Acasă Blog Pagina 3

„Ora «H»” (1956), film de aventuri pentru copii, redescoperit prin fotografiile Arhivei Naționale de Filme

O tentativă de furt, un tată care riscă să fie compromis și un grup de școlari hotărâți să descopere adevărul formează nucleul filmului „Ora «H»”, realizat în România în anul 1956, în regia lui Sinișa Ivetici și Andrei Blaier. Conceput ca un film de aventuri pentru copii și tineret, „Ora «H»” urmărește acțiunile solidare ale unor elevi care aleg să își ajute colegul într-o situație dificilă.

Tatăl acestuia, paznic la un depozit de cherestea, urma să fie implicat într-un furt și, implicit, compromis. Copiii nu rămân simpli spectatori ai situației. Ei se mobilizează și acționează împreună pentru a împiedica planul și pentru a demonstra adevărul. Povestea aduce astfel în prim-plan solidaritatea, curajul și spiritul de echipă, transformând aventura într-un mecanism prin care personajele tinere își asumă responsabilitatea de a interveni. La 70 de ani de la realizarea producției, fotografiile de platou păstrate în colecțiile Arhivei Naționale de Filme oferă o nouă perspectivă asupra acestei povești.

Mircea Dumitrescu și Constantin Vaeni

Fotografia îi surprinde pe actorii Mircea Dumitrescu, în partea stângă, și Constantin Vaeni, în partea dreaptă. Imaginea păstrează prezența celor doi actori într-un moment al producției și devine, în prezent, un fragment de istorie cinematografică. Dincolo de valoarea sa estetică, fotografia funcționează și ca document. Ea ajută la identificarea persoanelor care au participat la realizarea filmului și păstrează o imagine a acestora asociată concret producției.

Doru Căpraru, într-un cadru de platou

O altă fotografie îl prezintă pe actorul Doru Căpraru. Este un alt exemplu al modului în care fotografia completează filmul. Spectatorul vede în producția finală personajul și acțiunea. Arhiva păstrează, în schimb, urmele procesului prin care acestea au fost construite. Fotografia permite o altă formă de apropiere de cinematografie: una în care timpul se oprește într-un singur cadru.

Antoaneta Glodeanu și memoria unei producții

Fotografia o surprinde pe actrița Antoaneta Glodeanu. Alături de imaginile cu Mircea Dumitrescu, Constantin Vaeni și Doru Căpraru, aceasta completează selecția de fotografii prin care universul filmului poate fi redescoperit astăzi. Privite împreună, imaginile nu reprezintă doar portrete ale actorilor. Ele alcătuiesc o mărturie vizuală despre realizarea unei producții destinate copiilor și tinerilor în cinematografia românească a anului 1956.

Fotografiile de platou, o altă istorie a filmului

Atunci când vorbim despre patrimoniul cinematografic, atenția se îndreaptă firesc către pelicule. Dar istoria filmului este mult mai amplă. Fotografiile de platou, afișele, materialele de promovare și documentele de producție pot completa imaginea unei opere și pot păstra informații care altfel s-ar pierde odată cu trecerea timpului. În cazul „Ora «H»”, fotografiile actorilor permit construirea unei punți între producția din 1956 și publicul din prezent. O imagine poate trezi curiozitatea pentru un film. Un nume poate conduce spre descoperirea carierei unui actor. O fotografie de platou poate deveni începutul unei incursiuni mai ample în istoria cinematografiei.

70 de ani mai târziu

În 2026 se împlinesc 70 de ani de la realizarea filmului „Ora «H»”. Este o distanță temporală care evidențiază și mai mult importanța conservării materialelor cinematografice. Prin digitizare, aceste resurse pot fi protejate și valorificate într-o formă adaptată prezentului, fără ca memoria lor să rămână limitată exclusiv la suportul fizic original. Prin readucerea lor în atenția publicului, arhiva capătă o funcție vie: nu doar păstrează trecutul, ci îl face din nou vizibil. „Ora «H»” rămâne astfel nu doar o producție cinematografică din 1956, ci și punctul de plecare pentru redescoperirea unei generații de actori, a unui tip de cinema destinat tinerilor și a unei părți din memoria filmului românesc.

„Ora «H»” – România, 1956

Regia: Sinișa Ivetici, Andrei Blaier

Cod colecție: 1A1956004

Fotografii prezentate: Mircea Dumitrescu și Constantin Vaeni; Doru Căpraru; Antoaneta Glodeanu.

Start-Up Nation 2026 dă startul unei noi generații de antreprenori: 17.600 de tineri pot accesa cursuri gratuite și finanțări de până la 250.000 de lei pentru propriile afaceri

Începând cu data de 6 octombrie 2026, ora 10:00, tinerii interesați să își construiască propriul drum în antreprenoriat se pot înscrie la cursurile gratuite de formare antreprenorială organizate în cadrul programului Start-Up Nation 2026. Inițiativa reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de sprijin dedicate viitorilor antreprenori și oferă participanților posibilitatea de a dobândi competențele necesare pentru dezvoltarea unei afaceri, dar și accesul ulterior la finanțări nerambursabile de până la 250.000 de lei. Programul este derulat prin mecanisme de sprijin public pentru dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii și urmărește crearea unui ecosistem favorabil pentru tinerii care doresc să pornească o afacere. Noua sesiune a programului se adresează tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 ani și 30 de ani neîmpliniți, indiferent de statutul lor profesional.

Astfel, se pot înscrie:

  • tineri angajați;
  • persoane aflate în căutarea unui loc de muncă;
  • persoane inactive profesional;
  • români reveniți în țară;
  • persoane care doresc să își transforme o idee într-un proiect antreprenorial.

Pentru participare este necesară absolvirea cel puțin a învățământului gimnazial. Programul este construit astfel încât să permită accesul unui număr cât mai mare de tineri, indiferent dacă aceștia au deja experiență în domeniul economic sau se află la primul contact cu antreprenoriatul. Prin această etapă de formare, participanții vor putea înțelege elementele fundamentale ale construirii unei afaceri: identificarea unei oportunități de piață, elaborarea unui plan de afaceri, gestionarea resurselor financiare, promovarea produselor sau serviciilor și dezvoltarea unei strategii pe termen lung. Prima etapă a programului Start-Up Nation 2026 pune la dispoziție 17.600 de locuri pentru cursurile gratuite de antreprenoriat.

Distribuția locurilor este realizată pe mai multe categorii:

  • 950 de locuri pentru tinerii din regiunea București-Ilfov;
  • 300 de locuri pentru tinerii aparținând minorității rome din București-Ilfov;
  • 13.500 de locuri pentru celelalte regiuni ale țării;
  • 2.850 de locuri pentru tinerii romi din afara regiunii București-Ilfov.

Prin această structură, programul urmărește să ofere acces echilibrat la oportunități antreprenoriale atât tinerilor din marile centre urbane, cât și celor din celelalte regiuni ale României. Înscrierile sunt deschise pentru o perioadă de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii în funcție de gradul de ocupare a locurilor disponibile. Un aspect important al programului Start-Up Nation este faptul că accesul la finanțarea de 250.000 de lei nu este direct. Primul pas obligatoriu este participarea la un curs de formare antreprenorială cu o durată de 40 de ore. Cursurile sunt gratuite pentru participanții selectați și pot fi organizate atât în format fizic, cât și online, în funcție de oferta furnizorilor acreditați.

În cadrul acestor sesiuni, viitorii antreprenori vor învăța:

  • cum se construiește un plan de afaceri;
  • cum se analizează piața și concurența;
  • cum se estimează veniturile și cheltuielile;
  • cum se gestionează o firmă nou înființată;
  • cum se pregătește un proiect pentru obținerea unei finanțări.

La finalizarea cursului, participanții vor primi un certificat de absolvire recunoscut, document necesar pentru accesarea etapelor următoare ale programului. După absolvirea cursurilor de antreprenoriat, participanții eligibili vor putea intra în etapa de creare a unei firme și depunere a proiectelor pentru finanțare. Sprijinul financiar poate ajunge la: 250.000 de lei pentru o companie nou înființată

Finanțarea reprezintă un ajutor nerambursabil destinat dezvoltării afacerilor și poate fi utilizată pentru investiții eligibile precum:

  • achiziția de echipamente;
  • tehnologii și soluții digitale;
  • mobilier și dotări;
  • software;
  • servicii necesare dezvoltării companiei;
  • alte cheltuieli prevăzute în regulile programului.

Contribuția nerambursabilă poate acoperi până la 90% din valoarea cheltuielilor eligibile, beneficiarul trebuind să asigure o contribuție proprie de minimum 10%. Astfel, programul nu oferă doar o finanțare, ci și un cadru de pregătire pentru ca noile afaceri să aibă șanse reale de supraviețuire și dezvoltare. Start-Up Nation a devenit unul dintre cele mai cunoscute programe de sprijin pentru antreprenoriat din România. Obiectivul principal este crearea unor noi întreprinderi, stimularea inovării și creșterea numărului de persoane care aleg antreprenoriatul ca alternativă profesională.

Într-o economie în care transformările tehnologice și schimbările de pe piața muncii sunt tot mai rapide, dezvoltarea competențelor antreprenoriale reprezintă un avantaj important pentru tineri. O idee bună poate deveni o afacere de succes doar atunci când este susținută de pregătire, planificare și resurse financiare adecvate. Prin această nouă sesiune, statul își propune să creeze condițiile necesare pentru ca mii de tineri să poată trece de la etapa de idee la etapa de implementare.

Programul Start-Up Nation beneficiază de un buget total de aproximativ 446 milioane de euro, provenit din fonduri europene și contribuții de la bugetul de stat. Finanțarea este destinată atât formării antreprenoriale, cât și sprijinirii firmelor nou create.

Programul urmărește:

  • dezvoltarea mediului antreprenorial;
  • crearea de noi locuri de muncă;
  • susținerea competitivității IMM-urilor;
  • stimularea investițiilor în economie.

Prin finanțarea unor noi afaceri, autoritățile urmăresc consolidarea sectorului privat și creșterea numărului de companii românești capabile să se dezvolte pe termen lung. Tinerii interesați trebuie să se înscrie online prin platforma oficială dedicată programului.

Procesul presupune:

  1. crearea unui cont;
  2. completarea datelor personale;
  3. alegerea furnizorului de formare;
  4. participarea la cursul de antreprenoriat;
  5. obținerea certificatului de absolvire;
  6. pregătirea firmei și a proiectului pentru finanțare.

Platforma de înscriere este disponibilă prin sistemul oficial minimis.imm.gov.ro. Antreprenoriatul nu înseamnă doar deschiderea unei firme, ci capacitatea de a identifica probleme, de a găsi soluții și de a crea valoare economică. Pentru cei 17.600 de tineri care vor intra în această etapă a programului, Start-Up Nation 2026 poate reprezenta primul pas către construirea unei cariere independente. De la o idee simplă până la o companie funcțională este un drum care presupune muncă, strategie și perseverență, însă accesul la educație antreprenorială și finanțare poate reduce una dintre cele mai mari bariere pentru cei aflați la început de drum.

 

„La mere” (1955): Silvia Popovici și Nicolae Enache Praida, în fotografii din colecțiile Arhivei Naționale de Filme

Uneori, câteva fotografii sunt suficiente pentru a readuce în prezent atmosfera unui film realizat cu peste șapte decenii în urmă. „La mere”, producție românească din anul 1955, regizată de Manole Marcus și Iulian Mihu, revine astăzi în atenție prin imagini de platou care îi surprind pe actorii Nicolae Enache Praida și Silvia Popovici. Filmul pornește de la povestea a doi tineri îndrăgostiți, țărani pe moșia unui boier.

Cei doi sunt surprinși în timp ce fură mere din livada acestuia. Gestul lor declanșează reacția boierului, deranjat de îndrăzneala tinerilor. Bărbatul este pus în fața unei alegeri crude: să accepte o pedeapsă fizică sau, pentru a se salva, să își lovească iubita. Speriat, acesta alege cea de-a doua variantă. Este o situație dramatică în care relațiile de putere, frica și legătura dintre cele două personaje se intersectează într-un moment de tensiune.

Nicolae Enache Praida, într-o fotografie de platou

Prima dintre imaginile păstrate în colecție, îl surprinde pe actorul Nicolae Enache Praida. Privită separat de film, fotografia devine un document al prezenței actorului pe platou. Trecerea timpului îi adaugă o valoare suplimentară. Ceea ce în 1955 era o fotografie realizată în procesul de lucru al unei producții cinematografice, în prezent devine o mărturie vizuală despre actorii și filmele perioadei.

Silvia Popovici, surprinsă în timpul producției

Imaginea păstrează un moment asociat realizării filmului și oferă publicului posibilitatea de a o descoperi pe actriță dincolo de succesiunea cadrelor cinematografice. O fotografie de platou are această particularitate: îngheață un moment. În film, imaginile se succed pentru a construi povestea. În fotografie, un singur cadru poate fi privit în detaliu și poate deveni, în timp, un obiect de memorie culturală.

Cei doi actori, împreună

Fotografia îi reunește pe Nicolae Enache Praida și Silvia Popovici. Este poate fotografia care creează cea mai directă legătură cu povestea producției, pentru că îi aduce împreună pe cei doi actori într-un singur cadru. În același timp, fotografia are propria sa existență dincolo de film. Ea documentează o întâlnire profesională, o producție și un moment concret din istoria cinematografiei românești.

Mai mult decât simple imagini de arhivă

Valoarea fotografiilor cinematografice devine adesea mai evidentă pe măsură ce timpul trece. Ele pot oferi informații despre actori, costume, decoruri, locurile de filmare și atmosfera unei producții. Pot completa informațiile păstrate despre un film și pot ajuta publicul să le descopere.

În cazul filmului „La mere”, imaginile păstrate construiesc un mic portret vizual al producției: Nicolae Enache Praida, Silvia Popovici și cei doi actori împreună. Trei fotografii, trei fragmente din aceeași istorie.

Patrimoniul cinematografic continuă să vorbească

Astăzi, la mai bine de șapte decenii de la realizarea filmului, astfel de imagini reprezintă o parte importantă a patrimoniului cinematografic românesc. Conservarea și digitizarea lor permit nu doar protejarea suportului fizic, ci și redescoperirea informației pe care acesta o păstrează.

Fiecare fotografie readusă în atenția publicului poate deveni punctul de plecare pentru descoperirea unei producții, a unui actor sau a unei etape din istoria cinematografiei. Prin valorificarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme, chipurile și momentele surprinse în 1955 continuă să fie vizibile și în prezent.

„La mere” – România, 1955

Regia: Manole Marcus, Iulian Mihu

Cod colecție: 1A1955010

Fotografii prezentate: Nicolae Enache Praida; Silvia Popovici; Nicolae Enache Praida și Silvia Popovici.

Directorul ANCPI Laurențiu Blaga, criticat pentru numărul mare de deplasări. Instituția gestionează digitalizarea cadastrului și recuperarea după atacul cibernetic

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), instituția responsabilă de administrarea sistemului național de cadastru și carte funciară, se află în atenția publică după apariția unor informații privind modul în care este gestionată conducerea instituției. Datele publice analizate indică faptul că directorul general al ANCPI, Laurențiu Alexandru Blaga, a efectuat numeroase deplasări în perioada 2025–2026, o parte dintre acestea fiind realizate în județe din zona Transilvaniei, inclusiv în județul Alba, de unde acesta este originar.

Potrivit documentelor furnizate de ANCPI, directorul general ar fi avut 162 de zile de delegație din 248 de zile lucrătoare, ceea ce reprezintă aproximativ 65% din timpul de lucru analizat, fără a include eventualele deplasări externe. Situația a generat întrebări privind modul în care este exercitată conducerea unei instituții cu atribuții strategice pentru România, mai ales într-un context în care ANCPI gestionează proiecte majore de digitalizare și înregistrare sistematică a proprietăților.

ANCPI are un rol esențial în administrarea informațiilor privind proprietățile imobiliare din România. Prin sistemele sale informatice sunt gestionate date referitoare la terenuri, clădiri, proprietari și situația juridică a imobilelor. Una dintre cele mai importante misiuni ale instituției este implementarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), prin care autoritățile urmăresc cadastrarea gratuită a imobilelor la nivel național.

Procesul de cadastrare este considerat unul dintre cele mai importante proiecte administrative ale României, având impact asupra:

  • clarificării drepturilor de proprietate;
  • dezvoltării investițiilor;
  • accesării fondurilor europene;
  • reducerii litigiilor privind terenurile;
  • modernizării administrației publice.

Documentele analizate arată însă că România continuă să aibă întârzieri importante în procesul de cadastrare generală, iar termenele asumate pentru finalizarea unor etape ale programului au fost prelungite.

65% din zilele lucrătoare în deplasare

Potrivit informațiilor furnizate de ANCPI, Laurențiu Alexandru Blaga a efectuat 162 de zile de delegație într-un interval de 248 de zile lucrătoare. Deplasările au inclus vizite la oficii teritoriale de cadastru și publicitate imobiliară (OCPI), primării și alte instituții locale implicate în procesul de cadastrare. Instituția susține că aceste deplasări sunt necesare pentru coordonarea activităților din teritoriu.

„Prezența în teren a directorului general și a conducătorilor structurilor de specialitate sunt activități obligatorii în implementarea programului și instrumente necesare pentru exercitarea responsabilităților ANCPI”, a transmis instituția. Reprezentanții ANCPI au explicat că problemele legate de fondul funciar, lipsa documentațiilor locale și dificultățile administrative necesită întâlniri directe cu autoritățile locale. Pe de altă parte, surse citate în documentele analizate susțin că frecvența deplasărilor ridică semne de întrebare privind prezența conducerii centrale la sediul instituției.

Deplasări în momente critice pentru instituție

Unul dintre punctele care au atras atenția este legat de perioada atacului cibernetic care a afectat infrastructura informatică a ANCPI. Potrivit informațiilor prezentate, atacul a avut loc la data de 14 iulie 2026, afectând sisteme importante precum platforma e-Terra și serviciile electronice ale instituției. Pasted text Documentele indică faptul că directorul general a plecat în delegație în județul Alba imediat după incident. Potrivit datelor furnizate, deplasarea a fost în perioada 15–17 iulie 2026.

Ulterior, directorul ANCPI a fost convocat la Parlament pentru explicații privind gestionarea incidentului informatic. Conform documentelor, în ziua convocării la comisiile parlamentare, acesta figura într-o deplasare în județul Vâlcea, iar ulterior în Sibiu. ANCPI argumentează că activitatea de teren este o componentă esențială a atribuțiilor conducerii.

Instituția gestionează proiecte care implică sute de localități, iar verificarea progresului lucrărilor presupune colaborarea cu:

  • primării;
  • oficii județene;
  • prefecturi;
  • executanți ai lucrărilor cadastrale;
  • alte instituții publice.

În acest context, ANCPI afirmă că deplasările nu reprezintă absențe administrative, ci parte din procesul de coordonare. Problema ridicată în spațiul public nu este însă existența deplasărilor în sine, ci proporția acestora și modul în care acestea afectează coordonarea instituției centrale. Situația actuală amintește de controverse mai vechi privind modul de conducere al ANCPI. Documentele fac referire la cazul fostei conduceri a instituției, când au existat acuzații publice privind gestionarea activității de la distanță. Aceste situații au alimentat dezbaterea privind necesitatea unei prezențe constante a conducerii în cadrul unei instituții cu rol strategic.

Un alt subiect asociat conducerii ANCPI îl reprezintă informațiile privind activitatea unor companii private controlate anterior de familia directorului general. Potrivit informațiilor prezentate în document, înainte de numirea la conducerea ANCPI, Laurențiu Blaga activa în domeniul privat de profil, iar ulterior firme administrate de familia sa au continuat activitatea în domeniul cadastrului și topografiei. Documentele menționează că aceste companii au participat la contracte publice și proiecte finanțate din fonduri publice sau europene. Situația ridică întrebări privind necesitatea unor mecanisme clare de prevenire a conflictelor de interese și asigurarea transparenței în domeniul achizițiilor publice.

Structura de conducere a ANCPI include și un Consiliu de Administrație format din reprezentanți ai unor instituții și organizații. Printre membrii menționați se află reprezentanți ai Ministerului Dezvoltării, ai Uniunii Naționale a Notarilor Publici, precum și ai structurilor asociative ale administrației locale. Rolul Consiliului este de supraveghere și orientare strategică a activității instituției. Dincolo de controversele legate de conducerea ANCPI, instituția are în față provocări majore.

România trebuie să continue:

  • digitalizarea serviciilor de cadastru;
  • finalizarea înregistrării sistematice;
  • protejarea infrastructurii informatice;
  • reducerea timpilor de soluționare;
  • creșterea transparenței administrative.

Atacul cibernetic din 2026 a demonstrat vulnerabilitatea unor sisteme esențiale pentru funcționarea administrației publice. În același timp, întârzierea cadastrării generale afectează direct cetățenii și economia, deoarece lipsa documentației clare privind proprietățile poate bloca investiții și dezvoltări locale. Situația de la ANCPI readuce în atenție problema modului în care sunt conduse instituțiile publice strategice și echilibrul dintre activitatea de teren și necesitatea coordonării directe de la sediul central.

Criticii consideră că numărul ridicat de delegații și absența conducerii din momente-cheie ridică întrebări privind eficiența managerială. Într-o perioadă în care România are nevoie de accelerarea cadastrării, protejarea infrastructurii digitale și modernizarea administrației, modul în care ANCPI este administrată rămâne un subiect de interes public major.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Colaj G4Media / ANCPI

Laura Vicol, noi acuzații în dosarul Nordis. DIICOT investighează venituri de peste 15 milioane de lei și presupuse operațiuni financiare ascunse

Dosarul Nordis, unul dintre cele mai mediatizate cazuri privind piața imobiliară din România, a intrat într-o nouă etapă după ce procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au anunțat extinderea urmăririi penale față de o inculpată cercetată pentru mai multe infracțiuni. Potrivit informațiilor comunicate de procurori și relatate de surse judiciare, persoana vizată este Laura Vicol, fost deputat PSD și fost președinte al Comisiei juridice din Camera Deputaților. DIICOT nu a menționat numele acesteia în comunicatul oficial, însă surse judiciare au indicat că extinderea anchetei o privește pe Laura Vicol.

Procurorii o cercetează pentru:

  • fals în declarații în formă continuată;
  • spălarea banilor în formă continuată;
  • complicitate la înșelăciune.

Ca în orice dosar aflat în faza de urmărire penală, persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar acuzațiile trebuie demonstrate prin probe și confirmate ulterior de instanțele de judecată. Potrivit anchetatorilor, în perioada 2020–2025, atunci când ocupa funcția de deputat în Parlamentul României, Laura Vicol ar fi omis să includă în declarațiile de avere anumite venituri, împrumuturi și avantaje. Procurorii susțin că aceste informații ar fi fost necesare pentru verificarea situației financiare și pentru exercitarea controlului de integritate.

Conform comunicatului DIICOT, ar fi fost identificate:

  • venituri de peste 15,6 milioane de lei, provenite din salarii, dividende și returnări de împrumuturi;
  • un împrumut acordat în valoare de 910.000 de lei;
  • împrumuturi contractate în valoare de 241.000 de lei și 35.000 de dolari, restituite în perioada 2019–2021;
  • cadouri, servicii și alte avantaje evaluate la peste 300.000 de lei.

Anchetatorii susțin că aceste elemente nu ar fi fost menționate în declarațiile de avere depuse succesiv. Potrivit procurorilor, scopul ar fi fost ascunderea unor surse de venit și evitarea verificărilor de integritate. Un alt aspect investigat de DIICOT îl reprezintă existența unui împrumut declarat în documentele oficiale. Potrivit anchetatorilor, Laura Vicol ar fi declarat un împrumut acordat unui alt inculpat din dosar.

Valoarea inițială menționată ar fi fost:

  • 150.000 de euro;
  • 1.774.000 de lei.

Ulterior, suma ar fi fost modificată la 1.124.000 de lei. Procurorii susțin că, în baza acestui act juridic, ar fi fost încasată ulterior suma de aproximativ 1.595.000 de lei, prezentată drept restituire a împrumutului. Potrivit DIICOT, această operațiune ar fi avut rolul de a ascunde natura reală și proveniența fondurilor, despre care anchetatorii afirmă că ar fi provenit dintr-o presupusă infracțiune de delapidare.

Dosarul Nordis a devenit public în anul 2025, după ce DIICOT a început investigațiile privind activitatea grupului de firme implicat în dezvoltări imobiliare.

Ancheta vizează mai multe persoane și societăți comerciale, fiind investigate infracțiuni precum:

  • constituirea unui grup infracțional organizat;
  • delapidare cu consecințe deosebit de grave;
  • spălare de bani;
  • evaziune fiscală;
  • înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Potrivit procurorilor, mecanismul investigat ar fi presupus atragerea unor fonduri importante de la persoane interesate să cumpere apartamente în proiectele Nordis. Mai mulți clienți au declarat public că au plătit avansuri pentru apartamente care nu au fost livrate conform așteptărilor. În ceea ce privește acuzația de complicitate la înșelăciune, DIICOT susține că Laura Vicol ar fi sprijinit alte persoane cercetate în dosar în legătură cu încheierea unor promisiuni de vânzare și contracte privind apartamente de vacanță.

Procurorii afirmă că aceste operațiuni ar fi vizat imobile din ansamblurile rezidențiale dezvoltate de Nordis în:

  • Mamaia;
  • Sinaia.

Potrivit anchetatorilor, anumite imobile nu ar fi fost finalizate sau predate cumpărătorilor. Într-un caz menționat de procurori, o persoană vătămată ar fi suferit un prejudiciu de peste 122.000 de euro. La începutul anului 2025, DIICOT a anunțat primele măsuri importante în dosarul Nordis.

Printre persoanele vizate s-au aflat:

  • Vladimir Ciorbă;
  • Emanuel Poștoacă;
  • Laura Vicol;
  • alte persoane asociate grupului de firme.

Anchetatorii au susținut că ar fi fost colectate aproximativ 195 de milioane de euro de la clienți interesați de achiziția unor apartamente. Totodată, procurorii au indicat un presupus prejudiciu de peste 70 de milioane de euro. Sumele și acuzațiile fac parte din perspectiva anchetatorilor și urmează să fie analizate în cadrul procedurilor judiciare. În cadrul anchetei, procurorii au instituit sechestre asupra unor bunuri despre care au considerat că pot avea legătură cu activitatea investigată.

Printre acestea s-ar fi aflat:

  • apartamente;
  • terenuri;
  • locuri de parcare;
  • conturi;
  • acțiuni deținute de persoane sau societăți implicate.

Ulterior, anumite măsuri asigurătorii au fost contestate în instanță. Într-o etapă a procedurii, Curtea de Apel București a ridicat anumite sechestre, iar ulterior procurorii au dispus noi măsuri asupra unor bunuri. Cazul aduce în atenție importanța declarațiilor de avere depuse de persoanele care ocupă funcții publice.

Declarațiile de avere reprezintă instrumente prin care autoritățile și publicul pot urmări:

  • evoluția patrimoniului;
  • sursele de venit;
  • eventuale conflicte de interese;
  • relații financiare relevante.

Legislația română prevede obligația demnitarilor și funcționarilor aflați în anumite poziții publice de a declara veniturile, bunurile și obligațiile financiare.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Sursă: G4Media

Casa de Comerț Unirea, dosar DNA privind presupuse fraude de milioane de euro. Patru inculpați au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției

Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA, companie înființată cu scopul declarat de a sprijini producătorii agricoli români și de a crea un mecanism național de colectare și distribuție a produselor agroalimentare, se află în centrul unui dosar penal instrumentat de Direcția Națională Anticorupție (DNA). Patru persoane cercetate în acest dosar au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu procurorii anticorupție, potrivit informațiilor publice din anchetă. Acordurile urmează să fie analizate de instanță, iar eventualele condamnări vor putea fi stabilite doar printr-o hotărâre definitivă.

Cazul readuce în atenție situația unei companii de stat create în anul 2018 cu un obiectiv ambițios: conectarea producătorilor agricoli români cu marile rețele comerciale, dezvoltarea unor centre de colectare și reducerea dependenței de importuri. În schimb, după câțiva ani de funcționare, compania a ajuns să fie asociată cu pierderi financiare, dificultăți administrative și o anchetă penală privind modul în care au fost realizate anumite operațiuni comerciale. Potrivit informațiilor prezentate în dosar, patru persoane au acceptat acorduri de recunoaștere a vinovăției încheiate cu procurorii DNA.

Este vorba despre:

  • Mihnea Alexandru Petrovici;
  • Ioan Flaviu Lăcătuș;
  • Ioszef Sandor Szabo;
  • Ioan Silaghi.

Conform acordurilor menționate, acuzațiile vizează presupuse operațiuni comerciale fictive și mecanisme prin care societatea de stat ar fi fost prejudiciată. Potrivit anchetatorilor, faptele cercetate ar fi avut loc în perioada 2023–2024, iar prejudiciul reclamat de Casa Unirea se ridică la aproximativ 10 milioane de euro. Înțelegerea cu procurorii prevede pedepse cuprinse între doi ani și patru luni și trei ani de închisoare, toate cu suspendare, dacă acestea vor fi confirmate de instanță.

Acuzațiile DNA: produse plătite, dar care nu ar fi ajuns în depozitele companiei

Dosarul DNA are la bază suspiciuni privind modul în care au fost realizate anumite achiziții de produse agroalimentare. Conform informațiilor din anchetă, societatea ar fi plătit produse care, în realitate, nu ar fi ajuns în depozitele Casei Unirea.

Printre exemplele prezentate de procurori se află achiziții de:

  • carne de pui;
  • zahăr;
  • fasole;
  • ulei;
  • alte produse agroalimentare.

Anchetatorii susțin că ar fi existat operațiuni comerciale fără un corespondent real în livrarea mărfurilor. Un alt aspect investigat îl reprezintă achiziția unor echipamente industriale prezentate ca fiind noi, dar despre care procurorii afirmă că ar fi fost utilaje second-hand cu o valoare semnificativ mai redusă. Pentru aceste echipamente, societatea de stat ar fi achitat aproximativ 2,1 milioane de lei, finanțarea fiind realizată printr-un contract de leasing.

Casa Română de Comerț Agroalimentar Unirea SA a fost înființată în anul 2018, în perioada Guvernului condus de Viorica Dăncilă. Proiectul a fost asociat politic cu fostul lider PSD Liviu Dragnea și cu fostul ministru al Agriculturii Petre Daea, fiind prezentat drept un mecanism prin care fermierii români puteau avea acces mai ușor la piață.

Ideea centrală a proiectului era dezvoltarea unui sistem național de:

  • colectare a produselor agricole;
  • depozitare;
  • procesare;
  • distribuție către marile magazine.

Statul urma să cumpere produse de la fermieri, să le comercializeze și să creeze un circuit economic care să favorizeze producția internă. La momentul înființării, compania a primit un capital inițial de aproximativ 93 de milioane de lei, bani publici destinați dezvoltării proiectului.

În anii care au urmat, rezultatele companiei nu au corespuns obiectivelor inițiale. Evaluările realizate de autorități au indicat probleme financiare importante.

Printre acestea au fost menționate:

  • pierderi de aproximativ 45 de milioane de lei în cinci ani;
  • facturi neîncasate de aproximativ 53 de milioane de lei;
  • dificultăți în dezvoltarea rețelei de centre logistice;
  • rezultate comerciale sub așteptări.

De asemenea, au existat observații privind structura produselor comercializate, inclusiv faptul că o parte importantă provenea din import, deși obiectivul inițial era susținerea producției autohtone. În anul 2024, DNA a desfășurat mai multe percheziții în cadrul anchetei privind activitatea Casei Unirea. Investigația a vizat operațiunile comerciale desfășurate de compania de stat și relațiile cu mai multe firme private.

În cadrul anchetei au fost verificate documente, contracte și operațiuni financiare. Tot în 2024, procurorii au anunțat reținerea directoarei generale a companiei, Mariana Cotoi, aceasta fiind cercetată într-un dosar distinct legat de activitatea societății. Potrivit DNA, ancheta a vizat presupuse mecanisme prin care compania de stat ar fi fost utilizată într-un circuit comercial considerat fictiv de procurori. Până la acest moment, persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar acuzațiile trebuie confirmate prin decizii definitive ale instanțelor.

Procedura acordului de recunoaștere a vinovăției permite unei persoane cercetate penal să accepte acuzațiile formulate de procurori și să convină o pedeapsă propusă, care trebuie ulterior validată de instanță.

Judecătorul analizează:

  • legalitatea acordului;
  • existența probelor;
  • respectarea drepturilor persoanei cercetate;
  • proporționalitatea pedepsei.

Instanța poate admite sau respinge acordul. Prin urmare, existența unui acord cu procurorii nu reprezintă automat o condamnare definitivă. Dosarul Casa Unirea readuce în discuție modul în care sunt administrate companiile publice și mecanismele prin care statul controlează utilizarea fondurilor publice.

Companiile de stat gestionează anual bugete importante și au un rol strategic în numeroase domenii:

  • agricultură;
  • energie;
  • transport;
  • infrastructură;
  • industrie.

Eficiența acestora depinde de management, transparență, control intern și capacitatea de a implementa obiectivele pentru care au fost create. Cazul Unirea evidențiază dificultățile care pot apărea atunci când un proiect public ambițios nu este susținut de mecanisme eficiente de verificare și control. Casa de Comerț Unirea a fost gândită ca un instrument prin care fermierii români să poată avea acces la o piață mai stabilă și la canale moderne de distribuție.

După câțiva ani, însă, compania a ajuns în centrul unei anchete penale și al unei dezbateri privind eficiența investițiilor publice. Dosarul DNA urmează să fie analizat de instanțe, iar recuperarea eventualelor prejudicii va depinde de concluziile definitive ale procesului. Pentru statul român, cazul reprezintă încă un exemplu privind importanța guvernanței corporative, a transparenței și a mecanismelor de control în companiile finanțate din fonduri publice.

Sursă: G4Media

„Pe răspunderea mea” (1956), redescoperit prin fotografii de platou din colecțiile Arhivei Naționale de Filme

O creație vestimentară neinspirată, multă încredere în propriile idei și o situație care scapă rapid de sub control construiesc punctul de plecare al comediei „Pe răspunderea mea”, realizată în România în anul 1956, în regia lui Paul Călinescu. La șapte decenii de la realizarea filmului, fotografiile de lucru păstrate în colecțiile Arhivei Naționale de Filme oferă o nouă posibilitate de apropiere de acest film și de oamenii care au contribuit la realizarea lui. Povestea urmărește un tânăr desenator care lucrează într-o fabrică de confecții și care creează un imprimeu destinat participării instituției la Festivalul Modei. Convins de valoarea propriei creații, acesta nu ține cont de avertismentele colegilor, care îl sfătuiesc să renunțe la model.

Situația capătă o miză și mai mare atunci când tânărul este numit șef la desenatură. Noua poziție îi oferă posibilitatea să ia decizia pe cont propriu, iar acesta alege să își asume răspunderea pentru model și să îl producă. Rezultatul este însă departe de succesul imaginat. Creația vestimentară se dovedește un eșec, iar încrederea personajului este pusă serios la încercare. Reputația sa este salvată în cele din urmă de iubita lui, care alege pentru producție un model mai vechi realizat de acesta. Dincolo de dimensiunea comică, povestea se construiește în jurul unor teme ușor recognoscibile: ambiția profesională, orgoliul, responsabilitatea pentru propriile decizii și diferența dintre încrederea în sine și încăpățânare.

Marcel Anghelescu și Liliana Tomescu, surprinși pe platou

O parte importantă din memoria acestei producții este păstrată prin fotografiile realizate în timpul filmărilor. Una dintre imagini îi surprinde împreună pe actorul Marcel Anghelescu și pe actrița Liliana Tomescu. Dincolo de rolurile interpretate, fotografia oferă publicului de astăzi o privire asupra universului concret în care filmul a fost realizat. Fotografia de platou capătă astfel o valoare distinctă față de imaginea cinematografică: nu mai urmărește numai personajul, ci păstrează prezența actorului într-un anumit moment al procesului de producție.

O altă fotografie le aduce împreună pe actrițele Ileana Iordache, aflată în dreapta imaginii, și Liliana Tomescu, în partea stângă. Chipurile, costumele, decorul și compoziția cadrului devin, după șapte decenii, elemente ale unei memorii vizuale care documentează cinematografia românească a perioadei.

Și echipa din spatele camerei face parte din istoria filmului

Cea de-a treia fotografie selectată pentru această producție surprinde echipa de filmare. Este un cadru important tocmai pentru că mută atenția de la actorii care apar pe ecran către oamenii care fac posibilă existența unei producții cinematografice. Orice film este rezultatul unei activități colective. În jurul actorilor și regizorului există profesioniști care pregătesc imaginea, decorul, costumele, lumina, sunetul și numeroase alte componente ale producției. Fotografiile de echipă păstrează tocmai această dimensiune invizibilă pentru spectator.

O comedie din 1956, redescoperită în 2026

La 70 de ani de la realizarea filmului, imaginile asociate producției „Pe răspunderea mea” capătă o valoare care depășește funcția lor inițială. Ele sunt documente ale unei producții, ale unei generații de actori și ale unei perioade din istoria cinematografiei românești. Conservarea și digitizarea unor asemenea resurse permit păstrarea lor pe termen lung și creează condițiile pentru ca publicul să descopere nu doar filmele, ci și universul construit în jurul acestora.

Fotografiile de platou spun povești care nu apar neapărat în scenariu: cine se afla în fața camerei, cine lucra în spatele ei și cum arătau momentele în care o producție cinematografică prindea contur. Prin valorificarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme, aceste fragmente ale memoriei cinematografice pot reveni în atenția publicului și pot construi o legătură între trecutul filmului românesc și generațiile de astăzi.

„Pe răspunderea mea” – România, 1956

Regia: Paul Călinescu

Cod colecție: 1A1956005

Fotografii prezentate: Marcel Anghelescu și Liliana Tomescu; Ileana Iordache și Liliana Tomescu; echipa de filmare.

Muzeul Recordurilor Românești, locul din București în care obiectele obișnuite spun povestea evoluției umanității

Cum poate un fier de călcat să spună o poveste despre evoluția tehnologiei? Ce legătură există între istoria vinului și un tirbușon? Cum arătau aparatele de fotografiat folosite în alte epoci și cum au evoluat telefoanele, mașinile de scris sau obiectele pe care astăzi le considerăm banale? La Muzeul Recordurilor Românești, răspunsurile se găsesc într-un univers impresionant de colecții, recorduri și povești. Noul episod „Povestește România” invită publicul să descopere o parte din acest patrimoniu, alături de Victor Bota.

Există locuri în București pe lângă care poți trece fără să bănuiești ce se află în interior. Iar apoi există locuri în care intri pentru câteva ore și începi să privești cu totul diferit obiectele pe care le folosești în fiecare zi.

LINK EPISOD: Muzeul Recordurilor Românești, locul în care poți trăi evoluția umanității | Povestește România

Muzeul Recordurilor Românești este unul dintre ele.

Aici, obiectele nu sunt prezentate doar pentru vechimea, raritatea sau frumusețea lor. Așezate împreună, în colecții construite de-a lungul timpului, ele permit vizitatorului să urmărească transformări tehnologice, sociale și culturale care s-au petrecut de-a lungul generațiilor. De la fiare de călcat și suporturile lor, la tirbușoane, aparate de fotografiat, telefoane, mașini de scris, gramofoane, fonografe, mașini de cusut și numeroase alte obiecte, muzeul transformă lucrurile aparent obișnuite în puncte de plecare pentru povești despre ingeniozitate, design și evoluția vieții cotidiene. Sursele publice despre muzeu indică peste 100 de colecții, iar unele dintre acestea sunt asociate unor recorduri Guinness World Records.

Unul dintre cele mai interesante lucruri pe care le descoperi într-un asemenea muzeu este că istoria nu se găsește doar în marile evenimente, în monumente sau în documentele oficiale. Istoria se găsește și în obiectele pe care oamenii le-au creat pentru a-și face viața mai ușoară. Un fier de călcat, de exemplu, poate spune o poveste despre energie, materiale, tehnologie, vestimentație și diferențele dintre epoci și culturi. Colecția muzeului numără peste 35.000 de piese și urmărește numeroase forme și tehnologii folosite de-a lungul timpului.

La fel se întâmplă cu tirbușonul. Un obiect mic, pe care astăzi îl privim aproape exclusiv prin prisma utilității sale, devine aici o mărturie despre evoluția sticlelor, a sistemelor de închidere, a comerțului cu vin și chiar despre design și statut social. Colecția depășește 30.000 de piese, iar recordul pentru cea mai mare colecție de tirbușoane a fost certificat Guinness. Și acestea reprezintă doar începutul.

De la fotografie la telefon: tehnologia pe care astăzi o purtăm într-un buzunar ocupa cândva o încăpere

Una dintre zonele care poate provoca poate cea mai puternică reacție vizitatorului contemporan este cea dedicată tehnologiei. Astăzi facem fotografii, filmăm, comunicăm, scriem și calculăm folosind un singur dispozitiv pe care îl ținem în palmă. Privind aparatele din alte epoci înțelegem cât de lung a fost drumul până aici.

Muzeul păstrează colecții de aparate foto vechi, aparatură muzicală, mașini de scris și de calculat, telefoane și numeroase alte obiecte tehnice. Surse care prezintă colecțiile muzeului menționează inclusiv aparate fotografice miniaturale concepute pentru utilizări discrete, ascunse în obiecte precum ceasuri sau tabachere. Este unul dintre motivele pentru care o vizită poate deveni mai mult decât simpla contemplare a unor obiecte vechi.

Poate deveni o călătorie prin istoria ingeniozității umane.

Colecții care au pus Bucureștiul pe harta recordurilor Dimensiunea colecțiilor este una dintre particularitățile care diferențiază Muzeul Recordurilor Românești. Pe lângă fiare de călcat și tirbușoane, vizitatorii pot descoperi colecții dedicate suporturilor pentru fiare de călcat, filateliei și istoriei poștale românești, fotografiei, aparatelor muzicale, mașinilor de scris, telefoanelor și altor obiecte care documentează fragmente din viața cotidiană și din evoluția tehnologică. Colecția filatelică are, la rândul său, o valoare aparte. Romfilatelia a descris colecția de timbre și piese filatelice românești ca una extrem de amplă, cu peste 100.000 de piese și documente de istorie poștală care permit urmărirea unor importante perioade din istoria României.

Ceea ce impresionează însă nu este numai numărul. Este posibilitatea de a vedea evoluția. Piesă după piesă, generație după generație, o invenție este modificată, perfecționată, adaptată și transformată. Obiectul rămâne aparent același, dar povestea din spatele lui se schimbă odată cu societatea.

Victor Bota ne conduce printr-o lume în care fiecare obiect are o poveste

Aceasta este și perspectiva din care a fost realizat noul episod al proiectului „Povestește România”. Alături de Victor Bota, intrăm în Muzeul Recordurilor Românești nu cu intenția de a prezenta exhaustiv un spațiu atât de bogat, ci pentru a deschide câteva dintre poveștile sale. Victor Bota este prezentat în surse publice drept curator al muzeului și președinte al Romanian Remarkable Results Foundation, fiind unul dintre cei care explică publicului istoria și particularitățile colecțiilor.

Iar aici intervine poate cea mai importantă dimensiune a unei astfel de experiențe. Un obiect expus poate impresiona. Dar un obiect explicat poate rămâne în memorie. Când afli cine l-a folosit, pentru ce a fost construit, ce problemă rezolva, cum s-a schimbat în timp și ce spune despre oamenii epocii sale, nu mai privești doar o piesă dintr-o vitrină. Începi să vezi lumea din care provine.

Prin proiectul „Povestește România”, ne propunem să aducem în fața publicului oameni, locuri, inițiative și proiecte care spun ceva relevant despre România. Uneori sunt destinații cunoscute. Alteori sunt locuri pe care încă prea puțini le-au descoperit. Iar Muzeul Recordurilor Românești este un exemplu despre cât de mult poate exista în spatele unei uși din București. Pentru turism, asemenea spații au o valoare suplimentară. Ele pot completa imaginea Capitalei și pot oferi vizitatorului experiențe culturale diferite de traseele consacrate. Pentru ghizi și profesioniștii din turism pot reprezenta, de asemenea, resurse valoroase pentru diversificarea programelor și pentru construirea unor experiențe bazate pe povești, patrimoniu și curiozitate.

Pentru public, însă, invitația este mult mai simplă: să descopere. Să intre într-un muzeu și să privească un telefon, un aparat de fotografiat, un fier de călcat sau un tirbușon nu doar ca pe un obiect vechi, ci ca pe un martor al unei epoci. Pentru că uneori istoria umanității nu trebuie căutată într-un obiect monumental.

Poate încăpea într-un aparat de fotografiat. Într-un timbru. Într-un telefon. Sau chiar într-un tirbușon. Noul episod „Povestește România”, dedicat Muzeului Recordurilor Românești și realizat alături de Victor Bota, este acum disponibil integral. Descoperiți un loc în care recordurile atrag atenția, dar poveștile sunt cele care vă fac să rămâneți.

Trei cursuri, trei direcții profesionale: CNIT deschide noi oportunități de formare pentru cei care vor să construiască o carieră în turism

O carieră în turism poate începe din pasiunea pentru călătorii, din plăcerea de a lucra cu oamenii sau din dorința de a transforma experiența profesională acumulată în cunoștințe pe care să le transmiți mai departe. Centrul Național de Învățământ Turistic (CNIT) deschide o nouă perioadă de înscrieri și promovare pentru trei dintre programele sale de formare: Ghid de Turism, Agent de Turism și Formator.

Sub mesajul „Trei cursuri. Trei direcții profesionale. Un singur punct de plecare: CNIT”, campania aduce în prim-plan nu doar oferta educațională, ci mai ales modul în care formarea profesională poate deveni începutul unei noi direcții de carieră.

Pentru CNIT, pregătirea profesională nu se rezumă la informația transmisă în sala de curs. Direcția urmărită este aceea a unei formări cât mai apropiate de realitatea profesională, în care teoria este completată prin practică, întâlniri cu specialiști, contact cu industria și activități prin care cursanții pot înțelege mai bine meseria pentru care se pregătesc.

Ghid de Turism: de la a cunoaște un loc la a ști să-i spui povestea

Prima dintre cele trei direcții se adresează celor care privesc o destinație cu mai multă curiozitate decât turistul obișnuit. Un ghid nu prezintă doar date, clădiri și obiective. El trebuie să poată selecta informația relevantă, să construiască o poveste, să comunice cu oameni diferiți și să transforme patrimoniul, istoria și cultura unei destinații într-o experiență. Noua grupă a cursului Ghid de Turism este programată să înceapă la 15 octombrie 2026.

Pregătirea este susținută și prin filosofia proiectelor educaționale dezvoltate de CNIT. Un astfel de exemplu este „Vizita educațională în 3 acte”, concept prin care procesul de învățare este mutat din sala de curs direct în oraș, în muzee, la obiective turistice și în spații relevante pentru viitorii profesioniști. Ideea este simplă: turismul poate fi învățat în sala de curs, dar începe să fie înțeles cu adevărat atunci când este experimentat în teren.

Agent de Turism: mai aproape de industria reală

O a doua direcție este reprezentată de cursul Agent de Turism, pentru care CNIT pregătește o nouă grupă. În cazul acestui program, unul dintre elementele pe care centrul pune accent este întâlnirea cursanților cu profesioniști care lucrează efectiv în industrie. În sesiunile desfășurate cu grupele anterioare au fost abordate, alături de invitați din piață, subiecte precum digitalizarea agențiilor de turism, comunicarea, ticketingul, croazierele, turismul intern, aviația, distribuția B2B și tehnologia aplicată industriei de travel.

Cursanții au astfel posibilitatea să audă nu doar cum ar trebui să funcționeze lucrurile în teorie, ci și cum funcționează ele în activitatea de zi cu zi a unei agenții sau companii din turism. Specialiștii invitați vorbesc inclusiv despre experiența lor profesională, provocările întâlnite, evoluția în carieră, dezvoltarea proiectelor și afacerilor și schimbările prin care trece industria. Este o abordare prin care CNIT urmărește să reducă distanța dintre sala de curs și piața muncii. Pentru că un viitor agent de turism are nevoie de cunoștințe despre destinații și produse turistice, dar trebuie să înțeleagă în același timp tehnologia, relația cu turistul, furnizorii, sistemele de distribuție și mecanismele unei industrii aflate într-o continuă transformare.

Formator: experiența profesională poate fi transmisă mai departe

A treia direcție se adresează unui public diferit: oamenilor care au deja experiență într-un domeniu și vor să învețe cum să o transmită. Un bun profesionist nu devine automat și un bun formator. Să cunoști foarte bine o meserie este una. Să reușești să structurezi informația, să explici clar, să menții atenția unui grup, să creezi activități practice și să transformi experiența proprie într-un proces de învățare pentru ceilalți reprezintă un set diferit de competențe.

Prin cursul Formator, CNIT se adresează profesioniștilor, specialiștilor, antreprenorilor, managerilor și celor care vor să facă pasul către activitatea de formare. Data de începere a următoarei grupe va fi comunicată ulterior, iar persoanele interesate pot solicita din timp informații privind participarea.

Cele trei programe pornesc din zone diferite, însă sunt unite de aceeași idee: formarea profesională trebuie să creeze o legătură reală între ceea ce învață cursantul și ceea ce va face ulterior în profesie. Pentru unii, acest drum poate însemna să conducă un grup prin București, prin România sau către alte destinații și să transforme istoria unui loc într-o poveste memorabilă. Pentru alții poate însemna să lucreze într-o agenție, să construiască vacanțe, circuite și experiențe și să transforme dorința unui client de a călători într-un produs turistic concret.

Iar pentru cei care au deja ani de experiență profesională, următorul pas poate fi să transmită ceea ce știu unei noi generații. Tocmai de aceea, mesajul noii campanii CNIT depășește promovarea unor simple cursuri: „Nu trebuie să știi de la început unde te va duce drumul. Important este să alegi de unde începi.”

Înscrieri și informații

Pentru cursul Ghid de Turism, noua grupă începe la 15 octombrie 2026. Pentru programele Agent de Turism și Formator, informațiile privind următoarele grupe și datele de începere vor fi comunicate de CNIT.

Persoanele interesate pot solicita informații despre programele de formare și condițiile de înscriere la:

📞 0769 651 104
🌐 www.cnit.ro
📧 cursuri@cnit.ro

Centrul Național de Învățământ Turistic – formare profesională mai aproape de oameni, de industrie și de meseria pe care alegi să o practici.

Pensionari cu venituri importante în companiile de stat. Fosta consilieră a lui Marian Neacșu câștigă 60.000 de lei lunar din consilii de administrație, iar un pensionar de 77 de ani conduce Avioane Craiova

Publicarea datelor privind conducerea companiilor de stat pe platforma guvernanta.gov.ro a adus în atenția publică numeroase situații privind componența consiliilor de administrație, nivelul veniturilor și parcursul profesional al persoanelor care ocupă funcții în întreprinderile publice. Printre informațiile analizate se află și situația unor persoane care, deși au ieșit oficial din activitate și beneficiază de pensie, continuă să ocupe poziții remunerate în structurile de conducere ale unor companii de stat.

Exemplele prezentate includ foști funcționari publici, specialiști din domenii strategice sau persoane cu experiență îndelungată în administrație și economie. Unul dintre cazurile evidențiate este cel al Constanței Coman, fostă consilieră a lui Marian Neacșu, care figurează ca membră în două consilii de administrație și cu venituri brute lunare cumulate de aproximativ 60.000 de lei. Un alt exemplu este Mișa Popic, inginer în industria aeronautică, în vârstă de 77 de ani, care ocupă funcția de director al Avioane SA Craiova, companie strategică din industria de apărare.

Constanța Coman, venituri de aproximativ 60.000 de lei lunar din două consilii de administrație

Potrivit datelor publicate, Constanța Coman, în vârstă de 70 de ani, este membră în două structuri de conducere ale unor companii publice importante:

  • Consiliul de Administrație al Loteriei Române;
  • Consiliul de Administrație al Romatsa – Regia Autonomă Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian.

Din aceste poziții, veniturile brute lunare declarate ajung la aproximativ 60.000 de lei. Parcursul profesional al Constanței Coman este unul legat de administrația financiară și management economic. Conform CV-ului public, aceasta și-a început activitatea în anul 1980 ca economist la Fabrica de Rulmenți din Alexandria. După anul 1989, a activat în sectorul privat, iar ulterior a revenit în administrația publică. Între 2001 și 2006 a lucrat în cadrul Direcției Finanțelor Publice Teleorman, unde a ocupat mai multe funcții, inclusiv poziții de conducere. Din anul 2006 s-a mutat la București, în cadrul Ministerului Finanțelor, unde a ocupat funcții de conducere în structurile instituției.

Activitatea Constanței Coman în structurile de conducere ale companiilor publice a început în urmă cu mai mulți ani. În anul 2016 a fost numită membră în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Aeroporturi București. Ulterior, a ocupat funcția de director economic în cadrul Companiei Municipale Protecție Civilă și Voluntariat București, una dintre societățile înființate de administrația locală a Capitalei. În anul 2022, potrivit informațiilor publicate, Marian Neacșu, atunci secretar general al Guvernului, a adus-o în cadrul Executivului în funcția de consilier.

Aceasta a făcut parte și din structuri de monitorizare privind implementarea unor reforme și investiții. În paralel, a avut activități în alte entități publice, inclusiv în zona de audit și expertiză financiară. Din anul 2024, Constanța Coman a primit mandate în structurile de conducere ale Loteriei Române și Romatsa. Un aspect remarcat în cazul Constanței Coman este faptul că aceasta este pensionară din anul 2018. Informația apare în declarațiile de avere depuse de aceasta. În cea mai recentă declarație de avere analizată, aceasta menționează mai multe bunuri și venituri.

Familia Coman deține:

  • teren agricol în județul Teleorman;
  • trei apartamente în București;
  • economii în lei și valută.

Potrivit datelor publice, veniturile familiei în ultimul an fiscal raportat provin din mai multe surse:

  • venituri din funcții de conducere;
  • indemnizații din consilii de administrație;
  • activități de expertiză contabilă și audit financiar;
  • pensie.

Situația readuce în discuție tema participării pensionarilor în structurile de conducere ale companiilor publice.

Mișa Popic, pensionarul de 77 de ani care conduce Avioane SA Craiova

Un alt caz prezentat este cel al lui Mișa Popic, inginer specializat în industria aeronautică, care la vârsta de 77 de ani ocupă funcția de director al Avioane SA Craiova. Acesta are o carieră de peste cinci decenii în domeniul aeronautic și al industriei de apărare. A absolvit Institutul Politehnic București în anul 1972 și deține un doctorat obținut la Academia Tehnică Militară în anul 1978. Conform CV-ului public, în perioada comunistă a participat la stagii de pregătire în străinătate, inclusiv în Marea Britanie. După 1990, activitatea sa a fost concentrată în domeniul industriei aeronautice. Mișa Popic a lucrat după Revoluție la Aeroteh SA, apoi a desfășurat activități de consultanță.

În anul 2002 a fost numit director al Romaero SA, companie importantă din industria aeronautică românească. A rămas în această funcție timp de aproximativ un deceniu. Ulterior, a preluat conducerea Avioane Craiova, companie specializată în producția și modernizarea aeronavelor. Între 2018 și 2020 a ocupat funcția de președinte și director general al Romtehnica, companie aflată în coordonarea Ministerului Apărării. În ultimii ani a revenit în poziții de management și consultanță în industria aeronautică.

Avioane Craiova este una dintre companiile istorice ale industriei aeronautice românești. Societatea este implicată în proiecte privind fabricarea și modernizarea aeronavelor militare. Unul dintre proiectele importante este modernizarea avioanelor de antrenament IAR-99, destinate Forțelor Aeriene Române. Proiectul a întâmpinat însă dificultăți, iar termenele asumate au fost depășite. Situația companiei este urmărită atent deoarece industria de apărare reprezintă un domeniu strategic, iar capacitatea companiilor românești de a livra proiecte militare este un element important pentru securitatea națională.

Prezența persoanelor pensionate în consiliile de administrație sau în funcții executive ale companiilor publice este un subiect care generează opinii diferite. Susținătorii acestor numiri argumentează că experiența acumulată de profesioniști cu o carieră îndelungată poate reprezenta un avantaj în administrarea unor companii complexe.

În special în domenii precum:

  • energie;
  • transporturi;
  • apărare;
  • infrastructură;
  • aviație,

Experiența tehnică și managerială poate fi considerată un criteriu important. Pe de altă parte, criticii acestor situații susțin că este necesară o deschidere mai mare către specialiști noi și către criterii de performanță măsurabile. Numirea conducerilor companiilor de stat este reglementată prin legislația privind guvernanța corporativă, inclusiv prin prevederile OUG 109/2011.

Acest cadru stabilește reguli privind:

  • selecția membrilor consiliilor de administrație;
  • criteriile profesionale;
  • contractele de mandat;
  • evaluarea performanței.

Platforma guvernamentală guvernanta.gov.ro urmărește să ofere publicului o imagine mai clară asupra persoanelor aflate în aceste poziții și asupra veniturilor asociate. Publicarea datelor despre conducerile companiilor publice reprezintă un pas important pentru creșterea transparenței. Cetățenii pot vedea cine ocupă funcții de decizie, ce experiență profesională are fiecare persoană și ce venituri sunt asociate acestor poziții. În același timp, informațiile publice permit o analiză mai amplă privind eficiența companiilor de stat și modul în care acestea sunt administrate.

Normedia.ro – informație, analiză, impact.

Sursă: G4Media