Într-un context marcat de promisiuni electorale și presiuni bugetare, se conturează o serie de măsuri și discuții în România care ridică semne de întrebare cu privire la viitorul sistemului de pensii private din țară, cunoscut sub numele de Pilonul II, precizează Economedia.
Cu trecerea timpului, aceste discuții și măsuri au avut potențialul de a submina integritatea și rolul Pilonului II în asigurarea unei pensii adecvate pentru români.
Într-o retrospectivă, putem observa că Pilonul II de Pensii a fost supus unor schimbări și amenințări semnificative în ultimii ani. În 2017, Ministerul Muncii a lucrat la o lege care prevedea majorarea pensiilor de stat cu 40%.
În același an, s-a discutat despre desființarea Pilonului II și returnarea banilor către contribuabili, o propunere care ulterior a fost abandonată din cauza opoziției publicului. În 2023, s-au strecurat amendamente în măsurile fiscale care făceau Pilonul II opțional, iar o nouă lege a pensiilor excludea un milion de angajați de la contribuții la pensiile private.
Aceste mișcări par să coincidă cu o presiune majoră asupra bugetului guvernamental pentru anii următori. Cu un deficit bugetar în creștere și cheltuieli crescânde pentru salarii, proiecte de infrastructură și altele, Guvernul se confruntă cu provocări financiare considerabile.
În acest context, se ridică întrebarea de unde va obține Guvernul resursele pentru a majora pensiile de stat și pentru a compensa contribuțiile suplimentare virate către Pilonul II, care ar urma să crească începând cu 1 ianuarie 2024.
Există patru măsuri care ar putea sugera o posibilă sursă de finanțare a majorărilor de pensii și a compensării contribuțiilor suplimentare la Pilonul II:
- Eliminarea obligativității aderării la Pilonul II, o propunere care a fost discutată și susținută în anumite cercuri politice.
- Excluderea IT-iștilor și a altor categorii de angajați de la contribuția la Pilonul II, ceea ce ar reduce numărul de contribuabili la acest pilon.
- Restabilirea unui comision pentru administratorii fondurilor de pensii private, cu cheltuielile asociate suportate din bugetul acestor administratori.
- Introducerea unui impozit pe dividende pentru fondurile de pensii private, afectând randamentul acestor fonduri.
Toate aceste măsuri ar avea potențialul de a submina Pilonul II de Pensii în România și ar putea duce la pensii mai mici pentru români și la o reducere a participării la acest sistem de economisire pentru bătrânețe. Aceasta ar putea reprezenta o amenințare pentru siguranța financiară a viitorului pensionarilor și ar putea afecta investițiile în piața de capital locală.
În concluzie, într-un moment în care promisiunile electorale și presiunile bugetare se intersectează, este crucial ca societatea să monitorizeze atent evoluțiile legate de Pilonul II de Pensii și să-și exprime opiniile cu privire la orice măsuri care ar putea submina acest sistem.
Protejarea sistemului de pensii private este esențială pentru asigurarea unui viitor financiar mai bun pentru pensionarii din România.
