39%

PIATRA NEAMȚ

Partid	Voturi	%
NIŢĂ VASILE-ADRIAN	11.412	32,2%
CARABELEA ANDREI	10.556	29,79%

TÂRGU JIU

Partid	Voturi	%
ROMANESCU MARCEL-LAURENŢIU	11.775	35,69%
POPESCU IULIAN-VASILE	10.770	32,64%

TÂRGOVIȘTE

Partid	Voturi	%
STAN DANIEL-CRISTIAN	23.745	80,23%

TULCEA

Partid	Voturi	%
ILIE ŞTEFAN	10.331	39,22%
SIMION DRAGOŞ	9.273	35,2%

ALBA IULIA

Partid	Voturi	%
PLEŞA GABRIEL-CODRU	13.270	48,8%
VUŞCAN VOICU	5.599	20,59%

SLATINA

Partid	Voturi	%
DE MEZZO MARIO-LUCIAN	14.673	49,02%
MOŢ CONSTANTIN-STELIAN-EMIL	11.515	38,47%

VASLUI

Partid	Voturi	%
BRANIŞTE LUCIAN	9.884	46,09%
ARCĂLEANU MARIUS-MARIAN	6.376	29,73%

GIURGIU

Partid	Voturi	%
ANGHELESCU ADRIAN-VALENTIN	10.197	50,47%
BARBU NICOLAE	5.823	28,82%

POPEȘTI-LEORDENI

Partid	Voturi	%
IACOB PETRE	8.862	46,15%
NISTOR ANDREI	4.972	25,89%

FLOREȘTI

Partid	Voturi	%
PIVARIU BOGDAN-NICOLAE	8.432	53,19%

BÂRLAD

Candidat	Partid	Voturi	Procent(~)
BOROŞ DUMITRU	PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL	9.419	49,11 %
CONSTANTINESCU CONSTANTIN	PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT	4.476	23,33 %

ZALĂU

Partid	Voturi	%
CIUNT IONEL	13.759	58,9%

DEVA

Partid	Voturi	%
RUS LUCIAN-IOAN	9.066	38,5%
OANCEA NICOLAE-FLORIN	5.787	24,58%

HUNEDOARA

Partid	Voturi	%
BOBOUŢANU DAN	17.376	82,68%

SFÂNTU GHEORGHE

Partid	Voturi	%
ANTAL ÁRPÁD-ANDRÁS	18.415	82,85%

TÂRGU SECUIESC

Partid	Voturi	%
BOKOR TIBERIU	4.637	69,77%

ADJUD

Partid	Voturi	%
NICA GEORGE-CLAUDIU	2.484	38,05%
NECHIFOR FLORIN	2.417	37,03%

ROMAN

Partid	Voturi	%
LEOREANU LAURENŢIU-DAN	9.409	44,99%
MICU LUCIAN-OVIDIU	8.098	38,72%

VOLUNTARI

Partid	Voturi	%
PANDELE FLORENTIN-COSTEL	11.628	63,54%

ALEXANDRIA

Partid	Voturi	%
DRĂGUŞIN VICTOR	8.440	54,35%
EPURE HARALAMBIE	4.283	27,58%

TURNU MĂGURELE

Partid	Voturi	%
CUCLEA DĂNUŢ	4.386	54,58%
DACIU GEORGEL	1.388	17,27%

ROȘIORI DE VEDE

Partid	Voturi	%
CÎRCIUMARU GHEORGHE-VALERICĂ	4.251	47,95%
FIERĂSCU CONSTANTIN	3.156	35,6%

TURDA

Partid	Voturi	%
MATEI CRISTIAN-OCTAVIAN	5.630	30%
RIGMAN CIPRIAN-DORU	5.164	27,51%
NAP ADRIAN	4.764	25,38%

SLOBOZIA

Partid	Voturi	%
POTOR DĂNUŢ-ALEXANDRU	7.360	40,82%
SOARE DRAGOŞ	6.399	35,49%

PANTELIMON

Partid	Voturi	%
IVAN MARIAN	7.796	72,5%

BRAGADIRU

Partid	Voturi	%
LUPULESCU GABRIEL	4.727	38,65%
DESAGĂ TEODORA-ALEXANDRA	4.425	36,18%

CHIAJNA

Partid	Voturi	%
MINEA MIRCEA	5.581	43,03%
ŢUCMEANU BOGDAN	3.415	26,33%

CHITILA

Partid	Voturi	%
OPREA EMILIAN	4.652	79,2%

AFUMAȚI

Partid	Voturi	%
DUMĂNICĂ GABRIEL	3.501	77,06%

OTOPENI

Partid	Voturi	%
GHEORGHE CONSTANTIN-SILVIU	4.929	53,55%
VELTEREAN RĂZVAN-MARIAN	2.361	25,65%

BUFTEA

Partid	Voturi	%
PISTOL GHEORGHE	6.405	66,57%

MEDIAȘ

Partid	Voturi	%
ROMAN GHEORGHE	7.562	40,09%
POTRA HORAŢIU	7.333	38,87%

LUGOJ

Partid	Voturi	%
DOBRA CĂLIN-IONEL	4.855	31,73%
BUCIU ALEXANDRU-CLAUDIU	3.912	25,57%
FLORONI ERWIN	3.453	22,57%

MEDGIDIA

Partid	Voturi	%
VRABIE VALENTIN	8.796	63,5%

MARGHITA – Bihor

Partid	Voturi	%
DEMIÁN ZSOLT	3.372	47,04%
SAS-ADĂSCĂLIŢII MARCEL-EMIL	2.377	33,16%

MIERCUREA CIUC

Partid	Voturi	%
KORODI ATTILA	10.474	73,18%

NĂVODARI

Partid	Voturi	%
CHELARU FLORIN	4.958	32,26%

MANGALIA

Partid	Voturi	%
RADU CRISTIAN	7.803	48,85%
FOLEANU PAUL-FLORIN	4.282	26,81%

CERNAVODĂ

Partid	Voturi	%
NEGOIŢĂ LIVIU-CRISTIAN	2.182	34,42%
NICOLAE EMILIAN	1.245	19,64%

ONEȘTI

Partid	Voturi	%
JILCU ADRIAN	7.966	52,17%
PAŞCU APĂVĂLOAIE ELENA	4.722	30,93%

MOINEȘTI

Partid	Voturi	%
VIERU VALENTIN	4.322	54,11%

SLĂNIC MOLDOVA

Partid	Voturi	%
MORARU BENONE	866	39,82%

TECUCI

Partid	Voturi	%
COSTIN LUCIAN-GRIGORE	6.760	46,6%
GAVRIL CLAUDIU-SORIN	6.239	43,01%

SIGHETU MARMAȚIEI

Partid	Voturi	%
MOLDOVAN VASILE	5.619	43,92%

DEJ

Partid	Voturi	%
MORAR COSTAN	5.425	39,68%

ODORHEIU SECUIESC

Partid	Voturi	%
SZAKÁCS-PAÁL ISTVÁN	11.344	76,77%

PETROȘANI

Partid	Voturi	%
IACOB-RIDZI FLORIN-TIBERIU	5.851	48,14%

RÂMNICU SĂRAT

Partid	Voturi	%
CÎRJAN SORIN-VALENTIN	8.485	64,33%

ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE…

Rezultatele parțiale finale ale alegerilor locale din acest an oferă o imagine clară a preferințelor electoratului în cele mai mari orașe din România. Cu toate că numărătoarea voturilor nu s-a încheiat în totalitate, tendințele actuale sugerează schimbări semnificative în peisajul politic local.

Aceste alegeri subliniază dinamica și diversitatea preferințelor politice la nivel local, reflectând dorința cetățenilor de a alege lideri care să răspundă cel mai bine nevoilor și aspirațiilor lor.

Rămâne de văzut cum se vor concretiza aceste rezultate finale odată ce toate voturile vor fi numărate și validate. Până atunci, putem spune că scena politică locală din România este în continuă transformare, în funcție de voința alegătorilor săi, din privința rezultatelor.

LIVE UPDATE🔴AVEM REZULTATELE PARȚIALE FINALE, ORA 12:00! Cine sunt primarii care au ieșit pe marile orașe din România. Surprize uriașe la Timișoara și Constanța

Darius Vâlcov, pagubă de peste 1,2 milioane de euro în bugetul statului. ANAF nu a reușit să recupereze niciun ban de la fostul ministru din perioada Dăncilă

Actualitate

Redacția Normedia

-

10 iunie 2024

0

Darius Vâlcov, pagubă de peste 1,2 milioane de euro în bugetul statului. ANAF nu a reușit să recupereze niciun ban de la fostul ministru din perioada Dăncilă

ANAF nu a recuperat niciun leu din prejudiciul de 6,2 milioane de lei (1,25 milioane de euro) din dosarul tablourilor al lui Darius Vâlcov, fost primar PDL în Slatina, ex-ministru PSD de Finanțe și consilier al fostului premier PSD Viorica Dăncilă. Vâlcov a fost condamnat în acest dosar la 6 ani de detenție în mai anul trecut și în prezent se află în penitenciar după ce a fost extrădat din Italia, scrie G4Media.

Potrivit unui răspuns oficial al ANAF la solicitarea G4Media.ro, la un an de la condamnare, nu a fost recuperat niciun leu din prejudiciu. ANAF caută în prezent un expert autorizat pentru evaluarea celor 172 de opere de artă confiscate de DNA de la Vâlcov, găsite ascunse în locuri precum sub paturi sau chiar în pereți. Aceste tablouri erau destinate unei galerii pe care Vâlcov intenționa să o deschidă în centrul Capitalei.

În schimb, ANAF a reușit să recupereze aproape 2 milioane de lei din suma totală de 4,3 milioane de lei dintr-un alt dosar de corupție în care Vâlcov a fost condamnat inițial la 6 ani și 6 luni de detenție. Totuși, el a scăpat de această condamnare prin prescriere, ca urmare a deciziilor Curții Constituționale a României (CCR) și Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).

În dosarul tablourilor, procurorii DNA au confiscat 173 de obiecte de artă, dintre care instanța a dispus confiscarea a 172. Lucrările includ opere atribuite unor pictori români renumiți, precum Nicolae Grigorescu, Victor Brauner, Nicolae Tonitza și chiar desene presupuse realizate de artiști internaționali ca Andy Warhol, Salvador Dali și Pablo Picasso.

Darius Vâlcov a fost găsit vinovat pentru că, în perioada în care era primar PDL la Slatina, ar fi primit mită în valoare de 6,2 milioane de lei, inclusiv 3 lingouri de aur și 172 de opere de artă. Mita era destinată facilitării obținerii unor contracte de construcție pentru Theodor Berna, patronul firmei Tehnologica Radion.

Situația dosarului Vâlcov scoate în evidență dificultățile întâmpinate de ANAF în recuperarea prejudiciilor din cazurile de corupție. În timp ce dosarul tablourilor rămâne nerezolvat în termeni de recuperare financiară, alte dosare au avut un progres parțial. Autoritățile continuă să caute soluții pentru a evalua și valorifica operele de artă confiscate, în speranța recuperării prejudiciilor aduse bugetului de stat.

Topul primarilor cu cele mai mari averi! Care este marca auto favorită a edililor

Redacția Normedia

-

9 iunie 2024

0

Topul primarilor cu cele mai mari averi! Care este marca auto favorită a edililor

Snoop publică a doua parte a analizei asupra averilor declarate de primarii din mandatul 2020-2024, dezvăluind detalii surprinzătoare despre locuințe și vehicule.

Unii edili locuiesc în case de 275 mp, declarate pe numele fiului, iar Volkswagen este marca preferată a primarilor, înregistrându-se 889 de mașini, dintre care o treime scrise greșit.

Snoop a analizat 3.053 de declarații de avere, reprezentând 96% dintre primarii activi. Prima parte a analizei a arătat că primarii dețin 42.000 de hectare de teren, suprafețele crescând semnificativ în timpul mandatelor. În a doua parte, analiza se concentrează pe imobile și vehicule.

Primarul Gheorghe Stoica din Bănești, Prahova, este un exemplu notabil. El a trecut toată averea pe numele fiului său, Cristian-Valentin Stoica, agent de poliție la IPJ Prahova. Fiul deține șapte terenuri, patru apartamente și două case.

Stoica jr. are șapte terenuri în Bănești și împrejurimi și patru apartamente: două în București și două în Ploiești, plus două case la Urleta. Una dintre case, cu o suprafață desfășurată de 275 mp, este locuită de primar și soția sa, Viorica, având drept de uzufruct. Casa a fost transferată fiului printr-un act de vânzare-cumpărare din 2010.

Cristian-Valentin Stoica este asociat la firma Ayan Cristian Residence, care deține un teren de 255.000 de euro lângă DN1 și a încheiat contracte cu IPJ Prahova, unde Stoica jr. este angajat. Firma a primit 3.000 de euro pentru lucrări de tâmplărie PVC.

Analiza declarațiilor de avere a relevat că marca germană Volkswagen este cea mai populară printre primarii români. Din cele 6.419 vehicule declarate, 889 sunt Volkswagen. Pe locul doi se află Dacia cu 626 de unități, urmată de Ford cu 350.

256 dintre cele 889 de mașini Volkswagen apar cu numele scris greșit în declarațiile de avere. Cele mai comune greșeli sunt inversarea literelor V și W, ajungând până la „Folcsfagăn”.

Primarul din Dăeni, Tulcea, Mihai-Mihăiță Gherghișan (PNL), deține 36 de vehicule: patru mașini, 24 de mașini agricole, șapte tractoare și un camion. Pe locul doi este Huszar Benedek din Baraolt, Covasna, cu 20 de vehicule, urmat de Cezar Dragnea din Butimanu, Dâmbovița, cu 15 vehicule.

Primarul Iulian-Marian Gherghe din Salcia, Buzău, deține 11 proprietăți: șapte apartamente, două case de locuit și două case de vacanță. El este urmat de alți trei primari, fiecare cu cel puțin șase locuințe declarate.

Mai bine de jumătate dintre imobilele intrate în posesia primarilor în mandatul 2020-2024 au fost cumpărate. Primarii și-au completat declarațiile cu 728 de case, apartamente și alte spații, reprezentând 11% din totalul inventariat de Snoop.

PSD și PNL conduc clasamentul imobilelor, cu 2.845, respectiv 2.378 de imobile. UDMR urmează cu 331, primarii independenți cu 175, USR cu 92 și PMP cu 82.