Foștii șefi ai SRI, Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, împreună cu avocatul Doru Trăilă, sunt investigați de DNA într-un dosar de trafic de influență și spălare de bani. Denunțătorul Cătălin Hideg a înregistrat discuții cu Dumbravă și Trăilă privind modalități de a reduce pedeapsa de patru ani de închisoare primită pentru corupție, scrie Digi24.
Dumitru Dumbravă i-a spus lui Hideg că echipa sa poate reduce pedeapsa, cu condiția ca Hideg să plătească integral suma de 600.000 de euro plus TVA pentru contractul de asistență juridică. Dumbravă a menționat că reducerea pedepsei este posibilă dacă prejudiciul este acoperit, subliniind importanța plăților.
Dan Tocaci, intermediarul dintre Hideg și echipa Coldea-Dumbravă-Trăilă, i-a prezentat pe generalii SRI în rezervă drept fondatorii „statului paralel”, persoane cu influență majoră asupra magistraților. Tocaci a subliniat că Florian Coldea și Dumitru Dumbravă au conexiuni puternice, inclusiv la nivelul Uniunii Europene.
Stenogramele dezvăluie o încercare clară de a influența justiția prin mijloace financiare și relații de putere. Dumitru Dumbravă și Florian Coldea sunt prezentați drept figuri centrale ale „statului paralel”, capabile să manipuleze deciziile judecătorești. În ciuda acestor influențe, cazul continuă să fie investigat de DNA, iar rezultatele vor depinde de probele strânse și de acțiunile autorităților judiciare.
Dosarul Coldea-Dumbravă. Cei doi ex-șefi SRI au fost prezentați de un intermediar drept fondatorii ”statului paralel”
Procurorii DNA arată în ordonanța de inculpare din dosarul de trafic de influență că Bogdan Neidoni, rezident în Monaco, a fost intermediarul prin care afaceristul Cătălin Hideg a ajuns să discute cu Florian Coldea. Neidoni are un trecut profesional în diverse instituții și companii de stat și a fost acționar în firma de pază Neiguard, scrie G4Media.
”Cunoscând problemele judiciare cu care se confrunta numitul Hideg Robertino – Cătălin, dar și potențialul financiar al acestuia și al firmelor pe care le controlează, la începutul anului 2023, numitul Tocaci Dan-Victor i-a propus acestuia să îl pună în legătură cu numiții Coldea Florian și Dumitru Dumbravă.
În acest sens, i-a pretins suma de 2.000 de euro pentru o deplasare la Monaco în scopul unor discuții cu Bogdan Neidoni, persoană ce le putea intermedia o astfel de întrevedere. Tocaci Dan-Victor i-a prezentat pe Coldea Florian și Dumbravă Dumitru ca fiind fondatorii „statului paralel”, persoane puternice, cu influență asupra magistraților, creându-i denunțătorului convingerea că sunt singurii care te pot salva atunci când „intri în malaxor”.”
Bogdan Neidoni a avut o carieră specială în sectorul public între 2010 și 2017, potrivit declarațiilor sale de avere. A început ca director general adjunct al Centrului Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine (CRPCIS) în 2010, sub guvernul Emil Boc. În 2012, guvernul PDL l-a numit director adjunct al Teletrans, o companie de stat subsidiară a Transelectrica. În 2015, a devenit director general al Teletrans și membru în Consiliul de Administrație.
În perioada 2010-2017, acesta a declarat că este acționar la companiile Neiguard (pază și protecție), Nord Parc SRL și Favorit Residence SRL (imobiliare).
Prima menționare publică a unei legături între Florian Coldea și Bogdan Neidoni a apărut în cartea scrisă de Cristian Rizea, fost politician PSD condamnat pentru corupție, care a fugit în Republica Moldova pentru a scăpa de închisoare. Rizea l-a numit pe Neidoni „săgeata lui Florian Coldea”.
Potrivit Gândul, Bogdan Neidoni ar fi fost angajat al SRI în perioada 1996-1997, după absolvirea Institutului Național de Informații, unde a fost coleg cu Florian Coldea. De asemenea, se pare că este fiul fostului colonel SRI Petre Neidoni.
Bogdan Neidoni, descris de DNA ca fiind intermediarul între afaceristul Cătălin Hideg și fostul șef al SRI Florian Coldea, are o carieră semnificativă în instituții și companii de stat, precum și în sectorul privat. Relațiile și influența sa, alături de legăturile cu figuri importante din SRI, evidențiază complexitatea și influența rețelei de putere implicate în acest caz de corupție.
Cine e Bogdan Neidoni, omul din Monaco despre care DNA susține că a fost intermediarul între Florian Coldea și afaceristul Cătălin Hideg
Direcția Națională Anticorupție (DNA) investighează un nou caz de trafic și cumpărare de influență, implicându-i pe oamenii de afaceri Alexander Adamescu și Mihai Tufan. Potrivit ordonanței de inculpare a generalilor SRI în rezervă Florian Coldea și Dumitru Dumbravă, această anchetă se adaugă celor existente deja în atenția autorităților, scrie G4Media.
La data de 15 mai 2024, DNA a sesizat din oficiu noi infracțiuni de trafic de influență și cumpărare de influență legate de firmele controlate de Alexander Adamescu și Mihai Tufan. Ordonanța nr. 52/1/P/2024 din 17 aprilie 2024 a marcat începutul urmăririi penale „in rem”, iar pe 15 mai 2024 s-a dispus extinderea investigațiilor, adăugând acuzațiile de spălare a banilor.
Alexander Adamescu este fiul lui Dan Adamescu, un influent om de afaceri român. El a fost trimis în judecată de procurorul DNA George Adrian Matei în iunie 2021, fiind acuzat de dare de mită către judecători. Procedurile de extrădare din Marea Britanie sunt în desfășurare, după ce a fost emis un mandat internațional de arestare pe numele său. În februarie 2024, judecătorul Cătălin Gabriel Bunea de la Tribunalul București a anulat dosarul după ce l-a ținut aproape trei ani în procedura de cameră preliminară.
Judecătorul Bunea este același magistrat implicat în cazul omului de afaceri Cătălin Hideg, care i-a denunțat la DNA pe generalii SRI în rezervă Florian Coldea și Dumitru Dumbravă. Hideg a susținut că aceștia, alături de avocatul Doru Trăilă, i-au cerut 700.000 de euro pentru a-i „optimize judiciar” dosarul de fraudă de 3 milioane de euro, sperând să obțină o condamnare cu suspendare. Potrivit lui Hideg, echipa i-ar fi dat de înțeles că are acces la judecătorul Bunea.
Mihai Tufan, un milionar prahovean, a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru tentativă de omor, după ce a înjunghiat o directoare din cadrul companiilor pe care le controla. În octombrie 2022, Tufan a fost eliberat după aproape doi ani de detenție. Este cunoscut și pentru o relație anterioară cu Andreea Marin.
Investigația DNA privind traficul și cumpărarea de influență adaugă noi dimensiuni cazului Coldea-Dumbravă și subliniază legăturile complexe dintre afaceriști influenți și persoane din sistemul judiciar. Continuarea anchetelor și deciziile viitoare ale instanțelor vor fi esențiale pentru a clarifica implicarea și responsabilitatea celor acuzați.
Sursă foto: Bursa
DNA, anchetă asupra lui Alexander Adamescu și Mihai Tufan. Un nou caz de trafic și cumpărare de influență
Proiectele lui Vasile Panaite vizează modernizarea rețelei de drumuri, extinderea și ecologizarea transportului public și crearea de noi spații verzi, mizând pe inovație și sustenabilitate pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor din Piatra-Neamț.
Panaite propune un proiect de reabilitare de drumuri, inclusiv extinderea și construirea de noi artere care să faciliteze traficul și să reducă congestionarea. Acest plan include și implementarea de soluții smart road, capabile să colecteze și să proceseze date în timp real pentru a optimiza fluxul de trafic și a îmbunătăți siguranța rutieră.
Un alt pilon al planului său este crearea de noi parcuri și zone de recreere, precum și revitalizarea celor existente. Planurile includ dezvoltarea a trei noi parcuri urbane și plantarea a mii de arbori, contribuind la îmbunătățirea calității aerului și oferind locuitorilor spații ample pentru relaxare și activități în aer liber.
Analizele economice indică faptul că aceste îmbunătățiri ar putea crește PIB-ul local cu aproximativ 5% pe an, prin atragerea de noi investiții și prin creșterea turismului. În plus, modernizarea infrastructurii ar putea crea peste 2,000 de locuri de muncă în construcții și servicii conexe, vitalizând economia locală.
Studiile de impact ambiental sugerează că implementarea planului lui Panaite ar putea reduce emisiile de CO2 cu până la 30%, un pas major pentru oraș în direcția sustenabilității. Aceste măsuri sunt în linie cu obiectivele Uniunii Europene pentru orașe verzi și ar putea poziționa Piatra-Neamț ca un lider în inovație urbană și ecologică în regiune.
Infrastructură Piatra-Neamț: Planuri ambițioase de modernizare propuse de Vasile Panaite (P)
Inițiativa a fost întâmpinată cu entuziasm atât de locuitorii orașului, cât și de mediul de afaceri. Cetățenii locali s-au declarat în favoarea planurilor de modernizare, iar mai mulți investitori și-au exprimat interesul de a participa la proiecte de dezvoltare în Piatra-Neamț, atrași de perspectiva unui mediu urban îmbunătățit.
Propunerile lui Vasile Panaite pentru infrastructura Piatra-Neamț aduc o viziune modernă și durabilă care ar putea transforma orașul într-un model de urmat pentru alte comunități urbane. Aceste planuri nu doar că promit să îmbunătățească calitatea vieții cetățenilor, dar arată și un angajament ferm către progres și inovație, plasând Piatra-Neamț pe harta orașelor cu adevărat sustenabile și dinamice la nivel european.
Fugarul Mario Iorgulescu, fiul președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF), Gino Iorgulescu, va afla pe 20 iunie soluționarea recursului în casație de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Acesta a cerut desființarea pedepsei de 13 ani și 8 luni de închisoare, pronunțată pe numele său în octombrie 2023, în legătură cu accidentul mortal pe care l-a produs în timp ce conducea beat și drogat. Este pentru a doua oară când instanța supremă amână pronunțarea în dosarul fiului președintelui LPF, precizează Libertatea.
Mario Iorgulescu se sustrage executării pedepsei, invocând afecțiuni psihice pe care le tratează în Italia. Un complet de la Înalta Curte, format din magistrații Adriana Ispas (președinte), Lia Savonea (judecător) și Dan Andrei Enescu (judecător), a amânat pronunțarea pentru data de 20 iunie 2024.
Potrivit legii, Mario Iorgulescu ar putea fi în următoarele situații:
Respingerea recursului în casație: Fiul lui Gino Iorgulescu rămâne cu pedeapsa de 13 ani și 8 luni.
Admiterea recursului în casație: Mario Iorgulescu fie este achitat, fie dosarul său este trimis spre rejudecare.
La termenul din 28 martie 2024, apărătorii lui Mario Iorgulescu au invocat o serie de presupuse nereguli pentru desființarea deciziei de condamnare, susținând că „fapta nu este prevăzută de legea penală”, o sintagmă care face parte din articolul 16 litera b) din Codul de procedură penală și care poate fi temei pentru achitare.
Procurorul de ședință a cerut instanței să respingă recursul în casație, argumentând că sintagma „fapta neprevăzută de legea penală” vizează lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii și lipsa reglementării acesteia. În ciuda afirmațiilor apărării, inculpatul conducea cu viteze excesive și sub influența alcoolului și drogurilor.
Mario Iorgulescu a primit pedeapsa de 13 ani și 8 luni de închisoare pentru omor cu intenție indirectă, deoarece, la momentul accidentului din 8 septembrie 2019, era beat și drogat, ceea ce făcea aproape imposibil să nu provoace un accident mortal. Judecătorii Curții de Apel București au notat că Iorgulescu a condus pe o distanță de 15 kilometri cu viteze între 140 km/h și 167 km/h și a apăsat la maximum pedala de accelerație cu 5 secunde înainte de impact.
Judecătorii au subliniat că Iorgulescu a manifestat „o atitudine indiferentă, nepăsătoare” față de posibilitatea de a răni sau ucide pe alți participanți la trafic. Starea sa de surescitare cauzată de o criză de gelozie, amplificată de consumul de cocaină și alcool, l-a determinat să acționeze în mod periculos și să apese pedala de accelerație în loc de frână.
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat pe 23 octombrie 2023 că pe numele lui Mario Iorgulescu a fost emis un nou mandat european de arestare de către Tribunalul București, urmând ca instanțele din Italia să analizeze solicitarea statului român pentru aducerea acestuia în țară.
Înalta Curte amână pronunțarea în cazul recursului lui Mario Iorgulescu pentru a doua oară
Judecătoarea Ancuța Popoviciu a fost recuzată din dosarul Vlad Pascu, conform portalului instanței. Acest lucru înseamnă că procesul șoferului drogat care a ucis doi adolescenți la 2 Mai va fi reluat de la zero, precizează știrileprotv.
Tot marți, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat solicitarea judecătoarei Ancuța Popoviciu de a se transfera la altă instanță. Popoviciu, care activează la Judecătoria Mangalia, a cerut transferul la Judecătoria Constanța sau Judecătoria Sectorului 2. Conform deciziei CSM, magistratul va începe să activeze la Judecătoria Constanța începând cu 1 iunie 2024.
Inspecția Judiciară a solicitat suspendarea din funcție a judecătoarei din cauza unor incidente controversate din timpul procesului Vlad Pascu. Cu toate acestea, CSM a respins această propunere pe 24 aprilie.
Vlad Pascu și-a recunoscut faptele, iar judecătoarea Popoviciu a acceptat procedura simplificată în cazul tragediei de la 2 Mai. Judecătoarea a stârnit un val de revoltă publică atunci când a întrebat la primul termen de judecată dacă una din victimele ucise de Pascu este în sală. Această întrebare a generat reacții puternice, inclusiv din partea ministrului Justiției, Alina Gorghiu, care a declarat că a fost „paralizată” de relatările despre atitudinea judecătoarei.
În acest dosar, părinții victimelor solicită o majorare a pedepsei prin schimbarea încadrării juridice din ucidere din culpă în omor.
Judecătoarea din cazul Vlad Pascu recuzată: Procesul în ”Dosarul 2 mai” se reia de la zero
Judecătoarea Popoviciu a primit o sancțiune disciplinară în 2023 pentru rea-credință sau neglijență gravă. Ea a ajuns la Judecătoria Mangalia în martie 2022, venind de la Judecătoria Ineu (Bihor). Popoviciu este judecător din februarie 2013, când a fost numită în funcție de fostul președinte Traian Băsescu.
Conform CV-ului, judecătoarea a absolvit Facultatea de Științe Juridice la Universitatea din Oradea (2002-2006) și un master în Drept privat la aceeași universitate (2006-2008). A absolvit Institutul Național al Magistraturii în 2011 și a fost consilier juridic la SC Framicol SRL (2007-2009), avocat stagiar în Baroul Bihor (ianuarie-octombrie 2009), apoi judecător stagiar și definitiv la Judecătoria Ineu (iulie 2011-februarie 2013, respectiv februarie 2013-martie 2015).
Vlad Pascu este judecat pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și părăsirea locului accidentului. Accidentul s-a produs la intrarea în localitatea 2 Mai când Pascu a intrat cu mașina într-un grup de persoane. Doi tineri, de 20 și 21 de ani, au murit, iar alți trei tineri au fost răniți.
Pascu se află în arest preventiv din 20 august 2023. A solicitat înlocuirea arestului preventiv cu o măsură mai blândă, dar instanța i-a respins cererea.
Mai mulți polițiști și-au pierdut funcțiile din cauza modului în care au acționat înaintea accidentului, inclusiv fostul șef al IPJ Constanța, Adrian Glugă. Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a anunțat o reorganizare a Poliției Județene Constanța.
Pascu este trimis în judecată și de procurorii DIICOT, împreună cu părinții săi, pentru trafic de droguri și alte infracțiuni legate de influențarea martorilor și punerea la dispoziție a locuinței pentru consum de droguri. Acest dosar va fi judecat la Tribunalul București.
Judecătoarea din cazul Vlad Pascu recuzată: Procesul în ”Dosarul 2 mai” se reia de la zero
După 10 luni de arest preventiv și 10 ani de anchete și procese finalizate cu o achitare definitivă, foștii inculpați din „dosarul Ţăndărei” cer despăgubiri în valoare totală de peste 12 milioane de euro.
Instanțele din Ialomița și București gestionează 9 dosare în care foștii acuzați de trafic de minori se judecă cu statul român. Până acum, Curtea de Apel București le-a dat câștig de cauză în 4 dosare, dar deciziile nu sunt definitive, scrie Libertatea.
„Dosarul Ţăndărei” a devenit unul dintre cele mai răsunătoare eșecuri ale justiției române, după achitarea în grup a membrilor unei rețele de trafic de persoane din Ţăndărei, considerată de Europol drept una dintre cele mai mari din Europa, conform Raportului Departamentului de Stat al SUA privind traficul de persoane în 2020.
În anchetarea acestui caz, autoritățile române au cooperat cu cele britanice în cadrul Operațiunii „Europa”. În aprilie 2010, DIICOT anunța destructurarea grupului infracțional organizat. La descinderile din Ţăndărei au participat peste 500 de polițiști, jandarmi și forțe speciale, alături de polițiști britanici și Europol. Au fost identificate 181 de victime ale traficanților, copii cu vârste între 7 și 15 ani, recrutați din comunități rrome sărace sau cu handicap fizic și traficați în Marea Britanie, unde erau obligați să cerșească sau să comită infracțiuni stradale.
În iulie 2010, DIICOT a trimis în judecată 26 de inculpați, acuzați de trafic de minori, spălare de bani, constituire a unui grup infracțional organizat și deținerea fără drept de arme de foc. După un proces de șase ani, Tribunalul Harghita i-a achitat pe inculpați în februarie 2019, din lipsă de probe. DIICOT a atacat decizia, dar Curtea de Apel Târgu Mureș a confirmat achitarea în decembrie 2019.
„Dosarul Ţăndărei” Foștii inculpați cer despăgubiri de peste 12 milioane de euro pentru privarea nedreaptă de libertate
Judecătorii au criticat modul deficitar în care DIICOT a întocmit rechizitoriul, afirmând că procurorii nu au adus nicio probă directă care să dovedească activitatea infracțională a inculpaților. Aceștia s-au bazat pe probe indirecte, insuficiente pentru condamnare.
După achitare, 21 dintre cei 26 de inculpați au cerut la Tribunalul Ialomița ca statul român să le plătească despăgubiri:
500.000 de euro fiecare pentru daune morale, pentru privarea nelegală de libertate.
50.000 de euro fiecare pentru daune materiale reprezentând cheltuielile de proces.
În patru dintre dosare, Curtea de Apel București a acordat daune morale de 25.000 de lei pentru cinci foști inculpați și moștenitorul unuia decedat. De asemenea, un inculpat a primit 5.000 de lei pentru condițiile suferite în detenție și 13.774 de lei pentru cheltuieli de judecată.
Judecătorii au notat că privarea nedreaptă de libertate timp de 10 luni, imposibilitatea de a vedea membrii familiei și condițiile de detenție au produs frustrări și suferințe morale. Deciziile Curții de Apel București nu sunt definitive, iar în trei dintre cazuri, statul român și reclamanții au făcut deja recurs. Dosarele sunt acum pe rolul ÎCCJ.
Foștii inculpați din „dosarul Ţăndărei” continuă să lupte pentru despăgubiri, considerând că statul român le datorează reparații pentru anii pierduți în procese și pentru suferințele îndurate. Următoarele decizii ale instanțelor superioare vor stabili dacă aceștia vor primi despăgubirile solicitate.
„Dosarul Ţăndărei” Foștii inculpați cer despăgubiri de peste 12 milioane de euro pentru privarea nedreaptă de libertate
AEM SMART Training organizează un webinar gratuit sâmbătă, 25 mai, dedicat tuturor celor interesați să învețe Web Development de la zero. Dacă ai peste 20 de ani și ești interesat de IT, programare sau dorești să îți schimbi cariera în domeniul digital, acest webinar este pentru tine!
Participanții vor învăța:
Limbaje de scripting precum HTML și CSS
Limbaje de programare și librării JavaScript
Metode și tehnici pentru dezvoltarea site-urilor web de la zero
Webinarul este gândit pentru a oferi o cale clară și eficientă către o carieră în programare, fiind ideal pentru cei care vor să se recalifice sau să-și îmbunătățească abilitățile digitale.
Cetățenii români pot călători în Turcia doar cu buletinul, conform unui decret prezidențial semnat de Recep Tayyip Erdogan și publicat în Monitorul Oficial al Turciei. Potrivit decretului, românii posesori ai unui document național de identitate beneficiază de scutire de vize pentru călătoriile turistice și de tranzit în Turcia, cu o ședere maximă de 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile, scrie Digi24.
Decretul specifică faptul că:
„Cetățenii români posesori ai unui document național de identitate beneficiază de scutire de vize pentru călătoriile turistice și tranzitare în Turcia, cu o ședere maximă de 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile, în conformitate cu articolul 18 din Legea nr. 6458 privind regimul străinilor și protecția internațională.”
Măsura va intra în vigoare în jurul datei de 1 iunie, după ce vor fi finalizate toate modificările tehnice necesare pentru implementarea noii reguli, potrivit Digi24.
Decretul a fost semnat în timpul vizitei oficiale a premierului român Marcel Ciolacu în Turcia, la invitația președintelui Recep Tayyip Erdogan. Marcel Ciolacu a fost primit luni pe Aeroportul Internațional Esenboga din Ankara de reprezentanți ai autorităților turce. Printre oficialii prezenți s-au numărat ministrul Agriculturii și Pădurilor, Ibrahim Yumakli, viceguvernatorul Provinciei Ankara, Bekir Yilmaz, și viceprimarul municipalității Ankarei, Faruk Koyluoglu.
Turcia este una dintre destinațiile turistice preferate de români, iar eliminarea necesității de a obține o viză facilitează și încurajează călătoriile. Această măsură vine în sprijinul românilor care doresc să viziteze Turcia pentru turism sau tranzit, simplificând procedurile de călătorie și reducând costurile și timpul necesar pentru obținerea vizelor.
Marcel Ciolacu a efectuat o vizită oficială în Turcia la invitația președintelui Recep Tayyip Erdogan, fiind însoțit de o delegație de miniștri. Premierul român a fost primit la Aeroportul Internațional Esenboga de către ministrul Agriculturii și Pădurilor, Ibrahim Yumakli, viceguvernatorul Provinciei Ankara, Bekir Yilmaz, și viceprimarul municipalității Ankarei, Faruk Koyluoglu.
Noua măsură adoptată de Turcia, care permite cetățenilor români să călătorească doar cu buletinul, reprezintă un pas important în facilitarea mobilității între cele două țări și consolidarea relațiilor bilaterale. Este de așteptat ca această schimbare să aibă un impact pozitiv asupra turismului și să încurajeze mai mulți români să aleagă Turcia ca destinație de vacanță.
Românii pot călători în Turcia doar cu buletinul începând din iunie 2024. Care sunt condițiile
Președintele AUR, George Simion, a susținut că Robert Ionuț Păiuși, primarul PSD al comunei Stejari, a intrat cu mașina într-un grup de susținători AUR în localitatea Băcești, județul Gorj, lovind o tânără de 24 de ani.
Incidentul a avut loc în weekend, iar Poliția a confirmat că tânăra a fost „acroșată” cu oglinda mașinii. În urma testării șoferului cu aparatul drug test, au apărut suspiciuni privind prezența substanțelor psihoactive în organismul acestuia, scrie Libertatea.
George Simion a descris incidentul într-o postare pe blogul său duminică, 19 mai. Potrivit lui Simion, Robert Ionuț Păiuși a intrat cu mașina într-un grup de susținători AUR, lovind o tânără care ținea un copil în brațe. Tânăra a fost transportată de urgență la spital, iar primarul a părăsit locul accidentului.
„Vorbeam zilele trecute, în urma atacului brutal la adresa Prim Ministrului slovac Robert Fico, despre faptul că politica urii a început să dea rezultate. Atât în Slovacia, cât și în UE și în România. Am generat fel și fel de discuții în presa din țară, mulți m-au acuzat că exagerez sau că încerc să mă victimizez. La doar câteva zile distanță, alți membri AUR erau atacați pe străzi în timp ce se aflau într-o acțiune electorală. De data aceasta s-a întâmplat în Gorj, localitatea Băcești”, a scris Simion pe blogul său.
Ce spune primarul: „Am considerat că nu este ceva wow”
Robert Ionuț Păiuși a transmis duminică, 19 mai, pe Facebook, că „cineva a dat cu pumnul în oglindă” și că nu a fost un incident deosebit.
„Astăzi, în jurul orei 10.50, mă îndreptam către biroul primăriei. Ulterior, în fața mea erau cei de la AUR. Am încetinit mașina, m-am dat pe mijloc ca să poată să treacă. Când mă deplasam printre ei, cineva mi-a dat cu pumnul în oglindă. Sau cu mâna. Am vrut să mă dau jos, dar am văzut că deja veneau spre mine agitați. Ulterior, mi-am continuat mersul înspre primărie”, a spus Păiuși într-o filmare pe rețeaua de socializare.
El a adăugat că „oglinda nu avea nimic” și a pus-o la loc. „Am considerat că nu este ceva wow ca să pot sun la poliție. Acum, cei de la AUR au venit, că am dat peste ei, că i-am lovit, că au chemat Salvarea. Vă dați seama, scenariu din ăla, de Sergiu Nicolaescu. Au venit cu amenințări”, a susținut edilul PSD.
Ce spune Poliția: „Posibilă prezență a substanțelor psihoactive”
Poliția Gorj a confirmat duminică, 19 mai, că o femeie de 24 de ani a fost lovită cu oglinda mașinii în localitatea Băcești.
„Din primele verificări efectuate de polițiștii ajunși la fața locului, a reieșit faptul că un bărbat, în vârstă de 39 de ani, din comuna Stejari, în timp ce conducea un autoturism în satul Băcești, a acroșat cu oglinda laterală un pieton (femeie), în vârstă de 24 de ani din aceeași localitate, părăsind locul producerii evenimentului rutier”, a transmis IPJ Gorj.
În urma accidentului, femeia a fost rănită și dusă la spital, iar șoferul „a fost identificat la scurt timp” și „testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind 0”, a transmis Poliția, care a precizat că a fost întocmit dosar de cercetare penală pentru vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului.
George Simion îl acuză pe un primar PSD că a lovit cu mașina o susținătoare AUR în Gorj
Luni, 20 mai, IPJ Gorj a anunțat că „în urma testării șoferului cu aparatul din dotare”, este vorba despre drug test, „au reieșit indicii cu privire la posibila prezență a substanțelor psihoactive”. Din acest motiv, primarul PSD a fost dus la spital pentru recoltarea de probe biologice.
