Guvernul a aprobat înființarea Registrului Național al Datelor de Contact, conform unui comunicat oficial emis de Executiv și relatat de Agerpres.

Prin intermediul acestui proiect de hotărâre, se creează un cadru legal pentru înregistrarea și gestionarea datelor de contact ale tuturor instituțiilor și autorităților publice din România, în cadrul platformei naționale contact.gov.ro.

Scopul principal al acestei inițiative este de a facilita accesul cetățenilor la informațiile de contact ale instituțiilor publice, în vederea îmbunătățirii calității, eficienței și transparenței interacțiunilor cu administrația publică.

Potrivit comunicatului Guvernului, Registrul Național al Datelor de Contact va fi administrat de către Secretariatul General al Guvernului, care va oferi și suportul tehnic necesar pentru funcționarea acestuia.

Un aspect important este faptul că toate autoritățile și instituțiile publice din România vor fi obligate să se înregistreze în platforma contact.gov.ro în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Această inițiativă vine în contextul unei preocupări tot mai mari pentru digitalizarea și modernizarea serviciilor publice, având ca obiectiv creșterea accesibilității și eficienței acestora în beneficiul cetățenilor și al întregii societăți.

Ministerul Finanțelor reanalizează măsurile de austeritate adoptate în trecut și propune modificări prin intermediul unei ordonanțe de urgență, pe motiv că acestea ar putea bloca sau chiar întrerupe serviciile publice esențiale pentru populație.

Proiectul de OUG, inițiat de ministerul condus de Marcel Boloș, are ca scop evitarea unor riscuri operaționale în procesul de plată al serviciului datoriei publice guvernamentale și a garanțiilor programelor guvernamentale, care ar putea afecta grav rating-ul țării și costurile de finanțare ale statului român.

Una dintre modificările propuse se referă la relaxarea restricțiilor privind reducerea cheltuielilor bugetare și reorganizarea birocrației publice impuse de legea austerității adoptată anterior. Ministerul consideră că aceste măsuri ar putea bloca sau întrerupe servicii publice esențiale, cum ar fi cele de interes local sau judetean, specializate, care asigură prestarea serviciilor comunitare de utilități publice, sau serviciile de salvare precum „Salvamont” și salvamari.

De asemenea, proiectul de OUG permite creșterea salariilor la companiile de stat care au înregistrat pierderi sau arierate în 2023, contrar prevederilor legii adoptate anterior care interziceau acest lucru. Totodată, se propune și o majorare a numărului total de funcții de conducere în instituțiile de stat, de la 8% la 10%.

Aceste modificări vin în contextul în care reorganizarea ministerelor și instituțiilor de stat, planificată inițial până la finalul anului 2023, a fost amânată. Argumentele prezentate în nota de fundamentare a OUG subliniază importanța evitării unor consecințe grave asupra situației financiare a României și a rating-ului de țară.

Cu toate acestea, adoptarea acestor modificări va fi supusă dezbaterii publice și va trebui să fie avizată de guvern și trecută prin Parlament înainte de a intra în vigoare. Decizia finală va trebui să țină cont atât de necesitatea menținerii unui echilibru financiar, cât și de asigurarea unor servicii publice de calitate pentru cetățeni.

Sorin Oprescu, fostul primar al Capitalei, a câștigat recent un proces pentru a primi o pensie specială de fost parlamentar. Această decizie a stârnit ample dezbateri, având în vedere circumstanțele controversate în care se află Oprescu, precum și locul în care va încasa acești bani, scrie Digi24.

Conform informațiilor obținute din surse oficiale, Oprescu va primi lunar 3.500 de euro ca pensie specială, în plus față de suma de 3.000 de euro pe care o primea deja. Acești bani vor fi acordați de Senatul României și vor fi primiți în Grecia, țară în care fugarul s-a refugiat înainte de a fi condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare.

Decizia de a-i acorda această pensie specială lui Oprescu a ridicat semne de întrebare, mai ales având în vedere faptul că acesta este în prezent în situația de fugar, după ce a fost condamnat într-un dosar de corupție. Oprescu a fost găsit vinovat de luare de mită, constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu, fiind condamnat definitiv în mai 2022.

Un aspect interesant al acestei decizii este locul în care Oprescu va încasa acești bani. Fiind în Grecia și neextrădat, fostul primar al Capitalei a reușit să evite executarea sentinței de închisoare și să se bucure de libertate. Autoritățile elene au refuzat să-l extrădeze pe Oprescu, iar acesta a fost lăsat în libertate după plata unei cauțiuni.

Întrebarea care se pune acum este cum va fi posibilă executarea acestei decizii și dacă există mijloace prin care statul român să recupereze sumele de bani plătite în Grecia. Oprescu a fost senator PSD între anii 2000 și 2008, iar acum se află în centrul unei polemici privind privilegiile acordate foștilor parlamentari, chiar și în circumstanțe precare și controversate.