Parchetul European desfășoară anchete în mai multe locații din România și în alte țări pentru a investiga o presupusă fraudă în valoare de 15 milioane de euro, cu privire la șase proiecte IT finanțate de Uniunea Europeană.

Anchetele au implicat mai multe percheziții domiciliare efectuate la 7 noiembrie 2023 în București, Ploiești, Cluj și Ialomița, precum și măsuri de investigație în alte țări, inclusiv Cipru, Cehia, Malta, Monaco și Statele Unite, scrie G4Media.

Firma principală suspectată este Cymbiot Solutions, iar principalul acționar și administrator al acesteia este Vasile Alin Cătălin. Ancheta se concentrează pe presupusa fraudă în legătură cu șase proiecte IT care au beneficiat de finanțare din partea UE pentru dezvoltarea de soluții software inovatoare.

Unul dintre proiectele vizate pare a fi platforma inovativă R.A.R.E. care urmărește crearea unei platforme integrate pentru identificarea și rezervarea resurselor disponibile din diverse surse, utilizând tehnologii precum Cloud Computing, Internet of Things (IoT), Inteligență Artificială (AI) și prelucrare și procesare de imagini video.

În perioada 2019-2022, beneficiarii acestor proiecte sunt suspectați că au prezentat documente false sau inexacte, au supraevaluat serviciile sau au emis facturi frauduloase pentru a obține fonduri de la bugetul UE în valoare de cel puțin 15 milioane de euro. Mai mult, anchetatorii cred că beneficiarii au creat circuite financiare frauduloase, atât interne, cât și internaționale, pentru a încasa aceste fonduri în interes propriu.

Sebastian Ghiță, care se află în Serbia din decembrie 2016 pentru a evita arestul în România, este legat de această investigație prin conexiuni în domeniul IT și afaceri. Potrivit surselor, există și informații că mai multe persoane care urmau să zboare la Belgrad pentru a participa la petrecerea de aniversare a lui Ghiță au rămas în țară din cauza perchezițiilor și investigațiilor în curs.

Ancheta Parchetului European are implicații semnificative în ceea ce privește infracțiunile de fraudă și spălare de bani, iar aceasta continuă să se desfășoare în mai multe jurisdicții.

Curtea de Apel din Bari a decis să suspende mandatul european de arestare emis pentru fostul lider PSD, Ionel Arsene, pe baza preocupărilor privind starea sa de sănătate mintală și riscul de sinucidere în cazul extrădării acestuia în România.

Această decizie a fost luată în urma solicitării avocaților lui Arsene și a unei evaluări psihiatrice, precizează StirileProTV.

În timp ce Curtea de Apel din Bari a acordat o suspendare temporară a mandatului european de arestare, nu este clar dacă această decizie este definitivă sau dacă poate fi contestată în viitor.

Fondul acestei decizii a fost evaluarea stării de sănătate a lui Ionel Arsene, care a fost condamnat definitiv în România pentru corupție și ulterior s-a refugiat în Italia. Procurorul italian a încercat să obțină respingerea cererii avocaților lui Arsene.

Conform informațiilor prezentate, Curtea de Apel din Bari a solicitat suspendarea executării mandatului european de arestare pe baza unor considerente privind starea de sănătate a lui Arsene și riscul de a comite acte de autoagresiune, inclusiv sinuciderea, în cazul în care ar fi extrădat statului membru emitent, România. Această preocupare a fost susținută de rapoarte medicale care au fost prezentate instanței, inclusiv consultații psihiatrice.

Ministerul Justiției din România a reacționat la această decizie, exprimând speranța că suspendarea este doar temporară și că predarea lui Ionel Arsene va avea loc după finalizarea expertizei solicitate pentru a evalua starea sa de sănătate.

Această situație subliniază importanța gestionării cazurilor de extrădare în conformitate cu legile și tratatele internaționale, având în vedere preocupările legate de sănătatea deținuților și necesitatea unei abordări echitabile în astfel de situații.

Judecătorii din întreaga țară trag un semnal de alarmă cu privire la riscul ca mii de dosare aflate pe rolurile instanțelor de judecată să aibă termene de judecată de un an sau chiar doi, din cauza deficitului sever de personal în sistemul judiciar, scrie ProTv.

Magistrații susțin că sunt nevoiți să judece un număr excesiv de dosare în fiecare zi, unii ajungând să se ocupe de peste o sută de dosare zilnic. De exemplu, la Constanța, un complet de doi magistrați trebuie să audieze în medie 80 de martori pe zi. În Galați, dintr-un necesar de 40 de judecători, doar 15 sunt disponibili și au în lucru peste 75 de dosare fiecare.

Giulio Nedelcu, președintele Tribunalului din Galați, a relatat că termenele de judecată au ajuns la valori alarmante: „La Secția a 2-a civilă termenele au ajuns în octombrie 2024, iar la Secția de Contencios Administrativ termenele au ajuns în martie 2024. E posibil să ajungem și în 2025 sau chiar 2026 în curând.”

Situația este cu atât mai gravă cu cât numărul magistraților a scăzut semnificativ în ultimii ani, iar dosarele s-au acumulat. La Galați, de exemplu, mai există doar 15 judecători, în timp ce pe rolurile instanțelor se află peste 6000 de dosare.

Cristian Săraru, decanul Baroului Galați, a subliniat că situația este disperată: „La o anumită secție a tribunalului a mai rămas un singur complet de recurs care are 700 de dosare. Acestea vor fi împărțite pe termene de judecată care vor fi extrem de lungi.”

În acest context, cei mai afectați sunt cei implicați în procese judiciare, care se confruntă cu termene de judecată nesustenabile. De exemplu, o femeie se judecă de aproape doi ani pentru a obține tutela unei persoane cu handicap, fără de care nu poate accesa serviciile medicale necesare. Această întârziere poate avea consecințe grave asupra sănătății beneficiarului.

Deficitul de judecători este alimentat de numărul mic al celor care intră în magistratură. La ultimul concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, doar 20% dintre candidați au reușit să obțină nota de trecere.

Această criză în sistemul judiciar reprezintă o amenințare serioasă pentru accesul la justiție în România și pune în pericol dreptul la o judecată echitabilă. Soluționarea acestei probleme devine imperativă pentru a evita întârzieri semnificative în procesele judiciare și pentru a asigura funcționarea corectă a sistemului judiciar în interesul cetățenilor.