Primărița PSD din comuna Brusturi, județul Bihor, Livia Bârlău, este implicată într-un nou scandal, fiind anchetată pentru suspiciuni de mită electorală. Aceasta este deja judecată pentru tentativă de omor asupra unui fost procuror, în complicitate cu soțul ei, precizează G4Media.

Sesizarea privind mita electorală a fost făcută de Biroul Electoral de Circumscripție Brusturi, în urma unor plângeri depuse de patru consilieri locali PNL. Aceștia au reclamat că distribuirea de lemne de foc către locuitorii comunei se face pe criterii politice, favorizându-i pe cei care i-au promis votul primăriței.

Conform Regulamentului Consiliului Local Brusturi, lemnele de foc ar trebui distribuite în ordinea depunerii cererilor. Totuși, consilierii au susținut că cererile au fost onorate doar pentru cei care au promis că o vor vota pe Livia Bârlău.

Decizia Biroului Electoral de Circumscripție Brusturi, luată pe 21 mai, a fost contestată de primăriță, însă pe 24 mai, Biroul Electoral Județean Bihor a menținut decizia și a înaintat sesizarea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Aleșd. Infracțiunea de mită electorală este pedepsită de Codul Penal cu închisoare între 6 luni și 3 ani, precum și interzicerea exercitării unor drepturi.

Livia Bârlău și soțul ei, Petre Bârlău, sunt deja judecați pentru tentativă de omor. Incidentul a avut loc pe 29 septembrie 2021, când cei doi l-au atacat pe un fost procuror în propriul lor magazin de materiale de construcții din Brusturi. Scena a fost înregistrată de camerele de supraveghere, iar imaginile, deși șterse inițial, au fost recuperate de anchetatori.

Potrivit anchetatorilor, victima a suferit multiple lovituri: Petre Bârlău l-a lovit de 8 ori cu pumnii, 3 cu picioarele și 35 cu un clește metalic uriaș, tip gură de lup, în timp ce Livia Bârlău i-a aplicat 15 lovituri cu piciorul și 6 cu pumnii. Bărbatul a avut nevoie de 100 de zile de îngrijiri medicale, iar medicii au confirmat că viața i-a fost pusă în pericol.

Cei doi soți au fost arestați preventiv pe 4 noiembrie 2021. Primărița Livia Bârlău a fost plasată în arest la domiciliu după 6 zile, iar din 19 mai 2022 a fost sub control judiciar, măsură revocată în februarie 2024. Petre Bârlău a rămas în arest până în martie 2022, ulterior fiind plasat în arest la domiciliu și sub control judiciar din iulie 2022.

G4Media a încercat să o contacteze pe Livia Bârlău pentru a-și exprima punctul de vedere, însă aceasta nu a răspuns nici la telefon, nici la mesaje. Ancheta privind suspiciunile de mită electorală continuă, în timp ce procesul pentru tentativa de omor este în desfășurare la Tribunalul Bihor.

Cazul primăriței PSD Livia Bârlău din Brusturi atrage atenția asupra unor practici controversate și potențial ilegale în administrația locală. Cu acuzații grave de mită electorală și tentativa de omor, viitorul acesteia în funcția publică este incert, iar anchetele în desfășurare vor aduce, probabil, mai multe clarificări în perioada următoare.

Dezvăluirile recente privind presupusa colaborare a primarului general al Capitalei, Nicușor Dan, cu Securitatea, sunt puse sub semnul întrebării din cauza numeroaselor erori și inconsecvențe din documentele prezentate.

Documentul controversat, atribuit unui serviciu al poliției politice a lui Ceaușescu și plasat în anul 1987, conține mai multe nereguli evidente, scrie Press Hub.

Un prim aspect notabil este absența diacriticelor în textul documentului. În 1988, documentele oficiale erau redactate la mașina de scris, care includea caractere specifice limbii române, cum ar fi ș, ț, sau î. Folosirea literelor s și t în loc de ș și ț sugerează o redactare modernă, realizată pe un computer. Obiceiul scrierii fără diacritice a apărut odată cu primele computere care nu aveau tastaturi în limba română, fenomen care s-a perpetuat până în prezent, în ciuda existenței tastaturilor adaptate pentru România.

Documentul pare scris cu un font rotunjit și uniform, specific computerelor moderne, spre deosebire de literele pătrățoase și variabile în intensitate, caracteristice mașinilor de scris. Uniformitatea cernelii indică utilizarea unei imprimante, nu a unei benzi impregnate de cerneală, lovită de litere metalice, cum era cazul în anii ’80.

Documentul nu este datat și nu conține indicativul ofițerului care l-a redactat, contrar regulilor stricte ale Securității, care cereau ca fiecare act să aibă un număr de identificare și indicativul lucrătorului. De asemenea, serviciul menționat ca emitent nu a existat în realitate, iar limbajul folosit nu corespunde terminologiei utilizate de Securitate.

Specialiști din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) au confirmat suspiciunile privind autenticitatea documentului. Răzvan Popa, Șeful Serviciului Verificări Speciale la CNSAS, a subliniat că Securitatea redacta documentele cu diacritice, iar serviciul menționat nu exista în acea formă. Limbajul documentului, incluzând expresii precum „oferit informații” și „demersuri de recrutare”, este considerat nepotrivit pentru stilul oficial al Securității.

Ofițerul Constantin Agache, menționat ca semnatar al documentului, nu a lucrat la Serviciul I al Securității Municipiului București, care nici nu exista conform structurii interne cunoscute. Agache activa la Serviciul 110, ceea ce ridică alte semne de întrebare asupra veridicității documentului.

Nicușor Dan a respins acuzațiile, subliniind că deține două decizii ale CNSAS din 2012 și 2017, care atestă că nu a colaborat cu Securitatea. „Am plecat din România de trei ori înainte de 1989 și nu am avut vreun angajament de colaborare cu Securitatea,” a declarat Dan.

Documentele prezentate ca dovadă a colaborării lui Nicușor Dan cu Securitatea sunt grav afectate de erori și inconsecvențe, ridicând serioase îndoieli asupra autenticității lor. Fără o dată, diacritice și indicativul ofițerului, documentul nu respectă normele stricte ale perioadei, iar analizele specialiștilor confirmă multiple neconcordanțe.