Liderul din China, Xi Jinping și Vladimir Putin, liderul din Rusia, vor discuta despre războiul din Ucraina și despre alte „subiecte internaționale și regionale” la întâlnirea lor de la sfârșitul acestei săptămâni, a comunicat Kremlinul, potrivit BBC.

Cei doi se vor întâlni în Uzbekistan la un summit care va arăta o „alternativă” la lumea occidentală, a comunicat Kremlinul.

Xi face prima sa călătorie în străinătate de la începutul pandemiei. El caută un al treilea mandat istoric, în timp ce relațiile lui Putin cu Occidentul sunt degradate din în privința Ucrainei.

Xi a făcut prima oprire în Kazahstan miercuri, unde a aterizat în capitala Nursultan pentru prima etapă a călătoriei sale de trei zile.

Apoi a călătorit în Uzbekistan pentru a-l întâlni pe Putin la Summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (SCO) de la Samarkand, care se va desfășura în perioada 15-16 septembrie.

Putin se va întâlni și cu alți lideri, inclusiv cu cei din India, Pakistan, Turcia și Iran – dar întâlnirea sa cu liderul Chinei „este de o importanță deosebită”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului pentru politică externă, Yuri Ushakov.

El a spus că summitul are loc „pe fundalul unor schimbări politice la scară largă”

China și Rusia au căutat de multă vreme să poziționeze SCO, fondată în 2001 cu patru națiuni ex-sovietice din Asia Centrală, ca o alternativă la grupurile multilaterale occidentale. Reuniunea SCO are loc pe fondul unor noi ciocniri la granița dintre doi dintre membrii săi, Kârgâzstan și Tadjikistan.

Rapoartele spun că cel puțin un polițist de frontieră a fost ucis și doi răniți – naționalitățile lor nu sunt cunoscute.

Ciocniri sporadice între cele două țări, din cauza unei dispute privind apa și a altor probleme, au izbucnit anul trecut.

Vizita lui Xi vine pe fondul unui nou set de blocări în China, unde politica sa de zero Covid este încă în vigoare.

În timp ce restul lumii s-a deschis, Beijingul continuă să închidă orașe și provincii întregi de fiecare dată când există o creștere a cazurilor.

Xi a părăsit China ultima dată în ianuarie 2020 pentru a vizita Myanmar – cu doar câteva zile înainte ca primul blocaj să intre în vigoare la Wuhan.

El a rămas de atunci în China, părăsind continentul o singură dată – în iulie anul acesta pentru a vizita Hong Kong.

Putin face, de asemenea, o incursiune rară în străinătate. Întâlnirea sa cu liderii turci și iranieni la Teheran în iulie a fost doar a doua sa călătorie în străinătate de când trupele ruse au invadat Ucraina.

Aceasta este a doua întâlnire a celor doi lideri din acest an – ultima dată s-au întâlnit la Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing, în februarie.

În urma acelei întâlniri, cei doi lideri au emis o declarație comună în care afirmă că prietenia dintre țările lor „nu are limite”.

Rusia a invadat Ucraina câteva zile mai târziu – o acțiune pentru care China nici nu a condamnat-o și nici nu și-a exprimat sprijinul.

Beijingul, de fapt, a spus că ambele părți sunt de vină. China nu face parte din sancțiunile internaționale împotriva Rusiei, iar comerțul dintre cele două țări a continuat să crească. Importurile indiene și chineze de petrol rusesc au crescut de la invazia Ucrainei.

China și-a văzut relațiile cu Occidentul și mai ales cu SUA

China revendică insula Taiwan ca parte a teritoriului său. Luna trecută, Beijingul a organizat o blocadă militară de cinci zile în jurul insulei, ca răspuns la vizita președintelui Camerei SUA, Nancy Pelosi.

Observatorii chinezi spun că decizia lui Xi de a părăsi China după mai bine de doi ani, în ciuda provocărilor interne semnificative – blocaje paralizante și o economie clintită – arată încrederea lui în conducerea sa.

Analiştii se aşteaptă ca el să fie reales pentru un al treilea mandat fără precedent la viitorul Congres al Partidului Comunist Chinez din octombrie.

Liderul Chinei a redus semnificativ riscul ca el să ia coronavirusul necălătorind pe plan internațional mai mult de doi ani (presupunând, desigur, că nu a fost deja infectat și nu știm despre asta).

Menținerea lui Xi Jinping acasă a servit, de asemenea, unui scop propagandistic – a transmis chinezi mesajul că nici ei nu ar trebui să călătorească în străinătate în această perioadă de criză.

Acum că Xi a decis să înceapă să călătorească din nou, înseamnă că partidul consideră că este mai sigur pentru el să facă acest lucru?

O altă întrebare: dacă nu era sigur acum un an, de ce este sigur acum?

De asemenea, imaginile cu Xi în alte țări vor duce la așteptări că restricțiile de călătorie ar trebui să fie reduse și mai mult pentru a netezi calea ca chinezii să plece din nou peste ocean?

În China, guvernul nu simte nevoia să-și explice raționamentul atunci când ia astfel de decizii, așa că nu știm niciodată exact care este gândirea din spatele lor.

Cu toate acestea, această călătorie va fi văzută în China ca un mic indiciu că țara ar putea vedea în curând o reducere a măsurilor sale „zero Covid”.

Spun „poate” pentru că, dacă guvernul are un plan pentru a pune capăt în cele din urmă strategiilor sale stricte împotriva coronavirusului, cu siguranță nu îl împărtășește publicului.

SCO este o organizație politică, economică și de securitate eurasiatică care a fost fondată de China, Rusia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan în 2001.

Iranul caută în prezent să se alăture grupului

Membrii vor discuta despre comerț la summit, China fiind un investitor major în regiune prin proiectele sale Belt and Road.

Beijingul caută de mult să deschidă noi rute feroviare pentru comerțul său cu Europa, în timp ce țările din Asia Centrală sunt dornice de mai multe conexiuni cu China.

La începutul acestui an, Kârgâzstanul a anunțat că va începe construcția în 2023 pe o nouă linie care o va lega de China și Uzbekistan.

Președintele rus, Vladimir Putin, nu realizează că războiul cu Ucraina este o greșeală, a declarat cancelarul german Olaf Scholz, după ce liderii au vorbit marți la telefon, scrie Reuters.

Adresându-se reporterilor miercuri, Scholz a spus că l-a îndemnat pe Putin să-și retragă trupele și să reia discuțiile cu Ucraina în timpul apelului de 90 de minute. El a cerut Rusiei să respecte suveranitatea Ucrainei.

Cancelarul a fost sub presiune pentru a spori sprijinul militar pentru Kiev. Scholz a spus că retragerea trupelor ruse din Ucraina ar fi singura modalitate prin care „pacea să aibă o șansă în regiune”.

Deși a spus că, din păcate, Putin nu și-a schimbat poziția cu privire la invazie, Scholz a subliniat importanța de a continua să vorbească cu el.

„Este corect să vorbim unii cu alții și să spunem ce este de spus pe acest subiect”, a spus Scholz.

El a susținut, de asemenea, că armele pe care Germania le-a furnizat Ucrainei au fost „decisive” și „au făcut diferența” în estul Ucrainei.

Ministrul de externe ucrainean, Dmytro Kuleba, a criticat Germania că nu a trimis mai multe arme.

El a scris marți pe Twitter că Ucraina are nevoie de mai mult sprijin militar „pentru a elibera oamenii și a-i salva de la genocid”.

Comentând apelul telefonic cu Scholz, Kremlinul a dat vina pe Ucraina pentru violența continuă.

Invazia Ucrainei de către Rusia în februarie a pus în discuție abordarea diplomatică de lungă durată a Berlinului față de Moscova – pe a cărei petrol și gaze s-a bazat recent economia sa.

Și la începutul acestui an, Scholz a anunțat că țara va căuta să cheltuiască 2% din PIB pe cheltuieli militare, în conformitate cu obiectivele NATO.

Până în august, Germania a donat mai mult de 1,2 miliarde de dolari în armată, ajutor pentru Kiev – o sumă semnificativă, dar mult mai mică decât Marea Britanie și SUA și chiar mai puțin decât Polonia, care are o economie mai mică.

Ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht, a promis miercuri Ucrainei arme suplimentare, pe lângă generatoarele, hainele de iarnă și corturile promise deja săptămâna trecută, pe măsură ce lunile reci se apropie.

Vorbind cu Reuters, Lambrecht a descris contraofensiva în curs a Ucrainei drept un succes „remarcabil”, deși a subliniat că este prea devreme pentru a anticipa modul în care Rusia va reacționa.

„Acest lucru demonstrează că forțele ucrainene sunt foarte bine poziționate din punct de vedere tactic și că sunt capabile să respingă atacuri de care nu mulți le credeau capabile”, a spus ea.

Armenia susține că peste 100 de militari din propria armată au fost uciși în confruntările la granița cu Azerbaidjanul de luni, a declarat premierul armean Nikol Pashinyan, scrie BBC.

Rusia și SUA au cerut fiecare pace între cele două țări. Într-un discurs în fața parlamentului țării sale, prim-ministrul Nikol Pashinyan a declarat că 105 militari armeni au fost uciși luni seara în atacurile pe care le-a atribuit Azerbaidjanului.

El a acuzat, de asemenea, trupele azere că au ocupat 10 km pătrați (4 mile pătrate) din teritoriul armean în această săptămână și a spus că acum a apelat la Rusia pentru asistență militară – un aliat de lungă durată al Armeniei.

Azerbaidjanul neagă relatarea armeană a evenimentelor din această săptămână, inclusiv rapoarte conform cărora a tras asupra vehiculelor aparținând serviciilor de securitate ruse FSB staționate în interiorul Armeniei.

În schimb, Azerbaidjanul susține că vecinul său a început conflictul bombardând ținte militare în propriul district Kalbacar.

Este cea mai mortală luptă izbucnită între cei doi vecini în ultimii doi ani

Liderii internaționali își intensifică eforturile diplomatice pentru a preveni escaladarea acestuia într-un război și mai mortal – așa cum s-a întâmplat cu luptele anterioare din trecut.

Pe lângă costul uman al unui al doilea război în fosta URSS, un conflict în toată regula ar risca să tragă în Rusia și Turcia, ambele puteri cheie din regiune, precum și să perturbe rutele cruciale de tranzit de petrol și gaze.

Ca parte a acestui efort diplomatic, Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) condusă de Rusia trimite o misiune de pace în Armenia.

Turcia se aliniază cu Azerbaidjan, iar președintele său, Recep Erdogan, a acuzat Armenia că a început conflictul prin încălcarea unui acord de pace existent.

La Washington, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a susținut apeluri telefonice cu liderii ambelor națiuni în speranța de a facilita o încetare a focului – îndemnând și Moscova să facă ceva mai mult.

O dispută de lungă durată între republicile învecinate cu privire la regiunea muntoasă Nagorno-Karabakh a dus la un război la scară largă în anii 1980 și 1990, un război de șase săptămâni în 2020 și ciocniri continue de zeci de ani.

Deși este recunoscută la nivel internațional ca parte a Azerbaidjanului, regiunea a fost mult timp populată și administrată eficient de etnicii armeni.

Un acord de pace intermediat de Moscova, care a pus capăt războiului din 2020, prin care Armenia și-a retras trupele din unele zone ocupate din Azerbaidjan.

O forță rusă de menținere a păcii de aproape 2.000 de oameni a fost desfășurată în zonă ca parte a negocierilor.

Prim-ministrul Suediei, Magdalena Andersson spune că va demisiona după ce guvernul său a fost învins la alegerile de duminică, scrie BBC.

Coaliția de centru-stânga a Magdalenei Andersson pare să piardă în fața unui bloc de partide de dreapta, 176 de locuri la 173, cu 99% din voturi numărate.

Liderul Partidului Moderat, Ulf Kristersson, este de așteptat să formeze un guvern. Blocul include Democrații din Suedia, un partid de extremă dreaptă care a militat împotriva împușcăturilor de bande.

Rezultatul final urmează să fie confirmat după o renumerotare, care este o practică standard în Suedia.

Dar, în ciuda acestui fapt, Andersson a acceptat înfrângerea la o conferință de presă de miercuri și a spus că va demisiona oficial joi.

„În parlament, au un avantaj de unul sau două locuri”, a spus ea.

„Este o majoritate subțire, dar este o majoritate”

Campania electorală strânsă a fost dominată de bande, probleme de imigrare și integrare, precum și creșterea prețurilor la electricitate.

Andersson a fost prima femeie prim-ministru al națiunii nordice când și-a preluat mandatul anul trecut – a demisionat în prima zi, înainte de a reveni imediat după. Femeia care a devenit prima femeie prim-ministru din Suedia – de două ori.

Ea a fost depășită de un bloc de dreapta cu patru partide, format din Suedia Democrați, Partidul Moderat, Creștin Democrat și Liberali.

Este un punct de cotitură important pentru politica suedeză – democrații suedezi au fost odată tratați ca un paria de către partidele politice, dar acum au câștigat aproximativ 20% din voturi.

Acesta a promis că va „face Suedia din nou în siguranță” prin introducerea de pedepse mai lungi cu închisoarea și restricționarea imigrației.

Cu toate acestea, liderul partidului, Jimmie Akersson, nu va deveni prim-ministru, relatează Maddy Savage de la BBC de la Stockholm, deoarece nu are sprijinul total al tuturor celor patru partide.

În schimb, Ulf Kristersson, liderul Moderaților, a spus că va începe să formeze un guvern.

„Sunt gata să fac tot ce pot pentru a forma un guvern nou, stabil și viguros pentru întreaga Suedia și pentru toți cetățenii săi”, a declarat miercuri Kristersson.

În 2019, Kristersson a început discuții cu partidul pentru a forma o alianță – o mișcare care a schimbat acum peisajul politic al Suediei.

Andersson a declarat miercuri reporterilor că îi înțelege pe cei preocupați de popularitatea în creștere a partidului.

„Văd îngrijorarea ta și o împărtășesc”, a spus ea

Social-democrații Magdalenei Andersson guvernau Suedia din 2014 și dominau peisajul politic al țării încă din anii 1930.

Votul de duminică a fost unul dintre cele mai apropiate alegeri din Suedia, cu mii de voturi de peste mări și prin poștă trebuind numărate pentru a obține o imagine mai clară a cine a fost câștigătorul.

Aceasta este o lovitură uriașă pentru social-democrații care au câștigat voturi în comparație cu ultimele alegeri și rămâne cel mai mare partid al Suediei.

Dar aici este politica de bloc cea care de obicei decide cine ajunge la putere, iar blocul potrivit a obținut o majoritate subțire.

Magdalena Andersson le-a spus reporterilor că trebuie să respecte poporul suedez și democrația suedeză. Acum depinde de dreapta să încerce să formeze o coaliție.