Un nou caz care ridică semne de întrebare asupra integrității sistemului fiscal din România a izbucnit la Iași, unde unul dintre cei mai influenți funcționari ai Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) este vizat de suspiciuni grave.

Mihai Jehac, șeful Inspecției Fiscale Iași, instituția care coordonează controalele asupra firmelor din regiune, ar fi folosit o serie de mecanisme pentru a evita plata unor taxe către stat, în timp ce în jurul său se conturează o rețea de relații care ridică probleme de incompatibilitate și conflict de interese.

Cazul a intrat deja în atenția Direcției Generale de Integritate din cadrul ANAF, după apariția unor sesizări și informații din interiorul sistemului, iar verificările sunt în curs.

O mașină de 6.000 cmc, scutită de impozit ani la rând

În centrul investigației se află o camionetă Chevrolet cu un motor de 6.000 cmc, un vehicul care, în mod normal, ar genera un impozit anual semnificativ. Mașina a fost achiziționată în 2021, însă nu este înregistrată pe numele lui Mihai Jehac, ci pe cel al tatălui său, Ioan Jehac, în vârstă de 86 de ani.

Potrivit documentelor consultate, acesta deține un certificat de handicap accentuat nerevizuibil, fapt care îi conferă dreptul legal de a fi scutit de plata impozitului auto. În baza acestei facilități, pentru perioada 2021–2025 nu ar fi fost plătite taxe în valoare de aproximativ 25.000 de lei.

Situația devine însă controversată în momentul în care se analizează utilizarea efectivă a autoturismului. Tatăl lui Mihai Jehac are permisul de conducere expirat din 2023, ceea ce ridică întrebarea firească: cine a folosit, în realitate, mașina?

Martori și observații din teren indică faptul că autoturismul ar fi fost condus frecvent chiar de șeful Inspecției Fiscale Iași, ceea ce ar putea transforma o facilitate legală într-o posibilă formă de evitare a taxelor.

Reacția funcționarului și poziția ANAF

Contactat pentru un punct de vedere, Mihai Jehac a respins acuzațiile, susținând că nu are atribuții în domeniul impozitelor locale și că mașina ar fi utilizată de alți membri ai familiei. De asemenea, acesta a afirmat că impozitul ar fi fost plătit, fără a oferi detalii suplimentare pentru perioada anterioară anului 2026.

În același timp, ANAF a transmis că aspectele sesizate au fost înaintate către structurile competente, iar Direcția Generală de Integritate analizează situația.

Suspiciuni privind relațiile cu dezvoltatori imobiliari

Cazul nu se oprește însă la problema autoturismului. Surse din interiorul sistemului au indicat existența unor legături între Mihai Jehac și anumiți dezvoltatori imobiliari din Iași, care ar fi beneficiat de tratamente preferențiale în cadrul controalelor fiscale.

Un exemplu relevant este cel al unei firme de imobiliare care, în perioada 2020–2022, ar fi fost supusă mai multor controale ANAF coordonate de structura condusă de Jehac. În urma acestor verificări, nu ar fi fost identificate nereguli, iar compania ar fi beneficiat de rambursări de TVA de peste 15 milioane de lei.

Ulterior, un control efectuat de o altă structură ANAF a stabilit obligații fiscale de aproximativ 800.000 de euro, sumă care a fost achitată rapid de companie.

Diferențele dintre concluziile controalelor ridică semne de întrebare cu privire la modul în care au fost realizate verificările inițiale.

Vacanțe și relații personale controversate

Alte informații indică faptul că Mihai Jehac ar fi petrecut concedii alături de persoane din mediul de afaceri, inclusiv un fost polițist trimis în judecată pentru fapte de corupție.

Destinațiile menționate includ Sinaia și Hurghada, iar astfel de relații pot ridica suspiciuni privind imparțialitatea funcționarului în exercitarea atribuțiilor sale.

Jehac a declarat că a fost în concediu cu mai multe persoane și a negat existența unor relații de natură profesională cu acestea.

Tatăl, auditor financiar pentru firme „protejate”

Un alt aspect sensibil al cazului îl reprezintă activitatea tatălui lui Mihai Jehac. Deși în vârstă și cu probleme de sănătate, acesta figurează ca auditor financiar pentru mai multe firme din Iași.

Mai mult, PFA-ul său nu ar mai fi depus declarații de venit din 2023, însă contractele de audit ar fi continuat.

Surse din interiorul ANAF susțin că aceste contracte ar putea reprezenta o formă indirectă de influență asupra firmelor controlate fiscal. Practic, încheierea unor contracte de consultanță sau audit ar putea funcționa ca o garanție informală împotriva controalelor sau sancțiunilor.

Cazul Mihai Jehac nu este unul izolat. În ultimii ani, mai mulți funcționari din cadrul Direcției Regionale a Finanțelor Publice Iași au fost implicați în situații de incompatibilitate.

ANAF a confirmat recent că a identificat angajați care:

• reprezentau firme private în timp ce erau funcționari publici
• utilizau certificate digitale pentru activități externe
• aveau legături directe cu mediul de afaceri

Aceste practici sunt interzise de lege și pot constitui infracțiuni.

Un astfel de caz are implicații majore asupra credibilității instituțiilor statului. ANAF este responsabilă de combaterea evaziunii fiscale și de colectarea veniturilor la buget, iar orice suspiciune privind integritatea propriilor angajați afectează încrederea contribuabililor.

Într-un context economic dificil, în care statul încearcă să reducă deficitul bugetar și să crească gradul de colectare, astfel de situații pot submina eforturile autorităților.

Sursă: G4Media

O nouă investigație jurnalistică readuce în prim-plan o tranzacție imobiliară de amploare din București, care îl vizează indirect pe fostul premier Marcel Ciolacu. Este vorba despre un apartament de lux situat pe strada Nicolae Caranfil, în zona Herăstrău, achiziționat în 2025 de firma Real Estate Key SRL din Buzău, reprezentată de Gheorghe Roșu.

Imobilul ar fi locul în care liderul social-democrat ar sta „când vine în București”, potrivit mai multor informații apărute în spațiul public.

Tranzacția, în valoare de peste 1,5 milioane de euro plus TVA, scoate la iveală o rețea complexă de firme, inclusiv entități offshore, dar și conexiuni cu finanțarea propagandei politice în presă. Cazul ridică întrebări importante despre transparență, proveniența fondurilor și posibile legături între mediul politic și cel de afaceri.

Potrivit documentelor analizate, contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat pe 24 septembrie 2025 între Logistic & Supply Network SRL și Real Estate Key SRL.

Imobilul este un apartament duplex situat la etajele 10 și 10D, cu o suprafață totală de 283,8 metri pătrați, incluzând:

• un living generos de 79 mp
• patru camere
• două scări interioare
• trei balcoane

În plus, tranzacția a inclus și trei locuri de parcare subterane, precum și toate bunurile mobile existente în apartament.

Prețul total al tranzacției a fost de:

• 1.507.800 euro + TVA pentru apartament
• 23.268 euro + TVA pentru fiecare loc de parcare
• 35.139 euro + TVA pentru mobilier

Valoarea finală depășește astfel 1,57 milioane de euro, fără TVA, ceea ce plasează proprietatea în categoria imobilelor premium din nordul Capitalei.

Un aspect care atrage atenția este modalitatea de plată. Conform contractului, cumpărătorul are la dispoziție până la doi ani pentru a achita integral suma.

Mai mult, documentul prevede o clauză de rezoluțiune automată:

• dacă suma nu este achitată în termen, contractul se anulează automat
• proprietatea revine vânzătorului fără intervenția instanței

Această prevedere ridică semne de întrebare privind structura tranzacției și eventualele aranjamente financiare dintre părți. Firma cumpărătoare, Real Estate Key SRL, are sediul în Buzău și este administrată de Gheorghe Roșu. Compania a fost înființată în septembrie 2025, ca filială a unei firme americane – American Allied Capital LLC.

Această companie a fost înregistrată în statul Wyoming, cunoscut pentru legislația permisivă în ceea ce privește anonimatul acționarilor.

Caracteristicile firmei offshore:

• înființare rapidă și costuri reduse
• lipsa obligației de a declara beneficiarul real
• utilizarea frecventă pentru structuri financiare opace

Gheorghe Roșu a declarat inițial că Marcel Ciolacu locuiește în apartament și plătește chirie. Ulterior, acesta și-a schimbat poziția, afirmând că nu mai există un astfel de contract.

Firma care a vândut apartamentul, Logistic & Supply Network SRL, este reprezentată de Laurențiu Nicolae Gheorghe.

Societatea:

• are ca obiect de activitate lucrări de construcții
• a raportat o cifră de afaceri de 2,8 milioane lei
• a avut un singur angajat

Istoricul companiei arată multiple schimbări:

• redenumiri succesive
• cesionări de părți sociale
• transferuri către firme offshore

În 2024, firma a ajuns să fie controlată de Eagle Management LTD din Seychelles, ulterior redenumită Undershaw Investment LTD.

Un element extrem de sensibil în acest caz este conexiunea dintre firmele implicate și finanțarea propagandei politice. Firma International Urban Service (actual Hog Pub Grup), asociată în trecut cu Logistic & Supply Network, ar fi fost utilizată de PSD pentru a direcționa bani către presă.

Potrivit investigațiilor:

• PSD ar fi plătit aproximativ 60.000 de euro către o publicație media
• în total, peste 2,6 milioane de lei au fost cheltuiți în doar două luni
• în ultimii ani, suma totală depășește 60 de milioane de euro

Aceste fonduri provin din subvenția de la bugetul de stat, ceea ce ridică probleme privind utilizarea banilor publici.

În acest context, poziția lui Marcel Ciolacu rămâne neclară. Acesta a transmis că:

• nu locuiește în penthouse
• nu a închiriat personal apartamentul
• locuiește în principal în Buzău

„Când sunt în București, stau într-un apartament care nu este penthouse și nu este închiriat de mine”, a precizat liderul PSD.

Declarațiile contrastează însă cu informațiile oferite anterior de administratorul firmei și cu datele din spațiul public.

Analiza tranzacției scoate la iveală un mecanism complex:

• firme nou înființate
• offshore-uri din SUA și Seychelles
• interpuși și administratori formali
• conexiuni cu finanțarea politică

Acest tip de structură este frecvent utilizat pentru:

• optimizare fiscală
• ascunderea beneficiarilor reali
• tranzacții cu grad redus de transparență

Cazul ridică mai multe întrebări importante:

• Cine este beneficiarul real al firmei offshore?
• Care este sursa fondurilor pentru achiziția imobilului?
• Există legături directe între tranzacție și finanțarea politică?
• De ce a fost introdusă clauza de plată amânată?

În lipsa unor răspunsuri clare, suspiciunile privind transparența și legalitatea tranzacției rămân.

Sursă: Presshub

Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica, se află din nou în centrul atenției publice, după ce a lansat un atac direct la adresa premierului Ilie Bolojan, criticând reforma pensiilor magistraților – una dintre cele mai importante măsuri asumate de Guvern în 2026. Declarațiile edilului, făcute în cadrul unei emisiuni radio, readuc în prim-plan tensiunile din interiorul Partidului Național Liberal (PNL), dar și dezbaterea amplă privind pensiile speciale, deficitul bugetar și sustenabilitatea economiei României.

În același timp, poziția lui Mihai Chirica este cu atât mai controversată cu cât acesta este vizat de mai multe dosare penale, fapt care amplifică percepția publică asupra intervențiilor sale în domeniul justiției și al politicilor economice.

Mihai Chirica: „Reducerea pensiilor magistraților nu salvează România”

În intervenția sa publică, Mihai Chirica a criticat în termeni duri reforma pensiilor speciale, catalogând ideea de reducere a veniturilor magistraților drept „trăsnită”. Potrivit acestuia, problema reală a economiei românești nu poate fi rezolvată prin tăieri de venituri în sistemul judiciar, ci printr-o reformă economică profundă.

Declarația sa vine într-un moment în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar și să respecte angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Salvarea României nu vine din tăierea pensiilor magistraților. Nu acolo este problema. Avem nevoie de o economie care produce, nu doar consumă”, a afirmat primarul Iașiului.

Această poziție evidențiază o diferență majoră de viziune între administrația locală și Guvern, în special în ceea ce privește soluțiile pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea economică.

În contrapondere, premierul Ilie Bolojan a susținut ferm necesitatea reformei pensiilor magistraților, argumentând că actualul sistem nu este sustenabil pe termen lung. Reforma pensiilor speciale reprezintă un jalon esențial pentru deblocarea fondurilor europene din PNRR.

Printre principalele măsuri incluse în reforma pensiilor speciale se numără:

• creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru magistrați
• plafonarea pensiilor la maximum 70% din ultimul salariu net
• eliminarea situațiilor în care pensia depășește venitul din activitate
• reducerea presiunii asupra bugetului de stat

Guvernul susține că aceste măsuri sunt necesare pentru a asigura echilibrul bugetar și pentru a elimina discrepanțele din sistemul public de pensii.

„Nu ne mai permitem privilegii. Sistemul trebuie să fie echitabil și sustenabil”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Subiectul pensiilor speciale este unul dintre cele mai controversate din România, fiind intens dezbătut atât la nivel politic, cât și în societate. În timp ce Guvernul consideră că reducerea acestor beneficii este esențială pentru stabilitatea economică, critici precum Mihai Chirica susțin că impactul bugetar este exagerat.

Realitatea economică arată însă că România se confruntă cu un deficit bugetar ridicat, iar cheltuielile cu pensiile speciale reprezintă o presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

De asemenea, reforma pensiilor magistraților este o condiție pentru accesarea a peste 200 de milioane de euro din PNRR, ceea ce face ca această măsură să fie nu doar o decizie internă, ci și un angajament european.

Contextul juridic al lui Mihai Chirica amplifică controversele

Poziția lui Mihai Chirica este analizată și prin prisma situației sale juridice. Primarul Iașiului este implicat în mai multe dosare penale, instrumentate de instituții precum DNA și DIICOT, care vizează acuzații de corupție, abuz în serviciu și nereguli în urbanism.

Această situație ridică semne de întrebare în spațiul public privind oportunitatea și credibilitatea intervențiilor sale pe teme legate de justiție și sistemul de pensii al magistraților. Criticii susțin că declarațiile edilului pot fi interpretate ca o încercare de influențare a percepției publice asupra sistemului judiciar.

Conflictul dintre Mihai Chirica și Ilie Bolojan scoate la iveală tensiunile din interiorul PNL, în special între liderii locali și conducerea centrală. În timp ce Guvernul promovează măsuri de austeritate și reforme structurale, o parte dintre liderii locali adoptă o abordare mai conservatoare, punând accent pe dezvoltarea economică și investiții. Această divergență de viziune ar putea avea implicații politice importante, mai ales în contextul alegerilor viitoare și al presiunilor economice tot mai mari.

Reforma pensiilor speciale nu este doar o problemă financiară, ci și una de încredere publică. Diferențele mari dintre pensiile speciale și cele din sistemul public au generat nemulțumiri în rândul populației. Guvernul încearcă să transmită un mesaj de echitate și responsabilitate fiscală, în timp ce criticii atrag atenția asupra riscului de destabilizare a sistemului judiciar.

Pe termen lung, modul în care va fi gestionată această reformă va influența:

• stabilitatea bugetară
• relația cu instituțiile europene
• încrederea investitorilor
• percepția cetățenilor asupra echității sociale

Dezbaterea dintre Mihai Chirica și Ilie Bolojan reflectă o realitate mai amplă: dificultatea implementării reformelor în România. Orice măsură de reducere a cheltuielilor sau de eliminare a privilegiilor întâmpină rezistență din partea unor grupuri de interese.

În același timp, presiunile externe – în special cele legate de PNRR și de stabilitatea economică – obligă Guvernul să acționeze rapid. România se află astfel într-un punct critic, în care trebuie să aleagă între menținerea unor sisteme privilegiate și adoptarea unor reforme necesare pentru dezvoltare pe termen lung.

Sursă: G4Media

Pasarela din stațiunea Mamaia, unul dintre cele mai cunoscute simboluri turistice de pe litoralul românesc, continuă să rămână închisă pentru al șaselea an consecutiv, în ciuda promisiunilor repetate privind reabilitarea acesteia. Deși a fost inaugurată în 2012 cu investiții de aproximativ 1 milion de euro, proiectul este astăzi blocat într-un labirint birocratic, iar autoritățile locale nu au depășit nici măcar etapa documentațiilor tehnice.

În bugetul local pentru anul 2026, aflat în consultare publică, Primăria Constanța a alocat suma de 330.000 de lei pentru elaborarea studiilor preliminare necesare reabilitării pasarelei Mamaia. Cu toate acestea, nu există un termen clar pentru începerea lucrărilor efective.

Pasarela maritimă din dreptul Hotelului Victoria a fost închisă în anul 2021, după lucrările de înnisipare a plajelor din Mamaia, care au afectat structura construcției și au îngropat parțial pilonii de susținere. De atunci, proiectul de reabilitare a pasarelei Mamaia a fost amânat în mod repetat, iar turiștii și operatorii din turism se confruntă cu un obiectiv emblematic inaccesibil.

Această situație afectează direct imaginea stațiunii Mamaia, una dintre cele mai importante destinații turistice din România. Deși în 2023 a fost semnat un contract pentru elaborarea documentației tehnico-economice, în valoare de aproximativ 230.000 de lei, proiectul nu a avansat.

Motivul invocat de autorități:

• lipsa unor studii preliminare esențiale
• imposibilitatea identificării unei soluții tehnice viabile
• abandonul contractului de către firma responsabilă

Primăria Constanța a confirmat că:

„Nu au fost emise facturi și nu au fost făcute plăți”, astfel că nu există prejudicii financiare de recuperat.

Totuși, timpul pierdut rămâne o problemă majoră.

Pentru reluarea proiectului, autoritățile au anunțat că în 2026 vor fi realizate mai multe studii tehnice esențiale:

• studii batimetrice (scanarea fundului mării)
• studii geotehnice la mal
• foraje în apă
• verificarea fundațiilor stâlpilor existenți
• studiu privind dinamica valurilor

Aceste analize vor sta la baza unei noi expertize tehnice și, ulterior, a proiectării lucrărilor de reabilitare. Abia după finalizarea acestor etape se va putea organiza o licitație pentru execuția lucrărilor. Un alt obstacol major în reabilitarea pasarelei Mamaia a fost abandonul contractului de către firma responsabilă de documentație.

Potrivit lui George Măndilă, președintele Organizației de Management al Destinației Mamaia-Constanța:

„Contractantul a dat bir cu fugiții. Nu a mai răspuns la telefon, nu a mai vrut nici bani, nici nimic.”

În aceste condiții, autoritățile au fost nevoite să reia întreaga procedură:

• cercetare de piață
• atribuirea unui nou contract
• reluarea studiilor

Acest restart administrativ a contribuit la întârzierea semnificativă a proiectului.

Închiderea pasarelei Mamaia are efecte directe asupra turismului local:

• scăderea atractivității zonei
• diminuarea experienței turistice
• pierderi pentru operatorii economici

Pasarela era un punct de atracție important, oferind:

• acces pietonal spre mare
• panorame spectaculoase
• spații pentru promenadă

Lipsa acestui obiectiv afectează competitivitatea stațiunii în raport cu alte destinații turistice din regiune. Pasarela maritimă din Mamaia a fost inaugurată în 2012, în mandatul fostului primar Radu Mazăre. Proiectul a fost finanțat în mare parte de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, condus la acea vreme de Elena Udrea.

Construcția a costat aproximativ 1 milion de euro și a fost considerată un simbol al modernizării stațiunii. În 2019, pasarela a beneficiat de lucrări minore de reparații, în valoare de 70.000 de lei, însă acestea nu au fost suficiente pentru a preveni degradarea ulterioară. Cazul pasarelei Mamaia evidențiază o problemă sistemică în administrația publică din România: blocajele birocratice.

Etapele necesare pentru un proiect de reabilitare includ:

1. studii preliminare
2. expertiză tehnică
3. documentație DALI
4. avize și autorizații
5. licitație publică
6. execuție lucrări

Orice blocaj într-una dintre aceste etape poate întârzia proiectul ani de zile. În cazul pasarelei Mamaia, lipsa unei planificări coerente și a unei coordonări eficiente a dus la stagnare.

Potrivit autorităților, în 2026 se vor face pași concreți pentru reluarea proiectului:

• realizarea studiilor tehnice
• elaborarea unei noi documentații
• lansarea unei licitații pentru lucrări

Cu toate acestea, nu există un termen estimativ pentru finalizarea reabilitării. Cel mai optimist scenariu ar indica începerea lucrărilor abia în 2027.

Sursă: Info-sud-est.ro