Falimentele din sectorul asigurărilor, care au avut loc sub supravegherea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), i-au costat pe contribuabili 1,2 miliarde de euro până acum, iar suma este de așteptat să crească cu încă 800 de milioane de euro. Aceste date au fost furnizate de Sorin Mititelu, vicepreședinte al ASF responsabil de zona asigurărilor, în cadrul ZF Bankers Summit 2024, scrie Defapt.

„Inerent se fac greşeli, fiind o piaţă tânără. Nota de plată pentru falimente a fost destul de mare. Cam 1,2 miliarde euro a fost obligaţia de plată a Fondului de Garantare a Asiguraţilor pentru falimentele din ultimii ani şi mai sunt de plată 800 milioane euro,” a declarat Mititelu, citat de Ziarul Financiar.

Pe lângă costurile masive suportate de contribuabili, președintele Autorității de Supraveghere Financiară a câștigat în 2022 un salariu brut de peste 28.000 de euro pe lună, conform declarației de avere – un venit anual de aproape 350.000 de euro brut. Angajații ASF beneficiază de asemenea de o serie de privilegii, inclusiv 16 salarii pe an, abonamente wellness, zile libere suplimentare pentru evenimente familiale și o sumă de 8775 de lei pentru situații medicale deosebite.

Deputatul USR Claudiu Năsui a criticat ASF pentru tolerarea schemelor piramidale din asigurări, ceea ce a dus la creșterea costurilor pentru RCA (asigurarea de răspundere civilă auto).

„Aflăm acum că falimentele din asigurări au costat 1.2 miliarde euro, adică de aproximativ cinci ori bugetul orașului Craiova. Cine o va plăti? Tot contribuabilii români sub forma unui RCA mai scump. Pentru că toate pagubele create ajung la un fond de garantare care, la rândul său, se alimentează din taxe percepute odată cu achiziționarea unei polițe RCA. Dacă tot exista ASF în asigurări, treaba lor era să vadă să nu fie scheme piramidale în piață. Fix asta n-au făcut. N-au făcut o dată, de două ori, de trei ori, și da, de patru ori. Ăsta e unul dintre cele două motive pentru care plătim un RCA extrem de scump,” a scris Năsui.

În concluzie, falimentele din sectorul asigurărilor sub supravegherea ASF au generat costuri semnificative pentru contribuabili și au dus la creșterea costurilor RCA. Cu toate acestea, ASF continuă să se confrunte cu critici privind managementul și supravegherea pieței asigurărilor.

Marcel Ciolacu, premierul României, are un trecut plin de inadvertențe și omisiuni. În 1989, acesta era muncitor necalificat la o cooperativă din Buzău, deși în CV-ul său oficial figurează că ar fi lucrat la o întreprindere importantă din București. În anii ’90, Ciolacu a pretins și obținut o casă de la primărie, prezentându-se ca protejat social, în timp ce era unul dintre finanțatorii de top ai partidului, precizează Recorder.

Printre cele mai flagrante falsuri se numără trecutul său revoluționar, care i-a adus numeroase beneficii, inclusiv terenuri și spații comerciale, pe care și-a construit afacerile. În realitate, multe dintre aceste beneficii au fost obținute prin relații politice și proceduri discutabile.

În 1989, Ciolacu lucra ca muncitor necalificat la Tehnometal Buzău. Deși în CV-ul său actual figurează că ar fi lucrat la Întreprinderea Electronica Industrială București, realitatea este că acesta era angajat la o cooperativă locală.

Marcel Ciolacu a obținut certificat de revoluționar și numeroase beneficii materiale, inclusiv terenuri și locuri de veci gratuite. Acesta a susținut că nu a cerut niciodată beneficii, însă dovezile contrazic aceste afirmații.

În 2003, Ciolacu a făcut un schimb de terenuri suspect, obținând o pădure de la stat pe care a defrișat-o pentru a o vinde ulterior la un preț de 1.700 de ori mai mare decât valoarea inițială.

Ciolacu și Dumitru Dobrică, om de afaceri local, au avut legături strânse, facilitându-și reciproc afacerile și obținând profituri considerabile pe seama statului. Marcel Ciolacu a fost implicat în numeroase afaceri discutabile, inclusiv parteneriatul cu OMV pentru o benzinărie în Buzău.

În 2003, Ciolacu devine secretarul Direcției de Relații Internaționale a PSD Buzău. Între timp, acesta a fost implicat în afaceri profitabile și a fost promovat în funcții politice importante sub protecția liderilor locali.

În anii ’90, Ciolacu apare pe lista finanțatorilor PSD și primește numeroase beneficii de la primărie, inclusiv o casă și spații comerciale, folosindu-se de statutul de revoluționar și relațiile politice.

Ciolacu a obținut două locuri de veci în Cimitirul „Eroilor” din Buzău, folosindu-se de influența sa politică și statutul de revoluționar. Deși susține că nu a cerut niciodată beneficii, dovezile arată contrariul.

Marcel Ciolacu, actualul premier al României, are un trecut marcat de inadvertențe, falsuri și beneficii obținute prin relații politice. Deși refuză să clarifice aceste aspecte, trecutul său rămâne controversat și plin de întrebări.

Senatul României a adoptat un proiect de completare a Legii cetățeniei, care permite acordarea cetățeniei române unei persoane străine căsătorite și conviețuind în afara granițelor cu un cetățean român de cel puțin 10 ani.

Proiectul a fost inițiat de Guvern și amendat de senatorul PSD Robert Cazanciuc, fiind adoptat de Comisia juridică și însușit de plenul Senatului.

Conform legislației actuale, pentru ca un cetățean străin căsătorit cu un român să obțină cetățenia română, acesta trebuie să locuiască cel puțin cinci ani în România. Robert Cazanciuc a subliniat că această cerință reprezintă „o barieră” și și-a exprimat speranța că modificarea legii va depăși această barieră.

Pe lângă modificarea privind durata căsătoriei, actul normativ introduce și măsuri suplimentare pentru a preveni obținerea frauduloasă a cetățeniei române. Printre acestea se numără verificările biometrice pentru persoanele care solicită cetățenia.

„Proiectul completează cadrul legal în materia documentelor de călătorie și actelor de identitate ale cetățenilor români și introduce verificări biometrice în procesul de acordare a cetățeniei române, prin implementarea unor procese verificabile și sigure pentru a garanta că toți solicitanții de cetățenie au identitatea confirmată biometric înainte de a li se acorda cetățenia română și, ulterior, la eliberarea actului de identitate sau a documentului de călătorie românesc,” se arată în expunerea de motive a proiectului.

Proiectul prevede înlocuirea actualului certificat de cetățenie de hârtie cu un card electronic de cetățenie română. Acest card va include un suport de stocare de înaltă securitate, unde vor fi memorate datele biometrice și personale ale titularului.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române 21/1991, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, va intra în dezbaterea Camerei Deputaților, care are rol decizional.

Modificarea Legii cetățeniei reprezintă un pas important în adaptarea legislației românești la nevoile cetățenilor români căsătoriți cu străini și care trăiesc în afara granițelor. Introducerea verificărilor biometrice și a cardului electronic de cetățenie va asigura o procesare mai sigură și eficientă a cererilor de cetățenie, consolidând astfel integritatea și securitatea procedurilor de acordare a cetățeniei.

Peste 34.000 de cetățeni au semnat petiția Declic intitulată „Vrem primari aleși în 2 tururi”, cerând Parlamentului României să revină la alegeri locale desfășurate în două tururi de scrutin. Petiția, lansată de comunitatea Declic, a strâns semnăturile în doar câteva zile, conform unui comunicat al organizației.

Comunitatea Declic argumentează că modificarea legii pentru a permite alegerea primarilor în două tururi este esențială pentru a asigura că aceștia reprezintă un procent reprezentativ al locuitorilor. Campania vine în contextul în care ultimele alegeri locale au demonstrat că un singur tur de scrutin poate avea consecințe grave asupra democrației.

„Primarii aleși cu mai puțin de 50% din voturile celor prezenți la urne nu reprezintă voința majorității cetățenilor,” susțin reprezentanții Declic.

Potrivit Declic, alegerile într-un singur tur sunt vulnerabile la fraude electorale, care pot schimba semnificativ rezultatele finale. Într-un singur tur, câteva sute de voturi pot face diferența, în timp ce în două tururi, aceste fraude ar avea un impact mult mai redus.

Cătălina Hopârteanu, campaigner Declic, explică: „Sunt localități unde primarul a câștigat la diferență de 1 vot față de contracandidat. Sau alte localități unde primarul a fost ales cu 20% din voturi, iar contracandidații de pe locurile 2 și 3 au adunat 50% dintre voturi. E evident că astfel de aleși nu pot reprezenta voința majorității alegătorilor.”

Al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarilor a fost eliminat în 2011 de către PDL, sub pretextul crizei economice și a reducerii cheltuielilor. Această schimbare a redus, de fapt, nivelul de democrație, susțin criticii. La acea vreme, PNL și PSD s-au opus proiectului, dar ulterior au observat că formula avantajează marile partide și nu mai doresc revenirea la două tururi.

În multe situații, o mare parte dintre alegători se simt nereprezentați de primarul ales într-un singur tur. Dacă ar exista două tururi, inevitabil, un candidat ar strânge o majoritate care îl legitimează în fața tuturor alegătorilor.

„În aceste situații, o parte uriașă dintre cei ce votează ajung să se simtă nereprezentați de viitorul primar. Cu totul altfel ar sta lucrurile dacă alegerile ar avea 2 tururi. Inevitabil, un candidat ajunge să strângă o majoritate care-l legitimează în fața tuturor alegătorilor,” se arată în petiția Declic.

Petiția Declic reflectă dorința a zeci de mii de cetățeni de a asigura un proces electoral mai democratic și reprezentativ pentru alegerile locale. Comunitatea Declic continuă să militeze pentru schimbarea legii electorale, invitând cetățenii să se alăture demersului și să semneze petiția pentru alegeri în două tururi.

Situația dezastruoasă dintr-un centru de plasament din Cluj a atins un punct critic. Copiii care trăiesc în aceste condiții precare sunt aproape de a-și pierde viața, preferând mai degrabă să moară decât să continue să trăiască în asemenea mediu.

”Condițiile de aici amintesc de lagărele de concentrare (…), o pagină neagră a istoriei”, a declarat VIȘINEL BĂLAN, de la Vocea Copiilor Abandonați. 

Am discutat personal cu doamna director general a DGASPC Cluj, care a confirmat că acești copii vor fi mutați în maxim două săptămâni. Cu toate acestea, este inacceptabil și de neînțeles faptul că acești copii sunt încă ținuți în acest centru care arată înfiorător. Cum este posibil ca, în ciuda promisiunilor, acești copii să fie lăsați să sufere în continuare?

Începând cu 1 octombrie 2024, toate centrele de plasament funcționează ilegal, iar directorii acestora trebuie să răspundă și să plătească amenzi. Este necesar ca aceștia să fie trași la răspundere pentru incompetența și nepăsarea lor.

Este revoltător să constatăm că, în timp ce copiii sunt lipsiți de orice formă de apărare, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție pare să mimeze preocuparea pentru acești copii. În loc să ia măsuri concrete, autoritățile se complac într-o atitudine pasivă, lăsându-i pe acești copii să sufere.

Asistăm la un veritabil genocid în masă, iar imaginile vorbesc de la sine. Solicit de urgență intervenția autorităților competente pentru a rezolva această situație intolerabilă. Copiii noștri merită să trăiască în condiții demne și să fie protejați de stat, nu abandonați în centre insalubre care le pun viața în pericol.

Simona Ciulavu, o femeie de afaceri condamnată anterior pentru participare la un grup infracțional organizat în dosarul Clanului Sportivilor, este acum una dintre beneficiarele unui contract de 5 milioane de euro atribuit de Primăria Sectorului 3 pentru montarea de garduri. Contractul a fost atribuit fără licitație, conform documentelor consultate de G4Media.ro.

În decurs de trei luni, firma deținută de Ciulavu a facturat deja 1,9 milioane de lei pentru montarea a zeci de kilometri de garduri în Sectorul 3. Procedura a stârnit scandal în Consiliul Local, dar a fost aprobată în februarie 2024. Primăria a folosit o metodă cunoscută pentru a evita licitațiile publice: a atribuit direct contractul unei societăți din subordine, Algorithm Construcții S3 SRL, care ulterior a împărțit banii discreționar.

Anul trecut, Primăria condusă de Robert Negoiță a folosit aceeași metodă pentru a direcționa 6 milioane de euro către propagandă în mass-media. După ce G4Media.ro a dezvăluit această inginerie, Algorithm Construcții S3 a încetat să mai posteze facturile pe site-ul propriu.

În februarie 2024, Consiliul Local al Sectorului 3 a aprobat un proiect de hotărâre prin care Algorithm Construcții S3 SRL a primit direct un contract de 25 de milioane de lei. Compania trebuia să execute „lucrări de împrejmuire cu gard metalic galvanizat tratat anticoroziv prin zincare” și să demonteze vechile garduri din sector.

Deși Algorithm Construcții S3 ar fi trebuit, teoretic, să execute contractul, în realitate, compania a subcontractat lucrările către doi operatori economici. Unul dintre aceștia este Central Board of Smart Consultants SRL, deținută de Simona Ciulavu, care a primit deja 1,9 milioane de lei pentru montarea a peste 4.000 de metri liniari de gard.

Simona Ciulavu a avut probleme cu legea în trecut. În 2006, a fost arestată pentru participare la un grup infracțional organizat și a petrecut șapte luni în arest preventiv. În 2014, a fost condamnată la 1 an și 8 luni de închisoare cu suspendare. De-a lungul timpului, Ciulavu a ocupat diverse funcții în administrația publică și a fost implicată într-o rețea de furnizare a unor măști neconforme în perioada pandemiei.

Metoda prin care fonduri din bugetul Sectorului 3 au fost direcționate către firme fără licitație nu este nouă. Anul trecut, G4Media.ro a dezvăluit că același Consiliu Local a aprobat un contract de 30 de milioane de lei pentru „servicii de promovare instituțională”. Aceste atribuiri directe sunt permise de o prevedere a Legii achizițiilor publice dacă societatea beneficiară este deținută de autoritatea contractantă.

Un expert în licitații consultat de G4Media.ro a explicat că aceste practici produc distorsiuni ale pieței, deoarece contractele sunt atribuite fără licitație, iar edilii folosesc aceste firme pentru a ascunde procedurile.

Atribuirea fără licitație a contractelor în Sectorul 3, care implică sume considerabile de bani publici, ridică serioase întrebări privind transparența și legalitatea acestor proceduri. Implicarea Simonei Ciulavu, cu un trecut problematic, adaugă o dimensiune suplimentară acestui scandal, accentuând necesitatea unei monitorizări stricte a utilizării fondurilor publice.