Rata finală de promovare înregistrată la proba scrisă din cadrul examenului național pentru definitivare în învățământ (sesiunea 2022), după soluționarea contestațiilor, este 73,82% (în creștere cu 3,02%, comparativ cu rezultatele inițiale – 70,80%). 

Astfel, după evaluarea contestațiilor depuse (1.528), 5.355 de candidați au reușit să obțină medii mai mari sau egale cu 8 (opt), în condițiile în care, după afișarea primelor rezultate, fuseseră declarați promovați 5.136 de candidați.

Conform legislației în vigoare, pentru a fi declarat promovat, un candidat trebuie să obțină minimum media 8, calculată ca medie ponderată a notelor la toate probele de examen, inclusiv cea scrisă. Nota la proba scrisă are o pondere de 70% în calculul mediei finale, care trebuie să fie de cel puțin 8 (opt) pentru promovarea examenului. Astfel, dacă un candidat obține nota 10 la ambele inspecții şi la portofoliu, ca să promoveze examenul național pentru definitivare în învățământ, respectiv pentru a obține media 8 (opt), trebuie să obțină minimum nota 7.15 la proba scrisă.

La proba scrisă din această sesiune au fost prezenți 7.586 de candidați (93,65%). Dintre aceștia, 325 de candidați s-au retras, iar un candidat a fost eliminat pentru fraudă. Șase lucrări au fost anulate în centrele de evaluare.

Astfel, din totalul celor 7.254 de candidați cu lucrări evaluate inițial, 3.561 de candidați au obținut note pe segmentul 8 -10 (3.522 la prima afișare). Dintre aceștia, 137 de candidați au fost notați cu 10, iar 427 candidați cu note între 9,50 și 9.99.

De asemenea, 3.693 de candidați au primit note sub 8. Dintre aceștia, 3.179 de candidați au primit note între 5 și 7,99. Cu note sub 5 au încheiat proba scrisă 514 candidați.

Cadrele didactice care promovează acest examen dobândesc dreptul de practică în învățământul preuniversitar.

Afișarea rezultatelor finale a avut loc astăzi, 4 august 2022, la ora 10:00, atât în centrele de examen, cât și pe site-ul dedicat.

Pentru date suplimentare, inclusiv distribuția notelor/procentelor de promovare pe județe, puteți consulta dosarul de presă.

Noi propuneri pentru îmbunătățirea proiectului de Lege a învățământului superior formulate de către ASE și Consorțiu Universitaria.

• Clarificarea atribuțiilor și responsabilităților senatelor universitare, consiliilor de administrație, decanilor și directorilor de departament, precum şi clarificarea unor sintagme din conținutul normativ al proiectului Legii învățământului superior;
• CSUD și școlile doctorale pot stabili prin regulamente proprii standarde superioare celor stabilite de către CNSTGU;
• Sumele necheltuite să poată să fie utilizate într-o plajă bugetară mai largă în interesul comunităților academice;
• Consolidarea unor dispoziții din proiectul Legii care privesc legătura universităților cu piața muncii;
• Precizarea conform căreia cuantumul de 300 de lei/lună/student alocat  pentru constituirea fondului de burse este un cuantum minim;
• Susținerea transparentizării proceselor din universitățile românești.

,,Subliniez faptul că numai printr-o implicare activă și constructivă, indiferent de rolul pe care-l avem și de poziția deținută, noi, toți cei interesați de soarta educației, a copiilor noștri și a viitorului nostru ca societate, trebuie să susținem #România Educată. Acest proiect este mult prea important pentru România, pentru a fi lăsat să fie confiscat de grupuri de interese care promovează teme false și care nu au legătură cu interesul legitim al studenților și universităților românești.’’, a declarat ministrul Educației, Sorin Mihai CÎMPEANU.

1. Pentru o reprezentare echitabilă în comisiile consultative ale Ministerului Educației a tuturor consorțiilor universitare, a tuturor centrelor universitare și a tuturor domeniilor de studii fundamentale și ramurilor de știință (matematică și științe ale naturii; științe inginerești; științe biologice și biomedicale; științe sociale; științe umaniste și arte; știința sportului și a educației fizice) CU solicită introducerea la art 142 a unui alineat nou, cu următoarea formă:

„Componența comisiilor naționale prevăzute la alin. (2) va asigura reprezentarea proporțională conform numărului de cadre didactice titulare în universități acreditate și tuturor domeniilor de studii fundamentale și ramurilor de știință – matematică și științe ale naturii; științe inginerești; științe biologice și biomedicale; științe sociale; științe umaniste și arte; știința sportului și a educației fizice.”

2. Pentru încurajarea performanței la nivel național și internațional și pentru o justă finanțare a tuturor domeniilor și tipurilor de universități:

2.1 Art. 114  va avea următorul conținut: ,,Instituțiilor de învățământ superior de stat li se alocă o finanțare suplimentară de minimum 45% raportat la finanțarea de bază, pe baza criteriilor şi a standardelor de calitate stabilite de Comisia Națională a Finanțării Învățământului Superior şi aprobate de Ministerul Educației.”;

2.2 Art. 172 (6) va avea următorul conținut: ,„Ministerul Educației asigură finanțarea de bază pentru instituțiile de învățământ superior de stat, prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent pe cicluri, domenii de studii și pe limbă de predare, inclusiv pentru învățământul superior dual. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a societății.”;

2.3 Art. 143 lit a) va avea următorul conținut: ,,CNFIS propune metodologia de finanțare a instituțiilor de învățământ superior şi stabilește anual costul mediu per student echivalent pe cicluri şi domenii de studii, inclusiv pentru învățământul superior dual.”;

2.4 Se va introduce un articol nou: Pentru a reduce deficitul de cadre didactice pentru învățământul preuniversitar în specializările din domenii STEM se va crește finanțarea per student echivalent la acele specializări publicate anual de Ministerul Educației prin aplicarea unui coeficient suplimentar de 1.2 la coeficienții de finanțare calculați de CNFIS.

3. Se va introduce un articol nou: Ministerul Educației poate finanța cercetarea științifică universitară, în limita fondurilor alocate cu această destinație, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației.

S-a propus aplicarea principiului autonomiei universitare în procesul de aprobare a prelungirii statutului de titular pentru personalul din învățământul superior după vârsta legală de pensionare. Astfel, universitățile, la propunerea departamentelor și facultăților, cu avizul conform al consiliilor de administrație, prin senatele universitare vor decide privind criteriile de performanță pentru prelungirea statutului de titular al cadrelor didactice peste vârsta de pensionare, adică peste vârsta de 65 de ani. (Art 218, alineatul 3).

Reformularea art. 218 alin. (3) în spiritul prevederilor actuale ale Legii 1/2011:

„Art. 218 ….(3) Senatul universitar din instituțiile de învățământ superior de stat, particulare şi confesionale, la propunerea departamentelor și facultăților, cu avizul conform al CA, în baza criteriilor de performanță profesională şi a situației financiare, poate decide continuarea activității unui cadru didactic sau de cercetare după împlinirea vârstei de pensionare. În această situație, instituția de învățământ superior încheie, anual, cu personalul căruia i s–a aprobat menținerea calității de titular peste vârsta de 65 de ani, un contract individual de muncă pe durată determinată. Cadrele didactice pensionate, care nu au calitatea de titular, pot fi plătite și în regim de plată cu ora.

(4) Cadrele didactice deja pensionate se pot reîncadra în învățământul universitar în poziții de cercetare prin concurs.”