Criminalul care a ucis 51 de persoane în două moschei din Noua Zeelandă în 2019, face apel împotriva condamnării la închisoare pe viață, relatează BBC.

Criminalul, Brenton Tarrant, în vârstă de 32 de ani, a făcut apel împotriva cazului și a sentinței sale, au declarat oficiali ai tribunalului. Deocamdată nu a fost stabilită nicio audiere pentru apel.

Tarrant a fost condamnat la închisoare pe viață fără posibilitatea de eliberare condiționată în 2020 pentru uciderea și tentativa de ucidere a credincioșilor musulmani.

Prim-ministrul Jacinda Ardern a declarat că acesta a încercat să ,,re-victimizeze oamenii”.

Întrebată despre apelul său, doamna Ardern a declarat reporterilor: ,,Numele lui este un nume care nu ar trebui repetat și voi aplica aceeași regulă în comentariile sale privind încercările sale de a re-victimiza oamenii. Nu ar trebui să-i dăm nimic”.

Guvernul ei refuză să îl numească public pe Tarrant pentru a-l priva de orice platformă sau notorietate.

Imamul Gamal Fouda, un supraviețuitor al atacului de la moscheea Al Noor din Christchurch, a declarat că ,,se străduiește să înțeleagă” un motiv pentru ca Tarrant să facă apel, având în vedere că ,,el însuși a pledat vinovat”.

,,Nu pot să nu mă gândesc că este o altă acțiune a acestui terorist de a face rău din nou victimelor sale, păstrând vie amintirea lui și a acțiunilor sale teroriste”, a declarat el pentru ziarul The New Zealand Herald.

Tarrant, un cetățean australian care s-a mutat în Noua Zeelandă în 2017, a luat cu asalt două moschei din orașul din sudul țării la 15 martie 2019, înarmat cu pistoale semiautomate de tip militar.

El a avut intenția de a ucide cât mai mulți musulmani, potrivit procesului său care a avut loc în 2020.

El a transmis în direct atacul pe Facebook prin intermediul unei camere de supraveghere și a publicat, de asemenea, un manifest de 74 de pagini pe forumuri extremiste.

În timpul procesului său, el a ales să nu depună nicio mărturie. El a pledat vinovat la acuzațiile de crimă, tentativă de crimă și terorism și, de asemenea, a refuzat să se opună solicitării procurorului de a primi pedeapsa maximă posibilă.

El a fost condamnat la închisoare pe viață fără posibilitatea de eliberare condiționată, fiind pentru prima dată când Noua Zeelandă a pronunțat această pedeapsă.

În această țară nu există pedeapsa cu moartea.

Judecătorul care l-a condamnat la vremea respectivă a remarcat că Tarrant nu a arătat nici un fel de căință, remușcare sau rușine pentru acțiunile sale. ,,Crimele tale sunt atât de ticăloase încât, chiar dacă vei fi deținut până la moarte, acest lucru nu va epuiza cerințele pedepsei”, a declarat judecătorul Cameron Mander.

O anchetă medico-legală este în curs de desfășurare în Noua Zeelandă cu privire la acest atac. Marți, autoritățile au declarat că vor analiza dacă apelul ar putea afecta ancheta.

Atacul din Christchurch a fost cel mai grav atac armat în masă din istoria Noii Zeelande.

Împușcăturile au determinat parlamentul să adopte legi mai stricte privind armele de foc și să răscumpere anumite tipuri de arme de la proprietari.

Premierul canadian Justin Trudeau a acuzat China că încearcă să intervină în alegerile din țară, relatează BBC.

Trudeau a acuzat Beijingul că face ,,jocuri agresive” cu democrațiile și că vizează instituțiile canadiene.

Afirmația vine în contextul în care presa locală a relatat că serviciile de informații canadiene au identificat o ,,rețea clandestină” de candidați susținuți de Beijing la alegerile recente.

Cel puțin 11 candidați au fost susținuți de China la alegerile federale din 2019, i-ar fi spus oficialii domnului Trudeau.

Un purtător de cuvânt al Ministerului Chinez de Externe a dat o declarație conform căreia China nu a ar avea „niciun interes” în afacerile interne ale Canadei.

Citând oficiali anonimi din domeniul serviciilor de informații, postul local de televiziune Global News a raportat că Beijingul a direcționat fonduri către candidați și că agenți chinezi au acționat în calitate de consilieri de campanie pentru mulți candidați.

Într-un caz, o finanțare de 250.000 de dolari canadieni (160.000 de lire sterline) a fost direcționată prin intermediul biroului unui parlamentar provincial din Ontario.

Operațiunea, care ar fi fost dirijată de la consulatul Chinei din Toronto, a încercat, de asemenea, să plaseze agenți în birourile parlamentarilor în funcție, în încercarea de a influența politica, susține publicația.

De asemenea, s-au depus eforturi pentru a ,,coopta și corupe” foști oficiali canadieni în încercarea de a obține influență în cercurile politice.

Se crede că tentativa de interferență a vizat ambele partide politice majore – Partidul Liberal al dlui Trudeau și Partidul Conservator, aflat în opoziție. Cu toate acestea, nu este clar dacă operațiunea a avut succes.

,,Am luat măsuri semnificative pentru a consolida integritatea proceselor noastre electorale și a sistemelor noastre și vom continua să investim în lupta împotriva interferențelor electorale, împotriva interferențelor străine asupra democrațiilor și instituțiilor noastre”, a declarat luni Trudeau reporterilor.

,,Din nefericire, vedem că țări, actori statali din întreaga lume, fie că este vorba de China sau de alții, continuă să se joace în mod agresiv cu instituțiile noastre, cu democrațiile noastre”, a adăugat el.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian, a declarat că China nu are niciun interes în a se amesteca în alegerile canadiene.

,,Relațiile dintre state nu pot fi construite decât pe respect reciproc, egalitate și beneficii reciproce”, a declarat el în cadrul unei conferințe de presă.

,,Canada ar trebui să înceteze să mai facă remarci care afectează relațiile dintre China și Canada”, a adăugat el.

Rapoartele vin după ce autoritățile au declarat că investighează acuzațiile potrivit cărora China ar fi deschis posturi de ,,poliție” neoficiale pe teritoriul canadian.

Luna trecută, Royal Canadian Mounted Police a declarat că investighează rapoarte privind ,,activități criminale în legătură cu așa-numitele stații de ,,poliție””, care au fost raportate și în mai multe țări europene.

Mai multe state UE, printre care Irlanda și Olanda, au ordonat deja Chinei să închidă posturile de poliție, care ar fi fost folosite pentru a exercita presiuni asupra opozanților guvernului pentru a se întoarce în China și a se confrunta cu acuzații penale.

Presa olandeză a găsit dovezi că așa-numitele posturi de serviciu în străinătate, care promit să ofere servicii diplomatice, au fost folosite pentru a încerca să reducă la tăcere disidenții chinezi din Europa.

Elon Musk spune că utilizatorii de Twitter care se angajează în imitarea fără a specifica în mod clar că este un cont de parodie vor fi suspendați permanent, precizează BBC.

Anterior, Twitter emitea un avertisment înainte de a suspenda conturile, dar acum nu va mai exista niciun avertisment, a anunțat el.

O serie de conturi care și-au schimbat numele în Elon Musk și l-au ironizat pe miliardar au fost deja suspendate sau plasate în spatele unui semn de avertizare.

Noul proprietar miliardar al Twitter a preluat compania la sfârșitul lunii trecute.

La sfârșitul săptămânii trecute, el a concediat aproximativ jumătate din forța de muncă a companiei.

De asemenea, el a confirmat planurile de a permite utilizatorilor să cumpere statutul de ,,blue-tick”, verificat.

În legătură cu noua politică privind conturile de parodie, Musk a scris pe Twitter: ,,Anterior, am emis un avertisment înainte de suspendare, dar acum că lansăm verificarea pe scară largă, nu va mai exista niciun avertisment.”

El a adăugat că ,,orice schimbare de nume, oricare ar fi ea, va duce la pierderea temporară a mărcii de verificare”.

Mai multe conturi care își schimbaseră numele cu cel al noului proprietar Twitter au fost suspendate sau plasate în spatele unui semn de avertizare, inclusiv cele ale comediantei americane Kathy Griffin și ale fostului jucător NFL Chris Kluwe.

Alte conturi, inclusiv unul care îl parodiază pe fostul președinte american Donald Trump, al comediantului Tim Heidecker, nu au fost încă suspendate.

Musk a declarat anterior că se opune interdicțiilor permanente pe Twitter, inclusiv cea a contului oficial al lui Trump.

Musk a declarat săptămâna trecută că conturile interzise nu vor fi restabilite până când nu va exista ,,un proces clar pentru a face acest lucru”. El a precizat că nu a interzis un cont care urmărea avionul său privat.

The New York Times a relatat duminică că Twitter a amânat introducerea mărcilor de verificare pentru abonații noului său serviciu până după alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, care vor avea loc marți.

La sfârșitul săptămânii, aplicația site-ului de socializare a început să ofere o actualizare care va percepe 8 dolari (7 lire sterline) pe lună pentru marca de verificare albastră.

Vineri, miliardarul a declarat că Twitter pierdea peste 4 milioane de dolari pe zi, insistând că acest lucru nu i-a dat ,,de ales” în privința concedierii a aproximativ jumătate din cei 7.500 de angajați ai companiei.

Reducerile – precum și apărarea acerbă a lui Musk pentru libertatea de exprimare – au provocat speculații potrivit cărora Twitter ar putea să își diminueze eforturile de moderare a conținutului.

Cu toate acestea, Musk a insistat asupra faptului că poziția firmei față de materialele dăunătoare rămâne ,,absolut neschimbată”.

Șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, i-a scris o scrisoare deschisă, avertizând că Twitter are responsabilitatea de a evita amplificarea conținutului dăunător.