Un deținut condamnat pentru omor și alte infracțiuni violente, aflat în penitenciar de 23 de ani, a orchestrat o schemă de înșelăciune cu mii de euro, zeci de mii de lei și bijuterii, folosind cunoscuta metodă a „Accidentului”.

Bărbatul suna victimele din închisoare, pretinzând că rude ale acestora au fost implicate într-un accident și au nevoie urgentă de bani pentru tratament. O tânără de 20 de ani, care era în libertate, era responsabilă cu colectarea banilor și bunurilor de la victime. Complicea sa a fost arestată preventiv, scrie ȘtirileProTv.

Principalul suspect în acest caz este un bărbat de 45 de ani, din municipiul Piatra Neamț, care se află în închisoare din 2000 și are de executat o pedeapsă de 30 de ani pentru omor deosebit de grav, tâlhărie și înșelăciune.

În cursul acestei luni, cu ajutorul unei tânăre de 20 de ani aflată în libertate, deținutul a reușit să păcălească mai multe persoane, în special vârstnici, folosind metoda „Accidentul”. Bărbatul suna victimele din închisoare, în timpul nopții, și le spunea că rude ale lor au fost implicate într-un accident grav și necesită asistență medicală urgentă. Tânăra complice se deplasa la locuințele victimelor pentru a strânge banii și bunurile.

Unul dintre aceste incidente a avut loc în noaptea de 6 spre 7 octombrie 2023, când cei doi au convins o femeie din comuna Ipotești să ofere suma de 6.470 de euro, 46.400 de lei, un lanț și o pereche de cercei din aur. În total, prejudiciul cauzat se ridică la aproximativ 80.000 de lei.

Aceeași metodă a fost folosită cu succes și în alte cazuri. Ulterior, tânăra de 20 de ani a fost arestată preventiv pentru 30 de zile sub acuzația de complicitate la înșelăciune, după ce a ridicat bani de la victime și i-a predat deținutului.

Polițiștii au obținut un mandat de percheziție pentru camera deținutului, unde au descoperit un telefon mobil și mai multe cartele SIM. Ancheta continuă pentru a identifica și alte victime ale schemei de înșelăciune, iar cei implicați riscă acum să fie aduși în fața justiției pentru acțiunile lor frauduloase.

Un director din cadrul Ministerului Fondurilor Europene se confruntă cu acuzații grave, inclusiv luare de mită și folosirea informațiilor cu caracter confidențial în scopuri ilicite, potrivit procurorilor DNA Constanța.

Aceste acuzații au fost prezentate într-un referat de arestare depus la Tribunalul Constanța și au legătură cu presupusa implicare a directorului în obținerea de șpăgi și alte favoruri de la două angajate ale Ministerului, scrie Digi24.

Potrivit anchetei, Dragoș Adrian Iorga, directorul din cadrul Ministerului Fondurilor Europene, ar fi luat lunar șpagă de la cele două angajate direct de pe cardurile personale ale acestora. În plus, procurorii susțin că Iorga ar fi sugerat că este dispus să accepte favoruri sexuale dacă nu primește banii conveniți.

Ancheta arată că Iorga lua lunar sume de bani de pe cardurile celor două fete, de 25 și 26 de ani, ca „răsplată” pentru că le-ar fi ajutat să obțină locuri de muncă în cadrul Ministerului. Se pare că directorul le furniza subiectele și răspunsurile pentru concursurile de angajare și le ajuta astfel să obțină slujbele începând cu martie 2021. Una dintre angajate i-ar fi dat lui Iorga un card de student, care nu mai era folosit, iar acesta a înțeles că este pentru transferurile periodice de 1500 de lei convenite.

Ancheta arată că Iorga ar fi continuat să ceară șpagă chiar și după decesul tatălui uneia dintre angajate și după ce cealaltă i-a spus că are probleme financiare din cauza problemelor de sănătate. Procurorii susțin că Iorga i-ar fi sugerat acesteia din urmă că poate accepta favoruri sexuale în schimbul șpăgii dacă nu are bani.

Ambele angajate au denunțat comportamentul lui Iorga și au relatat procurorilor cum se desfășurau discuțiile despre șpagă și cum se negociau sumele de bani. Una dintre fete a fost de asemenea șocată de abordarea directă a lui Iorga, care i-a prezentat o foaie cu detalii despre sumele de bani și i-a spus că, dacă se îndrăgostește de el, vor mai discuta.

Ancheta susține că examenele de angajare pentru cele două fete s-au desfășurat într-un mod aranjat, cu întrebările furnizate de către Iorga. Acesta ar fi fost singurul membru al comisiei de examinare care a pus întrebări, iar întrebările au fost aceleași cu cele pe care le-a furnizat celor două fete.

În ciuda unor întârzieri la plata șpăgii, Iorga a insistat în mod regulat pentru primirea banilor și chiar a amenințat cu luarea unor măsuri dacă nu i se remite suma convenită.

Pe parcursul anchetei, s-a descoperit că Dragoș Adrian Iorga are o avere considerabilă, inclusiv proprietăți imobiliare, bijuterii și ceasuri în valoare de peste 13.000 de euro, precum și împrumuturi acordate unor persoane fizice în valoare de aproape 66.000 de euro. Aceasta este în contrast cu un salariu lunar de aproximativ 6000 de lei și cu un credit scadent în 2036, în valoare de aproape 50.000 de euro.

La sfârșitul articolului din 2023, Directorul Iorga a fost plasat sub arest la domiciliu în urma solicitării procurorilor anticorupție care îl acuză de luare de mită și folosirea informațiilor confidențiale în scopuri ilegale.

Această anchetă scoate în evidență importanța combaterii corupției la nivel guvernamental și necesitatea de a respecta legea și etica în toate domeniile de activitate.

Doi administratori unui azil de bătrâni din Voluntari au fost reținuți pentru 24 de ore de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), sub acuzația că au obținut licența de funcționare pentru centrul lor folosind documente false.

În urma acestei descinderi șocante la azilul de bătrâni, au ieșit la iveală stenograme ale unor discuții între angajații centrului, care dezvăluie condițiile dezastruoase în care se aflau persoanele internate și probleme grave legate de alimentație și asistență medicală, scrie G4Media.

În aceste stenograme, angajații din azil discută în mod deschis despre lipsa mâncării și despre incapacitatea de a furniza servicii medicale adecvate pentru pacienți. Aceste dezvăluiri aruncă o lumină asupra unor aspecte înfricoșătoare ale modului în care această instituție ar fi fost gestionată.

Discuțiile dintre angajați arată că administratorii azilului nu furnizau alimente suficiente pentru prepararea mâncărurilor pentru persoanele internate. Un angajat se plânge că alimentele trimise nu erau adecvate pentru prepararea hranei și că nu existau suficiente provizii. Pacienții erau lăsați fără pâine sau cu cantități foarte reduse de hrană.

În plus, stenogramele dezvăluie că și pacienții au resimțit lipsa hranei. Cu disperare, unul dintre ei a sunat pe unul dintre angajați întrebându-l dacă a primit pâine pentru micul dejun. Răspunsul a fost negativ, iar persoana internată a mărturisit că nu a avut nimic de mâncare și aștepta să i se aducă ceva. Situația disperată a fost evidențiată în discuția lor telefonică.

În altă discuție, un angajat raportează că hrana servită pacienților consta doar în mămăligă cu o lingură de smântână pentru a da puțin gust. Aceasta arată nivelul extrem de scăzut al resurselor alimentare. De asemenea, se menționează că angajații înșiși nu aveau suficientă hrană și se plângeau că nu aveau bani pentru a cumpăra pâine sau alte alimente.

Un alt aspect preocupant dezvăluit în stenograme este lipsa serviciilor medicale adecvate. Un angajat a discutat cu un pacient despre faptul că acesta nu a primit injecțiile medicale necesare și că trebuie să contacteze medicul pentru a rezolva problema. Aceasta ridică întrebări serioase cu privire la calitatea asistenței medicale oferite rezidenților, în special pentru cei care ar fi avut nevoie de tratamente regulate.

În urma acestor dezvăluiri din Voluntari, instituțiile abilitate au intervenit rapid și au reținut cei doi administratori, iar ancheta este în desfășurare pentru a stabili amploarea deficiențelor și a abuzurilor comise în centrul de îngrijire pentru persoanele vârstnice din Voluntari. Acest caz reamintește importanța monitorizării și supravegherii stricte a astfel de instituții, pentru a asigura bunăstarea și siguranța celor internați acolo.