Camera Deputaţilor a adoptat, în mod decizional, proiectul de lege care completează articolul 91, alineatul (3) din Legea 286/2009 privind Codul penal. Această propunere legislativă exclude posibilitatea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracţiunilor de sclavie, trafic de persoane şi trafic de minori, prevăzute în articolele 209, 210 şi 211 din Codul penal, scrie News.ro.

Inițiativa, susținută de deputații PSD Alfred Simonis și Petre Florin Manole, prevede, de asemenea, majorarea limitelor de pedeapsă pentru aceste infracțiuni. Legea urmează să fie promulgată, potrivit News.ro.

Proiectul de lege vizează modificarea articolului 91 din Codul penal, eliminând posibilitatea dispunerii suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru infracțiunile de sclavie, trafic de persoane și trafic de minori. În plus, inițiativa prevede majorarea limitelor de pedeapsă astfel:

• Pentru infracțiunea de sclavie, limitele de pedeapsă cresc de la 3 – 10 ani la 5 – 12 ani.
• Pentru traficul de persoane, limitele de pedeapsă cresc de la 3 – 10 ani la 5 – 12 ani, iar pentru forma agravată, de la 5 – 12 ani la 7 – 15 ani.

Conform expunerii de motive a inițiativei legislative, „combaterea traficului de persoane reprezintă o prioritate pentru autoritățile române, ca urmare a impactului negativ asupra persoanelor traficate, a caracterului complex și transfrontalier al acestui fenomen, a mobilității și flexibilității grupărilor organizate, în paralel cu profesionalizarea infractorilor specializați în victimizarea ființelor umane”.

Această măsură legislativă vine în contextul unei creșteri a infracțiunilor legate de traficul de persoane și sclavie, reflectând necesitatea unor sancțiuni mai dure și a unei aplicări stricte a legii pentru a descuraja astfel de infracțiuni grave.

Pe 29 aprilie, Senatul a adoptat proiectul de lege în calitate de prim for sesizat, iar Camera Deputaților a votat acum în mod decizional. Astfel, legea urmează să fie promulgată de președinte, devenind oficială după publicarea în Monitorul Oficial.

Această modificare legislativă reprezintă un pas important în lupta împotriva traficului de persoane și sclaviei, oferind autorităților instrumente legale mai eficiente pentru a combate aceste infracțiuni grave și pentru a proteja drepturile și demnitatea victimelor.

Într-o decizie definitivă pronunțată miercuri, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, a fost achitat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul deschis de DIICOT în 2012, care viza achiziția de gaze de la stat de către compania afaceristului Ioan Niculae.

Decizia, care include și achitarea lui Ioan Niculae, vine după ce completul de trei judecători de la aceeași instanță a dispus achitarea inițială pe fond în decembrie 2022, scrie G4Media.

DIICOT a făcut apel, dar completul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins apelul ca nefondat, confirmând astfel decizia inițială de achitare.

Adriean Videanu, fost lider influent al PDL și fost primar al Capitalei, a fost acuzat alături de Ioan Niculae pentru constituire de grup infracţional organizat şi delapidare în dosarul privind Romgaz, cu un prejudiciu calculat de procurori la peste 60 milioane de euro. Însă, instanța a stabilit că „fapta nu există”.

Pe parcursul procesului, judecătorii au exclus mai multe probe strânse de procurori, inclusiv interceptări realizate de SRI, aplicând deciziile Curţii Constituţionale, care interzic utilizarea interceptărilor realizate în baza Legii 51/1991 privind securitatea naţională a României în dosarele penale.

În esenţă, acuzaţiile DIICOT se refereau la faptul că firma lui Ioan Niculae, Interagro, a primit ilegal gaze din producția internă a României la prețuri foarte mici, aproximativ un sfert din prețul de pe piață.

Decizia completului de judecată a fost clară:

• Respinge apelurile declarate de Ministerul Public – DIICOT și inculpații Videanu Adriean, Niculae Ioan, Alesandru Dan-Victor și S.C. Interagro S.A.
• Obligă apelanții inculpați și partea civilă S.N.G.N. Romgaz S.A. la plata sumei de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Decizia a fost pronunțată în ședință publică, fiind definitivă.

Adriean Videanu, care a fost unul dintre artizanii introducerii cotei unice de impozitare de către Alianța DA după 2005, și-a văzut numele curățat după un proces lung și complicat, marcat de multiple acuzații și excluzarea probelor esențiale.

Videanu, care a renunțat să candideze pentru un al doilea mandat de primar din cauza tensiunilor cu Traian Băsescu, a declarat de-a lungul procesului că acuzațiile sunt nefondate. Însă, cazul a ridicat numeroase întrebări privind utilizarea resurselor naționale și influența politică în deciziile economice majore.

În același dosar a fost implicat și fostul ministru al Economiei, Varujan Vosganian, însă Parlamentul a respins în două rânduri cererea DIICOT de a-l pune sub urmărire penală.

Decizia de achitare definitivă a fost primită cu diverse reacții din partea publicului și a experților în drept. Unii văd în această decizie o dovadă a deficiențelor sistemului judiciar și a modului în care sunt gestionate cazurile de corupție de mare anvergură, în timp ce alții consideră că s-a făcut dreptate după un proces îndelungat și controversat.

Indiferent de punctele de vedere, această decizie marchează un punct important în cariera lui Adriean Videanu și ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt administrate și investigate cazurile de corupție și fraudă economică în România.