Afacerile celor mai mari dezvoltatori imobiliari din România au înregistrat o creștere spectaculoasă, de 145,9%, în perioada 2019-2023. Profiturile nete ale acestora s-au triplat, conform rapoartelor financiare furnizate de AlertaCUI.ro pentru Libertatea.

Această creștere impresionantă a avut loc în contextul scumpirilor continue de locuințe, de la începutul pandemiei până în prezent.

Veniturile celor mai mari 81 de companii din domeniu au crescut de la 3,75 miliarde de lei în 2019 la 9,23 miliarde de lei în 2023. Profitul net a înregistrat o creștere de 245,59%, de la 377 milioane de lei în 2019 la 1,3 miliarde de lei în 2023. Dacă adăugăm rezultatele financiare ale altor 14 companii nou-înființate după 2019, veniturile totale cresc cu 1,625 miliarde de lei, iar profitul net cu 185,3 milioane de lei.

CTP Invest Bucharest este cea mai mare companie imobiliară din România, și-a dublat veniturile de la 255 milioane de lei în 2019 la 596 milioane de lei în 2023. De la o pierdere netă de 9 milioane de lei în 2019, compania a raportat un profit net de 18 milioane de lei în 2023.

Warehouses de Pauw Romania se clasează pe poziția a doua, cu venituri triplate de la 172,6 milioane de lei în 2019 la 490,3 milioane de lei în 2023. Profitul net a crescut de la o pierdere de 11,2 milioane de lei la un profit de 156 milioane de lei, un salt procentual de 1.490%.

Edificia Star Construct ocupă locul trei, cu o creștere de peste zece ori a veniturilor, de la 34,5 milioane de lei în 2019 la 399,9 milioane de lei în 2023. Profitul net a trecut de la o pierdere de 922.000 de lei la un plus de 136,2 milioane de lei, cu o marjă netă de 34,07%.

One United Properties, un dezvoltator de top, are două firme în top 10: One Cotroceni Park și One Verdi Park. One Cotroceni și-a crescut veniturile de 30 de ori, de la 10,3 milioane de lei în 2019 la 303,2 milioane de lei în 2023, cu un profit net de 23,1 milioane de lei. One Verdi Park a crescut de peste 20 de ori, de la 9,9 milioane de lei la 221 milioane de lei, cu un profit net de 135,3 milioane de lei.

Performanțele procentuale remarcabile au fost înregistrate de companii mai puțin cunoscute. Nusco City a trecut de la venituri de 26 de lei în 2019 la 114,4 milioane de lei în 2023, o creștere de 440.108.646%. Profitul net a crescut de la o pierdere de 6.000 de lei la 50,1 milioane de lei, o creștere procentuală de 826.158%. Gran Via Ghencea Sud a crescut de la 41 de lei la 102 milioane de lei, un salt de 248.931.209%.

Compania Națională de Investiții (CNI), care construiește diverse lucrări edilitare cu finanțare guvernamentală, a crescut veniturile de la 46,1 milioane de lei în 2019 la 262 milioane de lei în 2023, cu un profit net de 124,7 milioane de lei.

Creșterea profiturilor dezvoltatorilor imobiliari este alimentată de scumpirile continue ale locuințelor. Prețul pe metru pătrat a crescut de la 1.118 euro în decembrie 2019 la 1.598 de euro în mai 2024, o majorare de 43%. Acest fenomen este amplificat de creșterea prețurilor materiilor prime și de majorarea dobânzilor de către Banca Națională a României.

Dezvoltatorii imobiliari din România au înregistrat creșteri spectaculoase ale veniturilor și profiturilor în ultimii cinci ani, susținuți de scumpirea locuințelor și de cererea crescută pe piață, în ciuda provocărilor economice globale.

Sub conducerea controversatei judecătoare Lia Savonea, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a devenit sinonimă cu o serie de achitări și eliberări din arest care ridică semne de întrebare.

Achitările în cazul corupților, criminalilor sau judecătorilor drogați au devenit obișnuite, în timp ce solicitările Direcției Naționale Anticorupție (DNA) sunt respinse pe bandă rulantă, scrie Defapt.

Vineri, un complet de trei judecători, printre care și Lia Savonea, a constatat neregularitatea rechizitoriului în dosarul Revoluției, în care fostul președinte Ion Iliescu și alți doi complici erau acuzați.

Savonea, cunoscută pentru averea sa impresionantă și legăturile suspecte, speră să-i ia locul Alinei Corbu la conducerea ÎCCJ. De-a lungul carierei, ea a fost implicată în decizii controversate, inclusiv o sentință prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare.

Ajunsă la ÎCCJ, Savonea a continuat să ia hotărâri favorabile marilor corupți. Iată câteva exemple din deciziile recente:

1. Eliberarea din arest a judecătoarei Ana Maria Chirilă – La 25 aprilie, Savonea a eliberat-o pe judecătoarea drogată din Suceava, plasând-o în arest la domiciliu.
2. Respingerea recursului DNA în cazul Bogdan Olteanu – În decembrie 2023, completul din care făcea parte Savonea a respins recursul DNA, încetând procesul penal împotriva fostului viceguvernator BNR Bogdan Olteanu pe motiv de prescripție.
3. Achitarea într-un dosar de fraude cu fonduri europene – În 10 iunie, completul condus de Savonea a achitat toți inculpații dintr-un dosar de fraude cu fonduri europene, prejudiciul fiind de 216.164 de lei.
4. Achitarea fostului șef APIA, Bogdan Dumitrașcu – La 28 mai, Savonea și colega sa au dispus achitarea fostului șef APIA, care fusese condamnat pentru mită.
5. Revizuirea condamnării a doi avocați – În aprilie, Savonea a admis cererea de revizuire a condamnării a doi avocați pentru trafic de influență.
6. Sesizarea CCR în cazul Ingrid Mocanu – Echipa Savonea a sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu o excepție de neconstituționalitate care ar putea deschide calea revizuirii dosarului de corupție al baronului PSD de Constanța Nicușor Constantinescu.

La 20 iunie, completul din care face parte Savonea va decide dacă Mario Iorgulescu scapă de pedeapsa de 13 ani și opt luni de închisoare. În mod sistematic, echipa Savonea a respins recursurile în casație solicitate de DNA pentru a anula deciziile de prescriere a unor fapte de corupție.

Sub conducerea Liei Savonea, ÎCCJ a devenit un loc unde achitările și eliberările din arest pentru corupți și criminali sunt la ordinea zilei. Deciziile sale ridică semne de întrebare asupra imparțialității și integrității sistemului judiciar din România, punând în pericol încrederea publicului în justiție.

România este poarta principală de intrare a freonului ilegal în Uniunea Europeană, iar autoritățile par să facă strategii de combatere a acestui trafic chiar cu ajutorul traficanților dovediți.

SNOOP a investigat traseul tonelor de freon care pătrund ilegal în România, legăturile dintre companiile importatoare de freon și autoritățile române, precum și lipsa de monitorizare a statului român a gazelor cu efect de seră de pe piața neagră.

21 aprilie 2024, Dorohoi, Botoșani. Un echipaj de Poliție oprește un Mercedes Sprinter. Un pasager coboară, iar șoferul apasă accelerația, declanșând o urmărire spectaculoasă. Polițiștii trag 61 de focuri, iar după o urmărire de patru minute, reușesc să oprească duba. În interior, descoperă aproape 100 de butelii de freon de contrabandă, aduse din Ucraina.

Transportul capturat valora aproape 20.000 de euro pe piața neagră românească, iar în orașe europene precum Berlin sau Viena, ar fi putut fi vândut pentru 50.000 de euro.

Acesta nu este un incident izolat. În 2018, în județul Suceava, o altă dubă cu 1,5 tone de freon a fost urmărită de polițiști. Deși șoferul nu a fost împușcat, transportul a fost oprit după o urmărire lungă și câteva focuri de armă. Anul trecut, în SUA, New York Times relata despre primul traficant de gaze HFC condamnat pentru contrabandă cu gaze cu efect de seră.

În 2021, ONG-ul Environmental Investigation Agency (EIA) a publicat un raport despre traficul global cu freon, identificând România ca principala poartă de intrare în UE a acestor chimicale toxice.

15 noiembrie 2023, București.

La hotelul Marriott, șeful Gărzii de Mediu, Andrei Corlan, și șeful Vămilor, Ion Cupă, participă la lansarea Asociației Firmelor F-Gas, condusă de Amalia Păvălucă și Emre Gunay. Aceștia reprezintă „industria frigului” și au legături suspecte cu importurile de freon ilegal. Păvălucă și Gunay sunt asociați în peste 10 companii de comerț cu ridicata de freon, inclusiv grupul de firme EMG Invest.

Raportul EIA din 2021 documenta cum grupul EMG vindea freon de contrabandă. În urma unui transport ilegal interceptat, Ministerul Mediului a sesizat DNA, însă dosarul s-a plimbat între instituții fără să fie rezolvat.

În 2022, autoritățile spaniole au confiscat peste 100 de tone de freon în cadrul „Operacion Marum”, iar printre traficanți se număra și Jorge Gutierrez Marmol, căruia grupul EMG îi livra freon încă din 2018.

Freonul este un gaz cu efect de seră care contribuie la încălzirea globală. În România, statul nu reușește să monitorizeze eficient piața neagră a freonului. Garda de Mediu și Vama se plâng de lipsa unui cadru legislativ eficient, în timp ce freonul ilegal este vândut liber pe site-uri de anunțuri precum OLX sau Publi24.

Freonul de contrabandă este mult mai ieftin decât cel reciclat, iar reciclarea este o procedură costisitoare pe care puține companii și-o permit. România nu a reușit să acceseze fondurile europene destinate fabricilor de reciclare a freonului, iar statul nu monitorizează eficient recuperarea și reciclarea acestor gaze.

Comercianții ilegali de freon folosesc documente false pentru a acoperi importurile de contrabandă. În 2019, un transport ilegal de freon cu documente false a fost oprit la Vama Petea, dar dosarul a fost clasat. Garda de Mediu și Poliția de Frontieră nu colaborează eficient pentru a combate acest trafic.

Traficul ilegal de freon continuă să fie o problemă majoră în România, afectând atât mediul, cât și economia. Autoritățile române trebuie să îmbunătățească colaborarea și să implementeze măsuri mai stricte pentru a combate acest fenomen și pentru a proteja mediul înconjurător.

PSD-PNL a cheltuit într-o lună cât cheltuiește într-un an pe reclame o mare companie din primele 20 din România. Este fără precedent ca un partid sau o coaliție să investească atât de mulți bani într-o campanie electorală, precizează SNOOP.

• 37 de județe cucerite din 41
• 19 mandate europarlamentare câștigate din 33

Aceasta este performanța politică a Coaliției de guvernare, obținută cu o investiție colosală în publicitate.

Noutatea alegerilor din 9 iunie 2024 a fost comasarea alegerilor europarlamentare și locale. Legea a permis televiziunilor să încaseze bani doar pentru europarlamentare, iar partidele au plătit pentru „factura de europarlamentare,” deși unele mesaje din spațiul public erau legate de alegerile locale.

Documentarea Snoop arată sumele cheltuite de partide pe publicitate, raportate către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Aceste sume sunt defalcate pe TV și online sau puse la comun, variind în funcție de partid.

Pe lângă aceste sume, se adaugă peste 250 de milioane de lei (50 de milioane de euro) plătite de PSD și PNL în ultimii trei ani pentru „cumpărare de imagine favorabilă” pe site-urile de știri, în special pe cele ale televiziunilor.

PSD a cheltuit cele mai mari resurse financiare pentru promovare pe televiziuni și online, cheltuind 6 milioane de euro. Aceste sume provin din contribuțiile candidaților și nu din subvenția de la stat. Totuși, statul român va rambursa aceste sume partidelor care au trecut pragul electoral de 3%, transformând astfel cheltuielile inițiale private în bani publici.

Omul de afaceri George Becali a împrumutat PSD cu 500.000 de euro, sumă ce urmează să fie returnată după alegeri, când partidul va primi rambursarea de la stat.

PSD

PSD a folosit agenții de publicitate pentru a încheia contracte cu televiziunile și site-urile. Principala agenție utilizată a fost Concept Media Management SRL, deținută de Brândușa Vlanga și Ciprian-Gabriel Scrieciu. Spoturile PSD au fost difuzate pe Antena 3, RTV, Digi24, Realitatea și B1.

Spoturi populare:

• „Dacă nu vrei să-ți crească prețurile la energie, gaze și alimente, dacă vrei să-ți crească pensia sau salariul, pe 9 iunie, oriunde te-ai afla, pune ștampila pe cei trei trandafiri. Votează românește! Votează PSD!”
• Clipuri cu mesajele de campanie au adunat milioane de vizualizări pe Youtube și rețelele sociale.

PNL

PNL a folosit firma Avandor Internațional SRL pentru promovarea online, cheltuind 4.86 milioane de lei. Contractele pentru televiziuni au fost încheiate cu DBV Media House (grupul Realitatea) și Campus Media TV SRL (grupul Digi24).

AUR

AUR a cheltuit peste 15 milioane de lei pentru promovarea la TV și online, utilizând firma DGI Multimedia Design SRL. Alte contracte au fost încheiate cu Global Impex Distribution SRL, condusă de Claudiu-Florin Asimionesei.

Nicio companie din România nu își permite o investiție lunară în publicitate echivalentă cu cea realizată de Alianța PSD-PNL în campania din 2024.

Investițiile masive în publicitate de către coaliția PSD-PNL au contribuit semnificativ la obținerea unui scor electoral impresionant, demonstrând puterea resurselor financiare în influențarea rezultatelor electorale.

Alexandru-Hazem Kansou este o figură proeminentă în peisajul administrativ și politic al regiunii București-Ilfov. Cu o carieră marcată de multiple funcții de conducere în instituții publice și private, Kansou a atras atenția prin veniturile sale substanțiale și legăturile politice.

Conform declarației sale de avere, publicată pe 15 iunie 2023, Kansou și soția sa, Ioana Cristina Stan, dețin bunuri imobile și mobile de valoare considerabilă și au încasat venituri semnificative din diverse surse.

Declaratie de avere_Hazem

În anul 2022, Alexandru-Hazem Kansou a încasat venituri impresionante din trei funcții principale:

• Consilier la Consiliul Județean Ilfov: 78.000 RON
• Director Executiv la Serviciul de Transport Voluntari: 102.000 RON
• Director General la Publivol Creativ S.A., Ilfov: 99.000 RON

Soția sa, Ioana Cristina Stan, a avut și ea venituri notabile din funcțiile publice deținute:

• Director la Primăria Sectorului 4: 96.800 RON
• Secretar General la Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse: 11.000 RON

Kansou și soția sa dețin mai multe proprietăți imobile:

• Un teren intravilan de 1.000 mp în comuna Tunari, județul Ilfov, dobândit prin contract de donație în 2016.
• Un teren intravilan de 370 mp în comuna Tunari, județul Ilfov, dobândit în 2022 prin contract de vânzare-cumpărare.
• O casă de locuit de 430 mp în comuna Tunari, județul Ilfov, construită în 2022.
• Un apartament de 62,83 mp în București, dobândit prin contract de vânzare-cumpărare în 2004.
• Un apartament de 40,14 mp în Sinaia, județul Prahova, dobândit prin contract de vânzare-cumpărare în 1999.

În ceea ce privește bunurile mobile, Kansou deține un autoturism Mercedes Benz, achiziționat prin contract de vânzare-cumpărare în 2018. De asemenea, el deține ceasuri și bijuterii în valoare de aproximativ 26.000 EUR, dobândite între 2010 și 2020.

Alexandru-Hazem Kansou are mai multe conturi și depozite bancare, inclusiv un cont în EUR la Banca Transilvania cu un sold de 41.000 EUR și alte conturi în RON cu solduri variind între 200 și 16.365,68 RON. De asemenea, el are un credit în valoare de 20.000 EUR, contractat în 2021 și scadent în 2026, la BNP Paribas.

Kansou este cunoscut pentru legăturile sale politice strânse, fiind implicat activ în politica locală și având multiple funcții de conducere în diverse instituții publice. Această ascensiune rapidă și diversele funcții deținute au ridicat întrebări cu privire la meritocrația și transparența numirilor sale.

Veniturile substanțiale ale lui Alexandru-Hazem Kansou și soției sale, împreună cu numărul mare de proprietăți și active financiare, au atras atenția mass-media și a opiniei publice. În ciuda declarațiilor de avere detaliate, întrebările legate de sursa acestor venituri și de relațiile politice care ar fi putut facilita această ascensiune rămân deschise.

Rămâne de văzut cum va evolua cariera lui Alexandru-Hazem Kansou și dacă acesta va reuși să-și mențină poziția în fața criticilor și a întrebărilor legate de meritocrația și transparența numirilor sale în funcțiile publice.

Sursă informații financiare: Portalul declarațiilor de avere și interese (integritate.eu)

Surse: Fanatik, B365, Ziare.com