Fostul prefect PSD al județului Suceava, Traian Andronachi, se află în centrul unei noi controverse după ce a fost surprins conducând un autoturism de lux, un Mercedes Clasa S, în municipiul Rădăuți. Imaginile, publicate de presa locală, au devenit rapid virale și au generat dezbateri în spațiul public privind transparența și stilul de viață al unor demnitari, mai ales în contextul funcțiilor publice ocupate.

Traian Andronachi, care a demisionat recent din funcția de prefect al județului Suceava la solicitarea conducerii PSD, a declarat că mașina nu îi aparține, ci este utilizată de el în mod temporar. Potrivit acestuia, autoturismul Mercedes de lux este achiziționat în leasing de una dintre firmele în care fiul său este acționar. „Aparține uneia dintre firmele fiului meu”, a explicat Andronachi, precizând că el doar o folosește.

Cazul ridică însă întrebări despre relația dintre demnitari și bunurile utilizate, chiar dacă acestea nu sunt deținute direct, dar sunt folosite frecvent în viața de zi cu zi. În special, opinia publică este sensibilă la astfel de situații în contextul în care veniturile oficiale ale unor funcționari publici nu justifică, cel puțin aparent, utilizarea unor bunuri de lux.

Potrivit informațiilor disponibile, autoturismul Mercedes Clasa S condus de Traian Andronachi ar avea o valoare de peste 70.000 de euro și ar fi achiziționat printr-un contract de leasing pe o perioadă de trei ani. Fostul prefect a menționat că leasingul a fost deschis recent, prin intermediul unei firme de profil, fără a oferi detalii suplimentare despre contract.

Interesant este că, în Registrul Național de Publicitate Mobiliară, unde sunt înregistrate contractele de leasing, nu apare nicio mențiune privind firmele în care fiul său, Theodor Andronachi, este asociat. Acest detaliu ridică semne de întrebare cu privire la modalitatea exactă de finanțare a autoturismului și la structura juridică a contractului.

Conform datelor publice, fiul fostului prefect este implicat în două societăți comerciale: Fiizen SRL și Prime Delivery & Solutions Everyday SRL. Prima dintre acestea a fost înființată în anul 2025 și are ca obiect de activitate comerțul cu produse nespecificate, însă nu a depus încă bilanț financiar pentru anul precedent. A doua firmă, Prime Delivery & Solutions Everyday SRL, a raportat în 2025 o cifră de afaceri de puțin peste un milion de lei și un profit de aproximativ 160.000 de lei, fără a avea angajați.

Potrivit presei locale din Suceava, această societate ar avea legături cu importuri din China și ar administra un site de comercializare a unor produse de nișă, inclusiv accesorii. Deși activitatea economică a firmei pare în creștere, rămâne de analizat dacă aceasta poate susține, în mod realist, costurile unui autoturism premium în leasing.

Nu este pentru prima dată când Traian Andronachi apare asociat cu un autoturism de lux. În anul 2024, acesta a fost surprins conducând un alt Mercedes, apărut inclusiv într-o reclamă pe rețelele sociale. La acel moment, Andronachi a explicat că mașina respectivă aparținea fostului său cabinet de avocat și nu avea legătură cu funcția sa publică. De asemenea, a subliniat că nu a realizat nicio promovare în calitate de prefect.

De profesie avocat, Traian Andronachi a activat în Barourile București și Suceava încă din anul 2005. De-a lungul carierei sale, a ocupat mai multe funcții publice și administrative: a fost manager al Spitalului Municipal Rădăuți între 2016 și 2021, consilier local și chiar viceprimar cu atribuții de primar în anul 2015. În martie 2025, a fost numit prefect al județului Suceava, funcție din care a demisionat în 2026, în contextul unei decizii politice luate la nivelul conducerii PSD.

Cazul Andronachi nu este singular în peisajul politic românesc. În ultimii ani, mai mulți politicieni și funcționari publici au fost criticați pentru afișarea unor bunuri de lux, de la mașini scumpe până la accesorii de brand. Aceste situații au alimentat dezbateri despre etica în funcția publică și despre imaginea pe care o transmit liderii politici către cetățeni.

De exemplu, fostul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, a fost fotografiat cu o valiză de lux Louis Vuitton, estimată la câteva mii de euro. La rândul său, un fost șef ITM București a fost demis după ce a fost surprins conducând un Lamborghini Urus, evaluat la sute de mii de euro, susținând și el că autoturismul nu îi aparține.

În același context, lideri politici de rang înalt au fost observați purtând accesorii de lux, precum pantofi de designer sau ceasuri de sute de mii de euro. Aceste exemple conturează un fenomen mai amplu în care imaginea publică a demnitarilor este influențată de stilul de viață și de bunurile pe care le utilizează.

Revenind la cazul fostului prefect de Suceava, explicația oferită de Traian Andronachi, că autoturismul aparține unei firme a fiului său, nu este ilegală în sine. Totuși, din punct de vedere al percepției publice, utilizarea unui Mercedes de lux de către un demnitar ridică întrebări legitime despre transparență, integritate și coerența dintre discursul politic și realitatea personală.

În lipsa unor clarificări suplimentare privind contractul de leasing și modul în care este utilizat autoturismul, cazul rămâne unul deschis dezbaterii publice. Într-o perioadă în care încrederea în instituții este fragilă, astfel de situații pot avea un impact semnificativ asupra imaginii clasei politice.

Sursă: G4Media

Un nou episod cu miză politică și imobiliară readuce în prim-plan legăturile dintre lideri PSD și companii asociate fostului grup Nordis. Familia lui Sorin Grindeanu, lider PSD și fost ministru al Transporturilor, construiește o vilă de mari dimensiuni în comuna Dumbrăvița, județul Timiș, una dintre cele mai căutate zone rezidențiale de lângă Timișoara.

Potrivit documentelor de urbanism consultate de presă, proiectul imobilului a fost realizat de Addicted Evolution SRL, firmă care s-a numit până în 2022 Nordis Arhitectură și care are acționari comuni cu societăți din zona Nordis.

Informația este relevantă în contextul scandalului Nordis, unul dintre cele mai mari dosare imobiliare din ultimii ani, investigat de DIICOT pentru acuzații precum înșelăciune, spălare de bani, evaziune fiscală, delapidare și constituirea unui grup infracțional organizat. În paralel, numele unor lideri PSD, inclusiv Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu și Alfred Simonis, a fost asociat cu zboruri private plătite de companii din jurul Nordis, în anul 2022.

Casa familiei Grindeanu este ridicată în Dumbrăvița, comună aflată practic lipită de Timișoara, într-o zonă rezidențială intens dezvoltată în ultimii ani. Conform documentelor de urbanism eliberate în mai 2023, imobilul are o suprafață utilă de aproape 700 de metri pătrați și include subsol, parter, etaj, anexă și garaj. Valoarea declarată a construcției este de aproape un milion de lei. În declarația de avere depusă în ianuarie 2025, Sorin Grindeanu menționează un teren intravilan în Dumbrăvița, cu o suprafață de 1.420 de metri pătrați.

Pe lângă acest teren, liderul PSD mai declară o casă de locuit în Giroc, o altă comună aflată în zona metropolitană a Timișoarei, cu o suprafață de 205 metri pătrați. De asemenea, soția sa, Mihaela Grindeanu, a moștenit o casă în localitatea Sintar, de 147 de metri pătrați. Noua vilă din Dumbrăvița este însă, prin dimensiuni și amplasare, cea mai importantă investiție imobiliară cunoscută a familiei.

Întrebat despre colaborarea cu Addicted Evolution SRL, fostă Nordis Arhitectură, Sorin Grindeanu a declarat că nu a avut niciun contract direct cu firme din grupul Nordis sau afiliate acestuia. Liderul PSD susține că are contracte cu doi antreprenori generali care se ocupă de construcția casei, iar aceștia ar fi putut contracta, la rândul lor, servicii de proiectare de la firma respectivă. „Nu am făcut afaceri cu Nordis Grup. E treaba contractorilor cu cine fac afaceri”, a transmis Grindeanu.

Firma Addicted Evolution SRL are un istoric strâns legat de brandul Nordis. Societatea a fost înființată în 2019 sub numele Nordis Arhitectură SRL, iar în 2022 și-a schimbat denumirea. În acționariat apar nume care se regăsesc și în dosarul Nordis sau în firme asociate acestui grup. Printre beneficiari se numără Bogdan Radu Alexandru, Vladimir Ciorbă, Alexandru Mihai, Ovidiu Penciuc și membrii familiei Poștoacă. Potrivit datelor disponibile, firma a intrat în insolvență în 2025 și are datorii către stat de aproximativ 400.000 de lei.

Schimbarea numelui din Nordis Arhitectură în Addicted Evolution nu șterge însă istoricul companiei și legăturile sale cu mediul de afaceri investigat în scandalul Nordis. Acționariatul firmei include persoane despre care procurorii DIICOT susțin că ar fi avut roluri importante în mecanismul financiar și imobiliar anchetat. Vladimir Ciorbă, Emanuel Poștoacă și Mihai Alexandru sunt nume centrale în dosarul Nordis, iar prezența lor sau a firmelor controlate de ei în structura societății care a proiectat vila lui Sorin Grindeanu ridică întrebări de natură publică.

Scandalul Nordis a explodat în februarie 2025, când procurorii DIICOT au efectuat percheziții și au reținut mai multe persoane, inclusiv pe Laura Vicol și Vladimir Ciorbă. Anchetatorii au susținut că gruparea ar fi creat un mecanism prin care clienți ai proiectelor imobiliare ar fi fost prejudiciați, iar sume importante ar fi fost transferate prin diverse firme. Prejudiciul vehiculat în spațiul public depășește 70 de milioane de euro.

Deși persoanele reținute inițial au fost ulterior eliberate, ancheta continuă, iar procurorii au instituit sechestre pe terenuri, apartamente, conturi bancare și participații în firme. Cazul a devenit simbolic pentru vulnerabilitățile pieței imobiliare din România, mai ales în zona proiectelor vândute în avans, unde cumpărătorii au rămas fără locuințe și fără banii investiți.

Dimensiunea politică a scandalului este dată de zborurile private efectuate în 2022 de lideri PSD cu avioane închiriate de companii din zona Nordis. Sorin Grindeanu, Marcel Ciolacu și Alfred Simonis au fost menționați în investigații jurnalistice ca pasageri în curse de lux spre destinații precum Nisa, Monaco, Madrid sau alte locuri asociate cu evenimente sportive de elită. Grindeanu a recunoscut ulterior că a zburat cu acele avioane, dar a susținut că și-a plătit deplasările și că regretă expunerea publică a copilului său.

În acest context, apariția unei firme foste Nordis Arhitectură în documentele vilei din Dumbrăvița devine sensibilă politic. Chiar dacă Sorin Grindeanu afirmă că nu a avut contract direct cu Nordis, faptul că proiectarea casei sale este asociată cu o societate din același ecosistem de afaceri ridică întrebări despre cercurile economice din jurul liderilor politici și despre modul în care sunt selectați furnizorii pentru proiecte private ale acestora.

Din punct de vedere legal, simpla apariție a firmei în documentele de urbanism nu dovedește existența unei fapte ilegale. Totuși, din punct de vedere public, cazul are relevanță deoarece implică un lider politic de prim rang, o casă de aproape 700 mp și o firmă conectată la un grup imobiliar investigat penal. În astfel de situații, transparența devine esențială, iar explicațiile oferite trebuie să clarifice cine a contractat serviciile, cine le-a plătit și care a fost valoarea acestora.

Cazul vilei lui Sorin Grindeanu din Dumbrăvița arată încă o dată cât de apropiate pot deveni, în România, zonele de politică, afaceri imobiliare și companii aflate în centrul unor anchete penale. Chiar dacă liderul PSD respinge orice asociere directă cu Nordis, documentele de urbanism indică faptul că o firmă fostă Nordis Arhitectură a lucrat la proiectul locuinței familiei sale.

Pentru opinia publică, întrebarea nu este doar dacă există sau nu un contract direct între Grindeanu și Nordis, ci dacă relațiile economice din jurul unor lideri politici sunt suficient de transparente. Într-un moment în care scandalul Nordis continuă să afecteze mii de oameni și să genereze anchete judiciare, orice nouă conexiune cu persoane din vârful politicii merită explicată complet.

Sursă: G4Media

Două instituții publice din Sectorul 4 al Capitalei au atribuit, în aceeași zi și la mai puțin de o oră distanță, două contracte aproape identice pentru servicii de promovare în social media. Beneficiarul ambelor contracte este Best Advertising Worldwide SRL, firmă deținută de Marian Străchinescu, fost candidat PNL la Senat în județul Brăila și fost jucător profesionist de poker.

Contractele, în valoare totală de peste 100.000 de euro, au fost acordate prin achiziție directă de Direcția de Mobilitate Urbană Sector 4 și Direcția de Evidență a Persoanelor Sector 4, instituții aflate în subordinea Consiliului Local Sector 4, administrație condusă politic de primarul Daniel Băluță, lider PSD București. Situația ridică semne de întrebare privind oportunitatea cheltuirii banilor publici, prețul serviciilor de promovare online și conexiunile politice ale firmei selectate.

Potrivit informațiilor publicate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, cele două instituții au solicitat servicii de administrare și dezvoltare a canalelor de comunicare online, respectiv conținut pentru Facebook și Instagram. Fiecare contract prevede realizarea a minimum 100 de postări până la finalul anului 2026. Valoarea fiecărui contract este de aproximativ 52.106 euro, ceea ce înseamnă că, în total, cele două direcții vor plăti aproape 105.000 de euro pentru 200 de postări.

Un calcul simplu arată că fiecare postare costă peste 500 de euro fără TVA, echivalentul a aproximativ 2.640 de lei. Suma este aproape egală cu salariul minim net pe economie, estimat la 2.699 de lei începând cu 1 iulie 2026. Această comparație a generat controverse, mai ales în contextul în care serviciile sunt plătite din fonduri publice, iar autoritățile locale nu au explicat până acum cum au fost stabilite valorile contractelor și de ce ambele instituții au ales aceeași firmă, în aceeași zi.

Best Advertising Worldwide SRL este o agenție de publicitate care, potrivit datelor financiare, a avut în 2025 o cifră de afaceri de puțin peste 400.000 de euro, un profit de aproximativ 11.000 de euro și o medie de șase angajați. Firma nu este la primul contact cu banii publici. În ultimii ani, a avut contracte importante cu Societatea Română de Radiodifuziune, Poliția Română și a apărut ca subcontractor într-un proiect al Consiliului Superior al Magistraturii.

Marian Străchinescu, patronul firmei, a intrat în atenția publică în 2024, când a fost plasat pe prima poziție pe lista PNL Brăila pentru Senatul României. Înainte de politică, acesta a fost cunoscut ca jucător profesionist de poker, numele său apărând pe platforme și site-uri dedicate turneelor de profil. În timpul campaniei electorale, trecutul său a fost criticat în presa locală, iar liderul PNL Brăila, Alexandru Popa, l-a apărat public, afirmând că pokerul ar fi un sport internațional.

Străchinescu nu a obținut mandat de senator, întrucât PNL Brăila nu a reușit să trimită niciun reprezentant în Senat la alegerile parlamentare din 2024. Totuși, documentele analizate arată că acesta a contribuit substanțial la campania electorală a filialei. El a avut o contribuție proprie de aproape 200.000 de lei, iar alte două candidate PNL Brăila au declarat împrumuturi primite de la Străchinescu, bani utilizați ulterior tot pentru campanie. În total, direct sau indirect, aproape 600.000 de lei ar fi ajuns în conturile PNL Brăila din zona fostului candidat liberal.

Alexandru Popa, liderul PNL Brăila, a susținut că plasarea lui Străchinescu pe lista pentru Senat nu a fost condiționată de bani, ci a fost o decizie venită de la conducerea centrală a partidului. Acesta a precizat că sumele au fost folosite legal în campania electorală și au fost restituite după decontarea cheltuielilor de către Autoritatea Electorală Permanentă. Potrivit aceleiași surse, Străchinescu ar fi demisionat ulterior din PNL.

Marian Străchinescu a respins, la rândul său, orice legătură politică în atribuirea contractelor din Sectorul 4. El a declarat că nu îl cunoaște personal pe Daniel Băluță și că relația cu instituțiile contractante este exclusiv instituțională. Potrivit acestuia, colaborarea ar fi apărut după o campanie realizată anterior pentru Ministerul Afacerilor Interne, iar serviciile oferite nu se reduc la simple postări pe Facebook sau Instagram.

Fostul candidat PNL susține că fiecare livrabil include concept creativ, redactare, producție video, filmare sau animație, adaptări pentru mai multe formate, distribuție pe Facebook și Instagram, inclusiv feed și story. În interpretarea sa, o „postare” reprezintă de fapt un pachet mai amplu de conținut, care poate include patru materiale adaptate pentru platforme diferite. El afirmă că tariful reflectă volumul de muncă, cercetarea de public, producția și difuzarea.

Cu toate acestea, lipsa unui răspuns oficial din partea celor două instituții din Sectorul 4 menține suspiciunile. Reporterii au solicitat explicații privind alegerea aceleiași firme, calendarul aproape identic al atribuirilor, justificarea valorii contractelor și comparația cu prețurile de piață pentru servicii similare de comunicare digitală. Până la publicarea informațiilor, instituțiile nu au transmis un punct de vedere.

Cazul scoate la iveală o problemă mai largă privind achizițiile directe pentru servicii de comunicare publică. Deși promovarea online poate fi necesară pentru instituțiile locale, mai ales atunci când acestea comunică informații utile cetățenilor, costurile trebuie justificate transparent. În lipsa unor criterii clare, contractele de social media pot deveni mecanisme prin care bani publici ajung către firme cu legături politice sau către persoane apropiate de zona de partid.

Mai mult, situația are și o dimensiune transpartinică. Firma unui fost candidat PNL primește contracte consistente de la instituții aflate în zona administrativă a unui sector condus politic de PSD. Acest tip de relație între mediul politic și banii publici alimentează percepția că, dincolo de rivalitățile electorale, există punți de colaborare între oameni de afaceri și administrații locale, indiferent de culoarea politică.

Pentru locuitorii Sectorului 4, întrebarea centrală rămâne dacă suma de peste 100.000 de euro pentru promovare în social media este justificată de impactul real al comunicării publice. Într-o administrație locală care gestionează probleme precum mobilitatea urbană, evidența persoanelor, infrastructura și serviciile publice, cheltuielile de comunicare trebuie să fie proporționale, transparente și ușor de explicat contribuabililor.

Până la clarificările oficiale, cazul Best Advertising Worldwide rămâne un exemplu relevant despre modul în care contractele de promovare online pot deveni subiect de controversă publică. Într-o perioadă în care autoritățile vorbesc despre eficiență bugetară și responsabilitate fiscală, fiecare postare plătită din bani publici trebuie să poată fi justificată nu doar printr-un contract în SEAP, ci și prin rezultate măsurabile pentru cetățeni.

Articol integral pe Buletin de București

Un nou caz care ridică semne de întrebare asupra integrității sistemului fiscal din România a izbucnit la Iași, unde unul dintre cei mai influenți funcționari ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) este vizat de suspiciuni grave.

Mihai Jehac, șeful Inspecției Fiscale Iași, instituția care coordonează controalele asupra firmelor din regiune, ar fi folosit o serie de mecanisme pentru a evita plata unor taxe către stat, în timp ce în jurul său se conturează o rețea de relații care ridică probleme de incompatibilitate și conflict de interese.

Cazul a intrat deja în atenția Direcției Generale de Integritate din cadrul ANAF, după apariția unor sesizări și informații din interiorul sistemului, iar verificările sunt în curs.

O mașină de 6.000 cmc, scutită de impozit ani la rând

În centrul investigației se află o camionetă Chevrolet cu un motor de 6.000 cmc, un vehicul care, în mod normal, ar genera un impozit anual semnificativ. Mașina a fost achiziționată în 2021, însă nu este înregistrată pe numele lui Mihai Jehac, ci pe cel al tatălui său, Ioan Jehac, în vârstă de 86 de ani.

Potrivit documentelor consultate, acesta deține un certificat de handicap accentuat nerevizuibil, fapt care îi conferă dreptul legal de a fi scutit de plata impozitului auto. În baza acestei facilități, pentru perioada 2021–2025 nu ar fi fost plătite taxe în valoare de aproximativ 25.000 de lei.

Situația devine însă controversată în momentul în care se analizează utilizarea efectivă a autoturismului. Tatăl lui Mihai Jehac are permisul de conducere expirat din 2023, ceea ce ridică întrebarea firească: cine a folosit, în realitate, mașina?

Martori și observații din teren indică faptul că autoturismul ar fi fost condus frecvent chiar de șeful Inspecției Fiscale Iași, ceea ce ar putea transforma o facilitate legală într-o posibilă formă de evitare a taxelor.

Reacția funcționarului și poziția ANAF

Contactat pentru un punct de vedere, Mihai Jehac a respins acuzațiile, susținând că nu are atribuții în domeniul impozitelor locale și că mașina ar fi utilizată de alți membri ai familiei. De asemenea, acesta a afirmat că impozitul ar fi fost plătit, fără a oferi detalii suplimentare pentru perioada anterioară anului 2026.

În același timp, ANAF a transmis că aspectele sesizate au fost înaintate către structurile competente, iar Direcția Generală de Integritate analizează situația.

Suspiciuni privind relațiile cu dezvoltatori imobiliari

Cazul nu se oprește însă la problema autoturismului. Surse din interiorul sistemului au indicat existența unor legături între Mihai Jehac și anumiți dezvoltatori imobiliari din Iași, care ar fi beneficiat de tratamente preferențiale în cadrul controalelor fiscale.

Un exemplu relevant este cel al unei firme de imobiliare care, în perioada 2020–2022, ar fi fost supusă mai multor controale ANAF coordonate de structura condusă de Jehac. În urma acestor verificări, nu ar fi fost identificate nereguli, iar compania ar fi beneficiat de rambursări de TVA de peste 15 milioane de lei.

Ulterior, un control efectuat de o altă structură ANAF a stabilit obligații fiscale de aproximativ 800.000 de euro, sumă care a fost achitată rapid de companie.

Diferențele dintre concluziile controalelor ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost realizate verificările inițiale.

Vacanțe și relații personale controversate

Alte informații indică faptul că Mihai Jehac ar fi petrecut concedii alături de persoane din mediul de afaceri, inclusiv un fost polițist trimis în judecată pentru fapte de corupție.

Destinațiile menționate includ Sinaia și Hurghada, iar astfel de relații pot ridica suspiciuni privind imparțialitatea funcționarului în exercitarea atribuțiilor sale.

Jehac a declarat că a fost în concediu cu mai multe persoane și a negat existența unor relații de natură profesională cu acestea.

Tatăl, auditor financiar pentru firme „protejate”

Un alt aspect sensibil al cazului îl reprezintă activitatea tatălui lui Mihai Jehac. Deși în vârstă și cu probleme de sănătate, acesta figurează ca auditor financiar pentru mai multe firme din Iași.

Mai mult, PFA-ul său nu ar mai fi depus declarații de venit din 2023, însă contractele de audit ar fi continuat.

Surse din interiorul ANAF susțin că aceste contracte ar putea reprezenta o formă indirectă de influență asupra firmelor controlate fiscal. Practic, încheierea unor contracte de consultanță sau audit ar putea funcționa ca o garanție informală împotriva controalelor sau sancțiunilor.

Cazul Mihai Jehac nu este unul izolat. În ultimii ani, mai mulți funcționari din cadrul Direcției Regionale a Finanțelor Publice Iași au fost implicați în situații de incompatibilitate.

ANAF a confirmat recent că a identificat angajați care:

• reprezentau firme private în timp ce erau funcționari publici
• utilizau certificate digitale pentru activități externe
• aveau legături directe cu mediul de afaceri

Aceste practici sunt interzise de lege și pot constitui infracțiuni.

Un astfel de caz are implicații majore asupra credibilității instituțiilor statului. ANAF este responsabilă de combaterea evaziunii fiscale și de colectarea veniturilor la buget, iar orice suspiciune privind integritatea propriilor angajați afectează încrederea contribuabililor.

Într-un context economic dificil, în care statul încearcă să reducă deficitul bugetar și să crească gradul de colectare, astfel de situații pot submina eforturile autorităților.

Sursă: G4Media

O nouă investigație jurnalistică readuce în prim-plan o tranzacție imobiliară de amploare din București, care îl vizează indirect pe fostul premier Marcel Ciolacu. Este vorba despre un apartament de lux situat pe strada Nicolae Caranfil, în zona Herăstrău, achiziționat în 2025 de firma Real Estate Key SRL din Buzău, reprezentată de Gheorghe Roșu.

Imobilul ar fi locul în care liderul social-democrat ar sta „când vine în București”, potrivit mai multor informații apărute în spațiul public.

Tranzacția, în valoare de peste 1,5 milioane de euro plus TVA, scoate la iveală o rețea complexă de firme, inclusiv entități offshore, dar și conexiuni cu finanțarea propagandei politice în presă. Cazul ridică întrebări importante despre transparență, proveniența fondurilor și posibile legături între mediul politic și cel de afaceri.

Potrivit documentelor analizate, contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat pe 24 septembrie 2025 între Logistic & Supply Network SRL și Real Estate Key SRL.

Imobilul este un apartament duplex situat la etajele 10 și 10D, cu o suprafață totală de 283,8 metri pătrați, incluzând:

• un living generos de 79 mp
• patru camere
• două scări interioare
• trei balcoane

În plus, tranzacția a inclus și trei locuri de parcare subterane, precum și toate bunurile mobile existente în apartament.

Prețul total al tranzacției a fost de:

• 1.507.800 euro + TVA pentru apartament
• 23.268 euro + TVA pentru fiecare loc de parcare
• 35.139 euro + TVA pentru mobilier

Valoarea finală depășește astfel 1,57 milioane de euro, fără TVA, ceea ce plasează proprietatea în categoria imobilelor premium din nordul Capitalei.

Un aspect care atrage atenția este modalitatea de plată. Conform contractului, cumpărătorul are la dispoziție până la doi ani pentru a achita integral suma.

Mai mult, documentul prevede o clauză de rezoluțiune automată:

• dacă suma nu este achitată în termen, contractul se anulează automat
• proprietatea revine vânzătorului fără intervenția instanței

Această prevedere ridică semne de întrebare privind structura tranzacției și eventualele aranjamente financiare dintre părți. Firma cumpărătoare, Real Estate Key SRL, are sediul în Buzău și este administrată de Gheorghe Roșu. Compania a fost înființată în septembrie 2025, ca filială a unei firme americane – American Allied Capital LLC.

Această companie a fost înregistrată în statul Wyoming, cunoscut pentru legislația permisivă în ceea ce privește anonimatul acționarilor.

Caracteristicile firmei offshore:

• înființare rapidă și costuri reduse
• lipsa obligației de a declara beneficiarul real
• utilizarea frecventă pentru structuri financiare opace

Gheorghe Roșu a declarat inițial că Marcel Ciolacu locuiește în apartament și plătește chirie. Ulterior, acesta și-a schimbat poziția, afirmând că nu mai există un astfel de contract.

Firma care a vândut apartamentul, Logistic & Supply Network SRL, este reprezentată de Laurențiu Nicolae Gheorghe.

Societatea:

• are ca obiect de activitate lucrări de construcții
• a raportat o cifră de afaceri de 2,8 milioane lei
• a avut un singur angajat

Istoricul companiei arată multiple schimbări:

• redenumiri succesive
• cesionări de părți sociale
• transferuri către firme offshore

În 2024, firma a ajuns să fie controlată de Eagle Management LTD din Seychelles, ulterior redenumită Undershaw Investment LTD.

Un element extrem de sensibil în acest caz este conexiunea dintre firmele implicate și finanțarea propagandei politice. Firma International Urban Service (actual Hog Pub Grup), asociată în trecut cu Logistic & Supply Network, ar fi fost utilizată de PSD pentru a direcționa bani către presă.

Potrivit investigațiilor:

• PSD ar fi plătit aproximativ 60.000 de euro către o publicație media
• în total, peste 2,6 milioane de lei au fost cheltuiți în doar două luni
• în ultimii ani, suma totală depășește 60 de milioane de euro

Aceste fonduri provin din subvenția de la bugetul de stat, ceea ce ridică probleme privind utilizarea banilor publici.

În acest context, poziția lui Marcel Ciolacu rămâne neclară. Acesta a transmis că:

• nu locuiește în penthouse
• nu a închiriat personal apartamentul
• locuiește în principal în Buzău

„Când sunt în București, stau într-un apartament care nu este penthouse și nu este închiriat de mine”, a precizat liderul PSD.

Declarațiile contrastează însă cu informațiile oferite anterior de administratorul firmei și cu datele din spațiul public.

Analiza tranzacției scoate la iveală un mecanism complex:

• firme nou înființate
• offshore-uri din SUA și Seychelles
• interpuși și administratori formali
• conexiuni cu finanțarea politică

Acest tip de structură este frecvent utilizat pentru:

• optimizare fiscală
• ascunderea beneficiarilor reali
• tranzacții cu grad redus de transparență

Cazul ridică mai multe întrebări importante:

• Cine este beneficiarul real al firmei offshore?
• Care este sursa fondurilor pentru achiziția imobilului?
• Există legături directe între tranzacție și finanțarea politică?
• De ce a fost introdusă clauza de plată amânată?

În lipsa unor răspunsuri clare, suspiciunile privind transparența și legalitatea tranzacției rămân.

Sursă: Presshub