Lionel Messi a pășit singur în lumina reflectoarelor în întunericul de pe stadionul Lusail pentru a intra în sfârșit în posesia singurului premiu care a rămas dureros de departe de a fi atins de-a lungul carierei sale de argint.
În vârstă de 35 de ani, maestrul argentinian și-a frecat mâinile în așteptarea glorioasă a gloriei sale supreme, îmbrăcând haina tradițională arabă cunoscută sub numele de bisht, înainte de a ridica în cele din urmă Cupa Mondială spre cer, în mijlocul unei explozii de lanterne și efecte pirotehnice.
Messi își îndeplinise visul. Golul din colecția sa strălucitoare fusese umplut – setul era complet după probabil cea mai spectaculoasă finală de Cupa Mondială din istorie, un meci pentru toate timpurile care a sfâșiat emoțiile și a făcut ravagii în pulsul său înainte ca icoana Argentinei să atingă vârful.
El poate adăuga acum Cupa Mondială la șapte Baloane de Aur, patru Ligi ale Campionilor, o Copa America, 10 titluri din La Liga cu Barcelona și o coroană în Ligue 1 în Franța cu Paris St-Germain.
Aceasta a fost cea mai bună. Acesta a fost trofeul pe care milioanele de susținători ai lui Messi îl vor folosi acum ca ,,proba A” în argumentul lor că este cel mai mare jucător care a jucat acest sport.
Acesta este un trofeu, de aproape 15 inci de aur masiv, care îi va face pe mulți să spună că Messi este cel mai mare – iar cei care au un contra-argument vor avea un grad suplimentar de dificultate în a-și prezenta cazul.
Comparațiile sunt extinse de-a lungul generațiilor, ceea ce adaugă un cadru diferit la toate argumentele, dar nimeni nu poate nega acum că Messi aparține aceluiași panteon ca Pele și un altul a cărui imagine a fost pe multe bannere ale Argentinei pe stadionul Lusail duminică.
Inevitabil, Diego Maradona, legendarul său predecesor în tricoul cu numărul 10 al Argentinei, a avut un argument puternic pentru cel mai bun. Punctul de diferență a fost întotdeauna triumful său de la Cupa Mondială din Mexic de acum 36 de ani – un triumf pe care Messi nu l-a avut. Acesta a fost eliminat acum.
Messi va fi mereu în orice conversație despre cei mai mari, iar faptul că acum are cea mai mare onoare pe care o poate oferi jocul global face ca discuția despre meritele sale să fie mai puternică.
Cum puteți începe să povestiți cum a ajuns Messi la apogeu?
Cum să povestești evenimentele care au dus în cele din urmă la câștigarea Cupei Mondiale de către Argentina și la punctul culminant al unui turneu de care numele Lionel Messi va fi atașat pentru totdeauna?
LIONEL MESSI HAS COMPLETED FOOTBALL 🐐 pic.twitter.com/IvDeNtckee
— B/R Football (@brfootball) December 18, 2022
Messi ar fi trebuit să știe, având în vedere istoricul său de suferințe și dezamăgiri la Cupa Mondială care se întinde până în 2006 și care include o finală pierdută în fața Germaniei la Maracana din Rio în 2014, că aceasta era o onoare care nu va fi câștigată ușor.
Faptul că această noapte spectaculoasă de pe stadionul Lusail a conținut atât de multă suferință înainte ca Argentina și Messi să atingă culmile celei de-a treia victorii la Cupa Mondială poate să o facă și mai dulce.
Și totul a fost făcut în fața strălucirii jucătorului de 23 de ani care, dacă nu este deja acolo, se va alătura lui Messi în orice dezbatere despre adevărata elită a sportului în anii următori: francezul Kylian Mbappe.
Franța a părut să întindă covorul roșu pentru încoronarea lui Messi, deoarece abia dacă a amenințat timp de 80 de minute. Lusail a fost terenul de joacă al lui Messi, care a marcat primul gol al Argentinei din penalty, devenind astfel primul jucător din istoria Cupei Mondiale care a marcat în faza grupelor, în turul 16, în sferturile de finală, în semifinale și în finală într-un singur turneu.
Messi a ajutat apoi la crearea celui de-al doilea gol al lui Angel di Maria, meciul luând un curs de rutină, cu sărbătorile începute printre fanii argentinieni până când bătălia mult așteptată cu Mbappe a fost alăturată în mod uimitor.
Mbappe a redus din penalty cu 10 minute înainte de final, apoi a tras un voleu genial câteva secunde mai târziu. Zâmbetul lui Messi, care s-a întins pe ecranele gigantice din fiecare colț al stadionului, a fost unul de neîncredere ,,nu din nou”.
Selecționerul Argentinei, Lionel Scaloni, a reușit o lovitură de maestru de selecție prin includerea lui Di Maria, în vârstă de 34 de ani, care l-a alergat pe Jules Kounde, dar apoi a părut să cedeze conservatorismului fatal, scoțându-l de pe teren cu echipa sa în avantaj după 64 de minute pentru Marcos Acuna, un jucător muncitor.
Messi, bineînțeles, a scos Argentina din joc cu al doilea său gol în prelungiri, dar Franța, reînviată din mediocritatea anterioară, a fost din nou egalată prin penalty-ul lui Mbappe.
Într-o atmosferă aproape isterică, portarul argentinian Emiliano Martinez a salvat cu piciorul de la Randal Kolo Muani, cu Cupa Mondială la îndemână, în ultimele secunde, deși a mai fost timp pentru ca Lautaro Martinez să trimită cu capul pe lângă o poartă nesupravegheată la celălalt capăt.
Să spunem că prelungirile au fost extrem de încărcate ar fi puțin spus, unii fani smulgându-și chiar privirea de la acțiune, atât de insuportabilă era tensiunea.
Magnific de stresant, s-a ajuns la penalty-uri, pe care Argentina le-a câștigat cu 4-2, un mod dureros de a tranșa un meci despre care se va vorbi de acum înainte ori de câte ori se va discuta despre Cupa Mondială.
Când Gonzalo Montiel a marcat lovitura decisivă, Messi s-a prăbușit în genunchi, în lacrimi, în cercul central, cu brațele ridicate spre cer, înainte de a fi îngropat sub o avalanșă de tricouri cu dungi alb-albastre și albe.
El a revendicat apoi un microfon pentru a se adresa suporterilor argentinieni, în mijlocul unor scene de sărbătoare tumultoasă.
Messi a luat Balonul de Aur pentru jucătorul turneului, fiind primul jucător care îl câștigă de două ori de când a fost introdus în 1982, după ce a mai obținut această distincție în 2014.
El a fost implicat acum în 21 de goluri pentru Argentina la Cupa Mondială – 13 goluri și opt pase de gol, cele mai multe de către un jucător pentru orice națiune. Cu golurile din această finală de Cupă Mondială, el a ajuns la 793 în cariera sa. De asemenea, a fost primul jucător care a marcat în fiecare rundă a aceluiași turneu de Cupa Mondială masculină.
A existat o statistică care a contat mai presus de toate celelalte în această seară: Messi a fost un câștigător al Cupei Mondiale – în sfârșit
El stătea călare pe scena în formă de opt pe care primise Cupa Mondială împreună cu echipa sa, bucurându-se de faptul că poate în sfârșit să umple acel spațiu din vitrina sa de trofee. Mai târziu, scena a fost umplută de prietenii și familia echipei Argentinei, țara lor aflându-se din nou în fruntea lumii fotbalului pentru prima dată din 1986.
Suporterii argentinieni au rămas în scaunele lor mai bine de o oră, trecând în revistă cartea de cântece care a fost coloana sonoră a campaniei lor la Cupa Mondială, aducând un omagiu omului pe care au contat. Omul care a livrat.
Șocul seismic al acelei înfrângeri din deschidere în fața Arabiei Saudite părea să fie la o veșnicie distanță. Messi a fost cel care a pus în mișcare Cupa Mondială a Argentinei cu un gol strălucit împotriva Mexicului și a fost de neoprit în timp ce a dus-o până la final.
Messi a avut trofeul de aur în mâini. A fost o misiune îndeplinită – o misiune care se întinde de mai bine de 16 ani, de când a intrat pe teren ca rezervă marcatoare în victoria cu 6-0 împotriva Serbiei și Muntenegrului în Germania.
Ultimul capitol al poveștii lui Messi la Cupa Mondială a fost un thriller de la început până la sfârșit împotriva Franței, cu o intrigă care a luat atâtea răsturnări de situație. A oferit finalul perfect într-o noapte de neuitat în Qatar.
BERBEC
TAUR
GEMENI
RAC
LEU
FECIOARĂ
BALANȚĂ
SĂGETĂTOR
VĂRSĂTOR
PEȘTI
