Procurorii DNA Alba Iulia au interceptat zeci de ore de convorbiri între membrii unei grupări de oameni de afaceri din zona Munților Apuseni, care doreau să îndepărteze doi polițiști deranjanți pentru „mafia lemnului”.

În dosarul penal care-i vizează, au fost inculpați și cinci polițiști, printre care fostul șef al IPJ Alba, comisarul șef Florin Dogaru, și fostul șef al Secției 9 de Poliție Rurală Câmpeni, comisarul șef Dan Toma, scrie Libertatea.

Dogaru este acuzat de abuz în serviciu, după ce a dispus sancționarea unuia dintre agenți în baza unei cercetări disciplinare pe care procurorii o consideră ilegală. Dan Toma este cercetat pentru luare de mită, participație improprie la abuz în serviciu, compromiterea intereselor justiției, influențarea declarațiilor și mărturie mincinoasă.

În dosar mai sunt cercetați un polițist de la DGA Alba Iulia, un ofițer de la Biroul Control Intern al IPJ Alba și o agentă care ar fi furnizat afaceriștilor programul de muncă al polițistului integru de la Postul Sohodol, pentru ca aceștia să-și desfășoare afacerile nederanjați.

Trei oameni de afaceri au fost, de asemenea, inculpați pentru inițierea demersurilor de înlăturare a agenților, alături de o societate comercială. La dosar sunt incluse interceptări telefonice și ambientale, chiar din birourile unor polițiști, cum ar fi cel al fostului șef al IPJ Alba.

„În perioada 2021-2022, inculpații polițiști ar fi protejat interesele celorlalți inculpați (majoritatea desfășurând activități de exploatare material lemnos) prin exercitarea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, interferând cu activitatea a doi agenți de poliție din cadrul IPJ Alba și Brigada de Operațiuni Speciale (BOS) Alba Iulia. În urma controalelor efectuate de acești agenți, la insistențele oamenilor de afaceri sau ca urmare a oferirii unor foloase necuvenite, polițiștii ar fi desfășurat activități nelegale, inclusiv propuneri de schimbare a locului de muncă și transmiterea programului de lucru al agenților,” susțin procurorii DNA.

Unul dintre agenți a fost sancționat abuziv cu diminuarea salariului cu 10% pentru trei luni, pe baza unei cercetări disciplinare ilegale. Sancțiunea a fost aplicată în condițiile în care obiectul cercetării prealabile era același cu cel al unui dosar penal în care procurorii au dispus soluția clasării, constatând că faptele nu existau.

Polițistul a fost, de asemenea, detașat ilegal la un post de poliție situat la distanță mare de locul său de muncă, după care au fost făcute presiuni pentru acceptarea mutării definitive.

Unul dintre oamenii de afaceri inculpați i-ar fi urmărit, supravegheat, fotografiat și filmat ilegal pe cei doi agenți de poliție, atât la domiciliu, cât și la locul de muncă sau în alte locuri frecventate de aceștia. Procurorii mai susțin că afaceriștii au promis unei persoane (investigator sub acoperire) suma de 5.000 de euro pentru a trafica o influență presupusă asupra unor funcționari din conducerea IGPR, cu scopul de a transfera unul dintre agenți într-o altă subunitate de poliție.

Într-o convorbire interceptată pe 22 ianuarie 2022, un om de afaceri se lăuda cu relația de prietenie de 25 de ani pe care o are cu șeful IPJ Alba, Dogaru:

Om de afaceri: „Cu inspectoru, cu inspectoru șef îs prieten… îs prieten de 25 de ani!”

Investigator: „Da cine?”

Om de afaceri: „Dogaru!”

Într-o altă conversație, un om de afaceri promitea să ofere produse de carmangerie unui ofițer sub acoperire pentru a influența decizia de mutare a unui agent BOS care deranja afacerile ilegale cu lemn.

Om de afaceri: „Ia apa asta…”

Investigator: „Da ce-i acia?”

Om de afaceri: „Țuică, nu vezi ce mărgele are?”

Investigator: „Ai de… mea, da ce-s astea?”

Dosarul este în fază finală de cercetare, iar până la pronunțarea unei hotărâri definitive, inculpații beneficiază de prezumția de nevinovăție. Acest caz dezvăluie rețelele complexe de corupție și complicitate din cadrul poliției și afacerilor ilegale din România, subliniind importanța eforturilor continue ale procurorilor DNA pentru a demasca și a combate aceste practici ilegale.

Mario Iorgulescu, fiul lui Gino Iorgulescu, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal, continuă să încerce să-și reducă pedepsele legale. Recent, el a depus la Judecătoria Sectorului 3 o cerere de revizuire a sentinței de 3 ani de închisoare cu executare primită într-un dosar de sechestrare de persoane.

Libertatea a relatat că acest pas vine imediat după ce, pe 20 iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție i-a admis o altă cerere de revizuire și i-a anulat condamnarea la 13 ani și 8 luni de detenție în dosarul de omor.

Pe 21 iunie, Judecătoria Sectorului 3 a emis un nou mandat european de arestare în dosarul de sechestrare de persoane. Conform unui comunicat al Poliției Române, „În cursul acestei zile, 21 iunie 2024, Judecătoria Sectorului 3 București a emis un mandat de executare a pedepsei închisorii și un mandat european de arestare pe numele unui bărbat, în vârstă de 29 de ani, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal, pentru care a fost condamnat, de către aceasta, în anul 2018, la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

Prin intermediul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională – Biroul SIRENE, Poliția Română a notificat omologii italieni pentru executarea mandatului european de arestare, astfel încât persoana să rămână sub controlul autorităților.”

În acest dosar, Mario Iorgulescu a fost acuzat că, împreună cu alți inculpați, a sechestrat și bătut un tânăr care le-a împrumutat bani și ulterior le-a cerut returnarea acestora. Incidentul datează din 2016, când Iorgulescu a fost reținut de procurori, dar ulterior a fost eliberat. Mai târziu, el a plecat în Italia sub pretextul unor tratamente medicale, în timp ce era cercetat pentru uciderea unei persoane într-un accident rutier, în care se afla băut și drogat la volan.

Revizuirea recentă a condamnării de 13 ani și 8 luni de închisoare din dosarul de omor, admisă de Înalta Curte de Casație și Justiție, reprezintă un precedent în eforturile lui Iorgulescu de a-și reduce pedepsele. Anularea acestei sentințe i-a oferit un respiro temporar, însă autoritățile române continuă să urmărească aplicarea legii prin emiterea de noi mandate de arestare și continuarea proceselor legale.

Acțiunile lui Mario Iorgulescu atrag atenția publicului și stârnesc controverse, mai ales având în vedere notorietatea familiei sale și gravitatea acuzațiilor. Rămâne de văzut cum vor evolua procedurile legale și dacă încercările lui Iorgulescu de a scăpa de condamnări vor avea succes pe termen lung.

Zeci de procurori DNA, inclusiv aproape toți șefii de secții și procurorul șef adjunct, Silviu Paul Dimitriu, au dat în judecată Direcția Națională Anticorupție (DNA), cerând salarii egale cu cele ale procurorilor delegați în Parchetul European (EPPO).

Acțiunea juridică, depusă la Tribunalul București pe 15 mai 2024, invocă discriminarea salarială și solicită alinierea remunerației, plus dobânzi penalizatoare și ajustarea pentru inflație, scrie G4Media.

Pârâții în acest caz sunt Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și DNA. Reclamanții, 43 de procurori DNA, argumentează că sunt plătiți semnificativ mai puțin decât colegii lor din EPPO, deși îndeplinesc funcții și au competențe similare. Conform datelor, procurorii EPPO câștigă aproximativ 8.000 de euro lunar, în timp ce salariile procurorilor DNA se situează în jurul valorii de 5.000 de euro.

EPPO investighează infracțiuni împotriva bugetului UE și fraude TVA de peste 10 milioane de euro, având 140 de procurori delegați, dintre care 20 activează în România. Aceștia sunt plătiți exclusiv de Parchetul European, în conformitate cu legislația națională privind impozitarea și contribuțiile sociale.

Reclamanții susțin că, în ciuda similarității sarcinilor și competențelor, există o diferență de remunerație nejustificată între ei și procurorii EPPO. Aceștia cer instanței să oblige DNA să le plătească diferențele salariale retroactiv, începând cu 1 iunie 2021, data înființării EPPO.

Printre cei 43 de reclamanți se numără și figuri proeminente ale DNA, cum ar fi:

• Silviu Paul Dimitriu, procuror șef adjunct al DNA
• Vasilica Gabriela Albu, șefa Serviciului de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale UE
• Ionuț Ardeleanu, șeful Secției de combatere a infracțiunilor asimilate celor de corupție
• Mihaela Moraru-Iorga, șefa Secției de combatere a corupției
• Radu Florin Ionescu, șeful Serviciului de combatere a corupției la nivel înalt
• Adrian George Matei, șeful Serviciului de combatere a corupției în instituțiile publice

Reclamanții au argumentat că diferențele salariale afectează motivarea și eficiența procurorilor DNA, având în vedere că aceștia desfășoară activități similare cu cele ale procurorilor EPPO. Mai mulți dintre procurorii care au intentat procesul au refuzat să comenteze situația, iar un punct de vedere oficial din partea DNA nu a fost disponibil la momentul publicării acestui articol.