Procesul privind „Retrocedările de păduri” s-a încheiat recent pe motiv de prescripție, iar ca urmare a acestei decizii, doi judecători implicați în acest caz se întorc pe funcții și vor primi salariile restante pentru perioada în care au fost suspendați. Aceștia se așteaptă să încaseze în total aproximativ 2 milioane de euro, scrie Europa Liberă.

Instanța supremă a hotărât încheierea procesului „Retrocedărilor de păduri”, în care s-a judecat restituirea frauduloasă a 43.000 de hectare de pădure din județul Bacău, pe motiv că a intervenit prescripția. Conform estimărilor DNA, terenul în cauză valora 303 milioane de euro.

În acest dosar, mai mulți inculpați, printre care Viorel Hrebenciuc (fost parlamentar PSD), Ioan Adam (fost parlamentar PSD), Paltin Gheorghe Sturdza (om de afaceri), Dan Costin Bengescu (om de afaceri) și alți 13 funcționari publici, inclusiv doi judecători, au fost acuzați de anchetatori de constituirea unui grup infracțional organizat pentru obținerea ilegală a terenurilor forestiere în valoare de aproximativ o treime din suprafața județului Bacău.

Conform acuzațiilor, pădurile au fost retrocedate pe baza unei decizii frauduloase a unui judecător, cu implicarea unor parlamentari, pentru a permite obținerea ilegală a suprafeței menționate.

Unul dintre judecătorii din acest dosar, Lorand Andras Ordog, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare în 2018 pentru luare de mită. El a primit 10.000 de euro din cei 50.000 promiși de fostul deputat Ioan Adam pentru a emite o soluție favorabilă lui Paltin Gheorghe Sturdza. Banii au fost primiți chiar în biroul judecătorului.

Celălalt judecător implicat, Anca Roxana Bularcă (fostă Adam), fosta soție a deputatului Ioan Adam, a primit o pedeapsă de doi ani de închisoare cu suspendare pentru sprijinirea grupului infracțional organizat din care făcea parte soțul său.

Ambii judecători au fost suspendați din funcție în ianuarie 2015 de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

După opt ani de procese, care s-au blocat de fiecare dată la instanța supremă, trei magistrați de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) au constatat că majoritatea faptelor din dosar s-au prescris pe 13 noiembrie 2023. Acest lucru include și faptele celor doi judecători, Lorand Andras Ordog și Anca Roxana Bularcă (fostă Adam).

În urma acestei decizii, statul trebuie să le restituie ambilor judecători toate drepturile salariale pentru perioada 2015-2023.

Legea prevede că, din prima lună de la suspendarea salariului, trebuie să fie acordată dobânda și actualizarea veniturilor cu rata inflației. Se estimează că vor primi aproximativ câte 2,7 milioane de lei fiecare. La această sumă se adaugă dobânda și actualizarea veniturilor, ceea ce înseamnă că cei doi judecători ar putea primi aproximativ câte un milion de euro fiecare.

În ultima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) din 13 noiembrie 2023, s-a luat decizia reîncadrării celor doi magistrați și recunoașterea celor opt ani ca vechime în muncă.

Cu toate că procesul a durat opt ani, acesta s-a blocat de mai multe ori la instanța supremă și a fost rejudecat în baza unei decizii a Curții Constituționale (CCR).

În ciuda încheierii acestui caz în instanță, statul român va continua demersurile pentru a recupera cele 43.000 de hectare de pădure retrocedate ilegal, iar acest caz rămâne unul dintre cele mai importante dosare de retrocedări frauduloase din țară.

Judecătoarea Gabriela Cristina Mazilu, acuzată recent de Agenția Națională de Integritate (ANI) că nu a putut justifica o diferență de peste 6 milioane de euro în averea sa, a fost promovată de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) la Curtea de Apel București, cu începere din 1 ianuarie 2024, conform unei ordini de zi soluționate la data de 21 noiembrie 2023, scrie adevarul.

Decizia CSM a aprobat transferul judecătoarei de la Tribunalul București la Curtea de Apel București.

Cu toate acestea, potrivit portalului Curții de Apel București, judecătoarea Mazilu figura deja în componența Secției a 5-a Civile de la Curtea de Apel București. În schimb, pe site-ul CSM, aceasta apare în mod oficial la Tribunalul București. Surse judiciare au explicat că judecătoarea Mazilu a fost delegată la Curtea de Apel București cu câteva luni înainte de decizia oficială a CSM, care a doar formalizat statutul său de judecătoare la Curtea de Apel.

Această mișcare vine într-un context în care ANI a anunțat că a identificat o diferență nejustificată în cuantum total de peste 30 milioane de lei (aproximativ 6 milioane de euro) în averea judecătoarei Gabriela Cristina Mazilu, care activează la Tribunalul București. ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București cu privire la modificările patrimoniale și veniturile realizate de judecătoare în timpul exercitării funcției publice.

În declarația de avere depusă în acest an, judecătoarea Mazilu nu a declarat niciun imobil, autoturism sau sumă de bani în conturi. Ea a menționat o datorie de 150.000 de euro către o persoană numită Gabriel Mazilu. Veniturile ei au inclus salariul de la Tribunalul București și drepturile salariale, precum și venituri de la Consiliul Superior al Magistraturii.

Gabriela Cristina Mazilu a fost anterior subiectul unei investigații din partea Secției Speciale în legătură cu dosarul BRD de la DIICOT, însă cazul a fost ulterior clasat. De-a lungul carierei sale, ea a fost căsătorită cu omul de afaceri Cristian Relu Aparaschivei, considerat mâna dreaptă a lui Remus Truică, care a fost condamnat definitiv la 7 ani de detenție în dosarul Băneasa.

În continuare, dezvoltările legate de această situație și ancheta ANI vor rămâne subiect de interes public și judiciar, iar promovarea judecătoarei la Curtea de Apel București va fi supusă atenției și dezbaterii publice.