La alegerile din 9 iunie, România își va vota primarii și europarlamentarii. 542 de candidați se luptă pentru cele 33 de posturi de la Bruxelles. Această funcție vine cu responsabilități semnificative, dar și cu venituri pe măsură.

Salariul lunar al unui europarlamentar este de aproximativ 8.000 de euro, după deducerea taxelor și impozitelor, venitul net fiind de peste 7.800 de euro. Aceasta este o sumă considerabil mai mare decât cea a unui parlamentar național din România, precizează Știrileprotv.

Pe lângă salariu, europarlamentarii beneficiază de diverse alocații și gratuități. Aproape 5.000 de euro pe lună sunt alocați pentru închirierea birourilor în țară, achiziționarea de echipamente precum calculatoare și telefoane, și abonamente la internet. Deși acești bani nu trebuie justificați, se pot efectua controale aleatorii pentru a verifica utilizarea lor corectă. Cei care absentează de la ședințele plenare riscă să piardă jumătate din această sumă.

Europarlamentarii primesc și o diurnă zilnică de 350 de euro, destinată acoperirii cheltuielilor de cazare, masă și transport. Pentru a beneficia de această diurnă, parlamentarii trebuie să fie prezenți și să participe activ la vot, nu doar să semneze prezența.

Parlamentul European rambursează costurile biletelor de avion pentru ședințele de la Bruxelles sau Strasbourg, biletele de tren și cheltuielile de combustibil pentru deplasările cu mașina. De asemenea, europarlamentarii pot cere rambursarea unor cheltuieli de deplasare în țară, în limita unei sume maxime anuale stabilite pentru fiecare țară. În plus, pot primi înapoi trei sferturi din sumele cheltuite pentru tratamente medicale.

La sfârșitul mandatului, europarlamentarii au dreptul la o indemnizație tranzitorie, care poate fi acordată până la doi ani, în funcție de numărul de mandate. Această indemnizație este menită să ajute europarlamentarii să își găsească un nou loc de muncă. Dacă noul salariu este mai mic decât cel de europarlamentar, Parlamentul European va plăti diferența până la 7.853 de euro.

De la vârsta de 63 de ani, europarlamentarii care au avut mandate întregi pot solicita pensionarea, beneficiind de o pensie considerabilă de aproximativ 5.497 de euro pe lună. Această pensie se poate cumula cu alte pensii.

Astfel, funcția de europarlamentar nu doar că implică responsabilități politice și legislative majore, dar aduce și un pachet financiar și de beneficii substanțial, asigurând un nivel de trai confortabil atât pe durata mandatului, cât și după încheierea acestuia.

UPDATE: La câteva minute după publicarea investigației și la câteva ore de la întrebările transmise de reporterii Buletin de București lui Sebastian Burduja, echipa de campanie a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook:

„Observ de câteva zile, împreună cu echipa mea, noua tactică practicată de susținătorii lui Nicușor Dan: „Cum să îi sabotăm pe contracandați, să pară că își cumpără susținere în online”. Pe scurt, o adunătură de troli care pune comentarii pozitive la postările mele pe rețelele sociale. Conturi false sau nu. Nici nu mă interesează. Măcar ascundeți-vă fotografiile de cover, să nu vadă lumea de unde veniți. Sper că nu v-ați și apucat să cumpărați și conturi false din prin Rusia sau mai știu eu de unde, ca să faceți rău. Dacă tot aveți un ban, nu îl irosiți. Și așa vă costă cam mult campania, după cum am văzut și eu și tot Bucureștiul.”

---

„Sebastian, și tu trebuie să te odihnești, altfel te vei epuiza”, îi scrie în comentarii o anume Alexandra Ghica lui Sebastian Burduja. Doar că cea care îi poartă de grijă candidatului la Primăria București nu este un votant, ci o persoană din spatele unuia dintre cele aproape o sută de conturi false din mediul online, descoperite de Buletin de București, care îl laudă pe candidatul PNL la Primăria Generală pe rețelele sociale, conform BuletindeBucurești.

Buletin de București a descoperit că armata de troli care îl susține pe candidatul PNL activează pe patru rețele sociale: Facebook, Instagram, YouTube și TikTok. Investigația a arătat că aproape jumătate dintre conturile false au poze furate de pe internet, care apar și la profilele unor fete din Rusia sau Ucraina. Celelalte sunt imagini generate cu programe automate de inteligență artificială.

Potrivit Ghidului de prevenire și combatere a acțiunilor de dezinformare a alegătorilor publicat de Autoritatea Electorală Permanentă anul acesta, „păienjenișul” de conturi false care îl promovează pe Burduja pe rețelele sociale se încadrează la categoria de „Operațiune de dezinformare”.

Sebastian Burduja a fost contactat de Buletin de București, însă până la momentul publicării nu a răspuns întrebărilor reporterilor.

Din momentul în care Sebastian Burduja a început să poarte tricoul turcoaz „de campanie”, postările lui de Facebook s-au umplut de comentarii de la femei tinere:

• „Ești genial, așteptam cu nerăbdare să împliniți planurile.”
• „Cred că este cel mai bun candidat pe care l-am văzut vreodată.”
• „Avem nevoie de cineva cu o minte deschisă ca a dvs., care nu se teme să spună adevărul.”

Buletin de București a descoperit că niciunul dintre conturile care au lansat aceste comentarii nu este adevărat. Într-o documentare care s-a desfășurat pe perioada câtorva zile, reporterii BdB au descoperit 41 de profile de Facebook care îl promovează pe Burduja. Toate au fost create după un tipar cu trei ingrediente: imagini cu femei tinere și frumoase, conturi recente (fără prieteni, cu cel mult două poze) și like-uri din țări străine.

Cele 41 de conturi false au la poza de profil femei tinere și atrăgătoare. Mai mult de jumătate dintre imaginile verificate de Buletin de București se regăsesc și la alte conturi din Rusia sau Ucraina. Unele sunt luate direct de pe platforme de matrimoniale, altele apar în dreptul unor site-uri pentru adulți.

Toate conturile care îl sprijină pe candidatul PNL, cu excepția a două (care sunt și mai recente), au apărut pe Facebook în 2021. Acestea nici măcar nu încearcă să dea impresia unui cont obișnuit, pentru că nu au prieteni, au cel mult o postare și maxim două poze. Pe unele dintre imagini apar chiar inscripționări în alfabetul chirilic.

Un cont care iese în evidență este Irina Cebotari, care, folosindu-se de o poză ce apare și pe profilul unei rusoaice pe nume Lyudmila, îi spune „domnului Sebastian” că are susținerea ei, să meargă înainte și să nu se uite înapoi. Irina are o singură postare pe pagina ei, un video cu marea. Are 101 aprecieri, toate de la pagini cu nume vietnameze care au zero activitate.

Spre deosebire de Irina Cebotari, ceilalți troli au like-uri de la oameni din Ucraina, diverși cetățeni din mai multe zone ale țării de peste graniță. Numele aprecierilor e mic, între două și 20 like-uri. Însă acest element comun neobișnuit e încă un indiciu că în spatele admiratoarelor lui Burduja ar fi, de fapt, o rețea coordonată de troli și nu conturi individuale fără nicio legătură între ele.

Recent, pe 14 mai, Sebastian Burduja răspundea unui comentariu negativ de pe pagina lui cu: „Ești doar un troll cu 4 prieteni. Atât pot unii, să atace pe punctajul de partid de la Nicușor Dan-Gabriela Firea. Doi foști. Amândoi se tem. Da, vin peste voi”. Apoi a spus: „Nu discut cu trolii”.

În realitate, însă, candidatul PNL vorbește cu trolii, dar doar cu cei care îl laudă. Atunci când o admiratoare falsă l-a rugat să nu devină ca „Nikushor Dan” și să nu mintă, el i-a zis că „Nu mă schimb pentru nimeni și nimic pe lume”.

Totodată, candidatul PNL la Primăria Generală susține activitatea trolilor care îi comentează pe pagină.

„Este aproape imposibil ca cel puțin cei care se ocupă de comunicarea în social media a candidatului să fie străini de aceste aspecte, mai ales când mesajele sau like-urile au un scop pozitiv”, a explicat pentru Buletin de București, Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI).

Există un lucru comun care îi leagă pe cei 60 de troli de pe YouTube, Instagram și TikTok: pozele de profil generate de inteligență artificială (IA).

Ovidiu Mihalcea, co-fondator al newsletterului despre dezinformare Misreport, a analizat pentru Buletin de București imaginile și a confirmat că sunt mai multe indicii cum că au fost făcute cu IA.

„Apar diverse teme repetitive care ne fac să credem că acestea sunt generate folosind inteligența artificială, fiind iterații ale aceleiași indicații (prompt) de generare. De exemplu, multe dintre acestea sunt fotografii într-un mediu de tip restaurant/cafenea, un alt grup foarte mare de fotografii sunt realizate pe stradă într-un mediu urban, iar altele sunt portrete în pădure”, spune Mihalcea.

---

Totodată, unele dintre poze prezintă detalii care, analizate de aproape, par nenaturale.

Am analizat imaginile celor 60 de troli și cu Hive AI Detector, un program făcut de Castle Global, Inc., care detectează în ce măsură o fotografie a fost sau nu generată de inteligență artificială. O mare parte dintre poze au avut o probabilitate mai mare de 50%, unele depășind chiar 90%.

„Expansiunea fenomenelor de propagare a știrilor și informațiilor false, precum și de simulare a susținerii publice pentru o idee cu ajutorul roboților automatizați constituie vulnerabilități ale climatului de integritate aferent campaniilor electorale care urmează să se desfășoare în anul 2024.” – aceasta este prima propoziție din Ghidul de prevenire și combatere a acțiunilor de dezinformare a alegătorilor publicat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în 2024.

În acest document, AEP explică cum dezvoltarea unor rețele de urmăritori falși este un instrument de influențare a opiniei și a comportamentului alegătorilor. Autoritatea Electorală cataloghează astfel de operațiuni drept dezinformare.

Prin urmare, orice rețea de troli, de pe orice platformă socială și care promovează un candidat anume, este parte a unei acțiune organizate de dezinformare.

Mai mult, în același document, AEP recomandă „evitarea și condamnarea publică a utilizării în cadrul platformelor de social media a roboților automatizați (troli și boți), a conturilor false și a altor practici având ca scop manipularea opiniei publice.”

Reporterii Buletin de București au insistat să ia legătura cu Sebastian Burduja pentru a afla care este punctul lui de vedere legat de rețeaua de troli care este activă pe rețelele sale sociale, dar și despre fenomenul dezinformării în timpul campaniei electorale.

Candidatul PNL la Primăria Capitalei nu a răspuns la apelurile și nici la mesajele trimise de Buletin de București până în momentul publicării articolului.