România se confruntă cu dezechilibre excesive și un deficit bugetar prognozat la 6,9% din PIB, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Comisia solicită României să înăsprească politica fiscală, ceea ce implică eliminarea unor facilități existente, introducerea de noi taxe și impozite sau creșterea celor existente.

De asemenea, sunt cerute reforme structurale și accelerarea absorbției fondurilor europene, inclusiv a celor din PNRR, scrie G4Media.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat luna trecută că România va închide anul 2024 cu un deficit bugetar de aproximativ 5% din PIB și că se negociază un nou acord cu UE pentru reducerea deficitului sub 3% din PIB într-un interval de 5-7 ani. Cu toate acestea, Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al României pentru acest an va fi de 6,9%, mult peste ținta de 4,9% asumată de Guvern.

Comisia Europeană recomandă României să prezinte un plan structural-fiscal pe termen mediu și să adopte o înăsprire a politicii fiscale pentru a realiza o ajustare pe ansamblul acestui an. În 2025, România trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor nete la un nivel compatibil cu reducerea deficitului guvernamental spre 3% din PIB și să mențină datoria guvernamentală la un nivel prudent pe termen mediu.

Comisia mai cere României să accelereze semnificativ implementarea programelor politicii de coeziune și Planului de redresare și reziliență, inclusiv capitolul REPowerEU. Finalizarea reformelor și a investițiilor trebuie asigurată până în august 2026, prin garantarea guvernanței eficiente și întărirea capacității administrative.

„România trebuie să se concentreze în continuare pe prioritățile convenite, luând măsuri pentru o mai bună rezolvare a necesităților legate de locuințele sociale, serviciile sociale și dezvoltarea zonelor urbane mai mici, în timp ce ia în considerare oportunitățile furnizate de Platforma „Tehnologii strategice pentru Europa” pentru îmbunătățirea competitivității,” se arată în comunicat.

România se confruntă cu dezechilibre excesive din cauza vulnerabilităților legate de conturile externe și deficitele guvernamentale mari și în creștere. Presiunile semnificative ale prețurilor și costurilor au crescut, iar acțiunea politică a fost slabă. În 2020, Consiliul a decis că în România există un deficit excesiv, pe baza datelor din 2019, iar România nu a luat măsuri eficiente pentru a remedia această situație.

Executivul comunitar a evaluat existența dezechilibrelor macroeconomice în 12 state membre, inclusiv România. În general, după șocul provocat de condițiile comerciale din 2022, dezechilibrele macroeconomice tind să se atenueze în majoritatea statelor membre.

Pentru prima dată, Comisia Europeană a efectuat o analiză a ocupării forței de muncă, a calificărilor și a provocărilor sociale în fiecare stat membru. Analiza este inclusă în Raportul comun privind ocuparea forței de muncă (JER) 2024, iar o analiză detaliată a fost publicată în mai 2024 pentru șapte state membre, inclusiv România.

Chioșcurile pe care bucureștenii nu le-au mai văzut la metrou din 2021 ar putea reveni. Potrivit unui proiect de lege recent, Metrorex va putea închiria spații către firme și persoane fizice, cu aprobarea Ministerului Transporturilor. Veniturile obținute vor fi folosite pentru lucrări de întreținere, reparații și îmbunătățirea condițiilor tehnologice și de muncă, scrie Digi24.

Proiectul de lege a fost pus în dezbatere publică de Ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu (PSD). În nota de fundamentare se precizează că modificările legislative introduse prin OUG nr. 57/2019 – Codul Administrativ, privează Metrorex de posibilitatea închirierii bunurilor concesionate și limitează acum reținerea veniturilor rezultate din exploatarea acestora.

Derogările propuse de proiectul de lege ar permite companiei creșterea veniturilor proprii. În consecință, se va diminua impactul asupra efortului bugetar alocat acestui tip de serviciu public, în raport cu compensația acordată în cadrul contractelor de servicii publice.

„Prin derogare de la prevederile art. 299 și 300 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, veniturile obținute din închirierea unor părți ale infrastructurii publice de metrou concesionate se încasează de către administratorul infrastructurii în scopul folosirii acestora pentru executarea de lucrări de întreținere, reparații curente și reparații capitale la infrastructura de metrou și îmbunătățirea condițiilor tehnologice și de muncă, atât din spațiile tehnice cât și din spațiile publice ale infrastructurii de metrou”.

Implementarea acestui proiect de lege ar putea aduce beneficii multiple:

• Compania va putea genera venituri suplimentare prin închirierea spațiilor, reducând astfel dependența de subvențiile de la bugetul de stat.
• Fondurile obținute vor fi utilizate pentru întreținerea și modernizarea infrastructurii de metrou, oferind călătorilor condiții mai bune.
• Aceasta ar reprezenta o revenire a serviciilor comerciale la metrou, aspect dorit de mulți călători pentru confortul oferit.

Curtea de Conturi este cunoscută pentru salariile mari pe care le oferă angajaților, cei din conducerea instituției încasând venituri anuale substanțiale. Potrivit declarațiilor de avere consultate de Economedia, veniturile anuale ale șefilor Curții de Conturi pot ajunge la 339.000 lei.

Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi a României, a încasat în 2023 un salariu de 339.330 lei, în creștere față de 335.832 lei în 2022. Aceasta înseamnă că salariul său lunar a fost de peste 6.800 de euro. Potrivit declarației de avere, Busuioc deține un teren intravilan de 1.688 mp în Corbeanca, un apartament de 88 mp în București și o mașină BMW din 2016. De asemenea, are 14 conturi bancare în diverse valute.

• UniCredit Bank, din 2012 – 22298.28 euro
• Raiffeisen Bank, din 2006 – 275600.93 lei
• Raiffeisen Bank, din 2019 – 139930 lei
• Raiffeisen Bank, din 2013 – 37064.64 lei
• Raiffeisen Bank, din 2011 – 99575.46 euro
• Raiffeisen Bank, din 2022- 812.39 euro
• Raiffeisen Bank, din 2013- 78248.25 dolari
• Raiffeisen Bank, din 2022 – 51380.41 euro
• Raiffeisen Bank, din 2020 – 222886.80 dolari
• Banca Transilvania, din 2017 – 25789.97 lei
• Bank of America, din 2022- 1510.65 dolari
• Revolut, din 2022 – 235.87 lei
• Banca Transilvania, din 2022- 95.62 euro
• Bank of America, din 2024 – 110000.00 dolari

Lucian Ovidiu Heiuș, fost președinte al ANAF și numit vicepreședinte al Curții de Conturi spre finalul anului 2023, a avut un salariu de 78.619 lei în doar câteva luni. El a mai încasat 47.385 lei de la Ministerul Finanțelor și 55.750 lei de la ANAF în 2023.

Ion Mocioalcă, vicepreședinte al Curții de Conturi și fost președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, a avut în 2023 un salariu de 78.619 lei.

Vlădescu Lucian Dan, vicepreședinte Autoritatea de Audit la Curtea de Conturi a României, a încasat în 2023 un salariu de 327.654 lei, comparativ cu 324.156 lei în 2022.

Camelia Pricopie, vicepreședinte la Autoritatea de Audit a Curții de Conturi a României, a încasat în 2023 un salariu de 268.975 lei. Pricopie a lucrat anterior la BNR și la UEFIS-CDI, fiind chimistă la o unitate militară a SRI în perioada 1997-2005.

Tunaru Florin, vicepreședinte Autoritatea de Audit la Curtea de Conturi a României, a încasat în 2023 venituri de 326.806 lei, în creștere față de 321.240 lei în 2022.

Curtea de Conturi este adesea subiect de discuție din cauza salariilor mari și a beneficiilor acordate angajaților. Pe lângă salariile de bază, angajații beneficiază de diverse privilegii, cum ar fi abonamente wellness și zile libere suplimentare pentru evenimente familiale. De asemenea, există critici legate de transparența salariilor și gestionarea fondurilor publice.

Pentru a consulta toate declarațiile de avere ale angajaților Curții de Conturi, accesați site-ul oficial al instituției.

Proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului ar putea avea implicații semnificative pentru controversata mină de aur de la Roșia Montană, deținută de Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), scrie G4Media.

Mihai Goțiu, activist anti-RMGC, a scris pe portalul România Curată că această ordonanță ar putea permite companiei RMGC să înceapă exploatarea aurului la Roșia Montană fără o licență valabilă. Proiectul de OUG vine la doar o zi după ce Autoritatea Națională pentru Resurse Minerale a anunțat că nu va prelungi licența de concesiune pentru RMGC.

Proiectul de OUG aduce modificări importante în Legea Minelor, inclusiv introducerea unui nou articol, art. 531, care reglementează redeschiderea minelor închise:

• Art. 531. (1): Minele sau părțile din perimetrele de exploatare de resurse minerale neenergetice, altele decât cele energetice, a căror închidere definitivă a fost aprobată prin hotărâre a Guvernului, pot fi redeschise la inițiativa autorității competente, cu avizul ministerului de resort.
• Art. 531. (2): Redeschiderea se face prin procedura de ofertare prevăzută la art. 52, alin (4).
• Art. 531. (3): Redeschiderea poate fi solicitată de persoane juridice interesate, cu respectarea legislației de mediu și a criteriilor tehnice și financiare.
• Art. 531. (4): Prevederile se aplică și titularilor aflați în procedura de insolvență, cu condiția aprobării măsurii în planul de reorganizare.
• Art. 531. (5): Obligațiile privind închiderea, ecologizarea și monitorizarea postînchidere se modifică cu acordul titularului licenței.

Guvernul invocă necesitatea adaptării legislației naționale la Regulamentul (UE) 2024/1252, care subliniază importanța accesului la materii prime critice pentru economia națională și pentru tranziția către tehnologii verzi.

Expunerea de motive a guvernului: „Accesul la materii prime este esențial pentru economia națională. Neadoptarea proiectului de ordonanță de urgență prezintă riscul pierderii oportunităților de finanțare a proiectelor strategice și a oportunității de relansare a sectorului resurselor minerale neenergetice, vital pentru atingerea obiectivelor strategice economice și a tranziției energetice.”

Mihai Goțiu susține că această ordonanță ar permite RMGC să redeschidă minele de la Roșia Montană, chiar și fără o licență valabilă, fapt ce ar putea avea consecințe grave asupra mediului și comunității locale. Goțiu arată că guvernul invocă un regulament european pentru redeschiderea exploatărilor de materii prime critice, dar acest regulament nu include minele de aur și argint.

Mihai Goțiu: „Practic, prin simplul fapt că a deținut o licență minieră, RMGC poate cere și să obțină redeschiderea minelor de la Roșia Montană oricând! Ca și cum termenul de valabilitate nu ar mai avea nicio importanță.”

Proiectul de ordonanță de urgență privind redeschiderea minelor de minerale și metale, inclusiv posibilitatea de redeschidere a minei de aur de la Roșia Montană, este un subiect de maxim interes și controversă. În timp ce guvernul susține necesitatea adaptării legislației pentru a proteja economia națională și a asigura tranziția către tehnologii verzi, activiștii și comunitățile locale își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul asupra mediului și legalitatea redeschiderii acestor mine.

În urma întrebărilor venite din partea profesorilor cu privire la a doua etapă a concursului/examenului de titularizare, care va avea loc în august, am consultat documentele oficiale și vă oferim toate informațiile necesare despre acest proces.

• CALENDAR

Concursul național de titularizare pentru anul 2024 a avut deja prima etapă de înscriere și desfășurare a probelor practice, conform calendarului oficial. Însă, pentru cei interesați, urmează o nouă etapă în luna august, destinată ocupării posturilor rămase libere la nivel județean.

Conform documentului „Metodologia Cadru” și calendarului aferent, concursul pentru ocuparea posturilor didactice și catedrelor rămase vacante/rezervate la nivel județean/municipal se va desfășura după următorul program:

1. Depunerea și înregistrarea dosarelor, validarea și revalidarea fișelor de înscriere:
   • Perioada: 27-28 august 2024
2. Organizarea și desfășurarea probelor practice/orale în profilul postului:
   • Data: 29 august 2024
3. Desfășurarea probei scrise și comunicarea rezultatelor:
   • Termen: 30 august 2024
4. Depunerea contestațiilor, analizarea, rezolvarea acestora și comunicarea rezultatelor finale:
   • Perioada: 30 august – 2 septembrie 2024

Această etapă a concursului este organizată la nivel județean și are ca scop ocuparea posturilor rămase vacante. Profesorii care doresc să participe trebuie să depună dosarele conform termenelor stabilite și să se pregătească pentru probele practice și scrise.

Concursul de titularizare din august reprezintă o oportunitate pentru cadrele didactice de a ocupa posturi vacante în învățământul preuniversitar. Este esențial ca toți candidații să respecte calendarul și să se pregătească corespunzător pentru fiecare etapă a concursului.

Pentru detalii suplimentare, documente și resurse, profesorii sunt invitați să acceseze site-ul oficial al Ministerului Educației.

Deputatul USR Emanuel Ungureanu a depus un proiect de lege care propune limitarea mandatului șefilor principalelor servicii de informații din România la 8 ani.

Aceasta include Serviciul Român de Informații (SRI), Serviciul de Informații Externe (SIE), Serviciul de Protecție și Pază (SPP), Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Direcția Generală de Protecție Internă a MAI (DGPI) și Direcția Generală de Informații a Apărării (DGIA). Potrivit unui comunicat de presă, proiectul urmărește să introducă un mandat de 4 ani, reînnoibil o singură dată, scrie G4Media.

Emanuel Ungureanu a subliniat importanța limitării mandatelor șefilor serviciilor de informații pentru prevenirea abuzului de putere și protejarea democrației:

„Într-un stat de drept, serviciile secrete au un rol esențial. În România ultimilor ani, am văzut însă că serviciile sunt cele care pun miniștri, prim-miniștri și președinți de țară. Serviciile secrete sunt cele care s-au infiltrat în politică, în afaceri, în justiție, în presă și, de multe ori, puterea lor a depășit limita legală. Boala puterii este o boală care contaminează și șefii serviciilor secrete, nu doar politicienii.”

Ungureanu a adăugat că există servicii secrete conduse de aceeași persoană de 19 ani, și un serviciu secret fără un șef civil de mai bine de un an.

Proiectul de lege modifică legile de organizare și funcționare a SRI, SIE, SPP, STS și MApN, precum și OUG 76/2016. Mandatul directorilor va fi de 4 ani și va putea fi reînnoit o singură dată.

„Limitarea mandatelor șefilor serviciilor de informații este o practică comună în democrațiile avansate, menită să prevină dictatura și să protejeze principiile statului de drept. Totodată, măsura contribuie la întărirea instituțiilor democratice și la asigurarea unei conduceri responsabile și responsivă la nevoile și schimbările societății,” a explicat deputatul USR.

Acesta nu este singurul proiect de lege propus de Emanuel Ungureanu pentru reformarea serviciilor de informații. Recent, el a depus o inițiativă legislativă care interzice cadrelor militare și angajaților civili ai SRI să desfășoare activități de consultanță sau asistență timp de 20 de ani după încetarea activității în SRI. De asemenea, la începutul lunii mai, USR a votat pentru ca serviciile să nu poată interveni în justiție și presă, și pentru creșterea controlului parlamentar asupra acestora, însă propunerile au fost respinse de majoritatea PSD-PNL.

Proiectul de lege propus de Emanuel Ungureanu reprezintă un pas important pentru asigurarea transparenței și responsabilității în conducerea serviciilor de informații din România. Limitarea mandatelor șefilor acestor instituții este văzută ca o măsură necesară pentru prevenirea abuzurilor de putere și consolidarea democrației în țara noastră.