Acasă Blog Pagina 426

Bursele din Asia au scăzut brusc din cauza preocupărilor legate de rata dobânzii din SUA. Măsuri radicale pentru a face față inflației

Acțiunile din Asia au scăzut după ce șeful băncii centrale americane a declarat că va continua să majoreze ratele dobânzilor pentru a face față creșterii prețurilor, scrie BBC.

Jerome Powell a avertizat că politicile Rezervei Federale vor cauza o „oarecare problemă gospodăriilor și întreprinderilor”.

Ratele mai mari ale dobânzilor au ca efect împrumuturi mai scumpe pentru persoane fizice și companii, ceea ce ar putea încetini creșterea economică, precum și inflația.

Indicele japonez Nikkei 225 a fost cu 2,8% mai scăzut în tranzacțiile de luni dimineață la Tokyo.

În altă parte în regiunea Asia-Pacific, Kospi din Coreea de Sud și ASX 200 din Australia au scăzut ambele cu peste 2%, în timp ce Hang Seng din Hong Kong a fost cu 0,8% mai scăzut.

Acest lucru a venit după ce principalii indici ai acțiunilor din New York au scăzut vineri cu mai mult de 3%, după declarațiile lui Powell. Ratele dobânzilor în următoarele luni se vor menține ridicate.

El a spus că, în timp ce majorările ar avea un cost pentru gospodăriile și întreprinderile americane, „eșecul de a restabili stabilitatea prețurilor ar însemna o durere mult mai mare”.

Inflația în cea mai mare economie a lumii după produsul intern brut (PIB) este la un nivel maxim de patru decenii.

Investitorii sunt, de asemenea, îngrijorați de faptul că economia chineză încetinește, a declarat pentru BBC, Dan Wang, economist șef la Hang Seng Bank China.

„Perspectiva economică s-a înrăutățit în China din cauza controlului prelungit al Covid-19, ceea ce înseamnă că trebuie să aibă loc noi reduceri ale ratelor de politică monetară. Cererea internă este prea slabă fără reduceri suplimentare ale ratelor în China”, a spus ea.

Banca centrală a Chinei și-a redus ratele la împrumut la începutul acestei luni, după ce creșterea economică a încetinit brusc în al doilea trimestru al acestui an.

Lipsa de energie din provincia Sichuan a lovit și marii producători de mașini și smartphone-uri din China.

În weekend, datele oficiale au arătat că profiturile firmelor industriale din China au scăzut cu 1,1% din ianuarie până în iulie, față de un an anterior.

O criză pe piața imobiliară a țării se dovedește, de asemenea, a fi o provocare majoră pentru eforturile guvernului de a menține economia în creștere.

Fostul patiser de la Casa Albă a murit la 78 de ani. Mesnier a fost angajat pentru prima dată în timpul președinției lui Jimmy Carter în 1979

Roland Mesnier, patisierul de la Casa Albă, născut în Franța, care a produs delicatese pentru cinci președinți americani, a murit la vârsta de 78 de ani, scrie lemonade.fr.

Mesnier a fost angajat pentru prima dată în timpul președinției lui Jimmy Carter în 1979 și s-a pensionat în 2004 sub George W Bush.

El a murit vineri „în urma unei boli”, a spus Asociația de Istorie a Casei Albe pe site-ul său. Mesnier a scris că, în cei 27 de ani petrecuți la Casa Albă, nu a servit niciodată același fel de mâncare de două ori.

Începându-și cariera la un restaurant de sat din Franța, Mesnier și-a construit reputația în marile hoteluri din Paris, Hamburg, Londra și în Bermude, înainte de a se alătura personalului prezidențial.

Se pare că a fost angajat după ce a impresionat-o pe prima doamnă, Rosalynn Carter, jurând că se va concentra pe deserturi mai ușoare, cum ar fi fructele.

„Am amintiri atât de frumoase despre bucătarul Mesnier”, a scris pe Twitter fosta primă doamnă Hillary Clinton.

Fundația și Institutul Prezidențial Ronald Reagan a spus că „pasiunea lui Mesnier, angajamentul și dragostea pentru munca lui vor fi mereu amintite”.

Mesnier a spus că își propune să aducă o scurtă evadare celor care trăiesc la Casa Albă.

„Dacă aș putea elimina această presiune timp de cinci minute, atunci mi-am făcut treaba”, a spus el odată pentru Canadian Press.

„Acesta a fost rolul meu la Casa Albă, să pun un zâmbet pe chipul primei familii”.

43 de milioane de lei pentru investiții de retehnologizare și modernizare. Beneficiarul sumei este Cupru Min

Executivul a decis ca 43 de milioane de lei să reprezinte suma pentru investiții retehnologizare și modernizare, iar beneficiarul direct este Cupru Min, scrie Agerpres.

În ședința de Guvern, la propunerea Ministerului Economiei, a fost aprobată Hotărârea de Guvern privind aprobarea repartizării la bugetul de stat, pentru exercițiul financiar al anului 2021, sub formă de dividende, a unei cote de 50%, din profitul contabil al Societății CUPRU MIN S.A. Abrud rămas după deducerea impozitului pe profit.

„Aproximativ 43 de milioane de lei, reprezentând o cotă de 50% din profitul Cupru Min în anul 2021, se vor întoarce la companie sub formă de dividende pentru investiții în proiecte de retehnologizare şi modernizare, care vor asigura continuarea eficientă a activității și fructificarea perspectivelor de dezvoltare”, a declarat Florin Spătaru, ministrul economiei.

Conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 64/2001, la societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome înfiinţate de stat.

Profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se repartizează în cuantum de minimum 90% sub formă de vărsăminte la bugetul de stat, ori sub formă de dividende, în condiţiile legii.

Însă, în data de 3 august Guvernul a aprobat un memorandum prin care Cupru Min Abrud a fost să beneficieze de un procent de 50% vărsăminte la bugetul de stat, reprezentând dividende din profitul realizat în anul 2021.

Această derogare a fost necesară în condițiile în care Cupru Min este singura companie din România care exploatează cel mai mare zăcământ de cupru.

Fiind totodată cel mai mare angajator din zonă, al cărui obiect de activitate constă în extracția minereurilor metalifere neferoase din cariera Roșia Poieni, prepararea minereurilor cuprifere prin măcinare – flotare în uzina proprie și valorificarea produsului finit obținut, respectiv a concentratului cupros.

Pentru desfășurarea activității de producție, compania este dotată, în cea mai mare parte, cu echipamente și utilaje depășite din punct de vedere tehnologic, cu o vechime de peste 40 de ani, care prezintă uzuri fizice cât și morale și au durata normală de funcționare depășită, fiind amortizate integral.

Astfel, suma obținută prin derogare, va fi folosită pentru înlocuirea echipamentelor și utilajelor depășite tehnologic, dar și pentru lucrări de deschidere de cariere și rezolvarea problemelor de mediu.

UE se poate confrunta 10 ani la rând cu ierni ”teribile”. Trebuie luate niște decizii urgent

Ministrul belgian al energiei a avertizat că țările UE se vor confrunta între 5 și 10 ani cu ierni „teribile” dacă nu se face nimic pentru a reduce prețul gazelor naturale, anunță BBC.

Se solicită un plafon la nivelul UE pentru prețul gazului și decuplarea acestuia de prețul energiei electrice.

Statele UE se confruntă cu creșteri uriașe ale prețurilor la energie de când furnizorul cheie de gaze Rusia a invadat Ucraina.

Țările care susțin Ucraina încearcă să reducă importurile de gaz și petrol rusesc. Rusia, care a furnizat UE anul trecut 40% din gazul său, a restricționat, la rândul său, livrările după sancțiunile impuse.

Ministrul belgian al Energiei, Tinne Van der Straeten, a scris pe Twitter că prețurile gazelor în Europa trebuie înghețate de urgență, adăugând că legătura dintre prețurile gazelor și energiei electrice este artificială și trebuie reformată.

„Următoarele cinci până la zece ierni vor fi groaznice dacă nu facem nimic”, a spus ea.

„Trebuie să acționăm la sursă, la nivel european și să lucrăm pentru înghețarea prețurilor la gaze”.

Prețurile energiei electrice au crescut și în Europa și au atins niveluri record în această săptămână.

Gazul este o sursă majoră de producere a energiei electrice

În Germania, contractul de energie electrică pentru anul următor a ajuns vineri la 995 EUR (844 GBP; 991 USD) pe megawat oră, în timp ce în Franța, acesta a crescut la 1.130 EUR. Aceasta reprezintă o creștere de peste zece ori în ambele țări față de anul trecut, notează agenția de presă AFP.

„Trebuie să oprim această nebunie care se întâmplă chiar acum pe piețele energetice”, a spus cancelarul austriei, Karl Nehammer.

Prețurile la energie electrică trebuie să scadă, a spus el, solicitând UE să decupleze prețurile la electricitate și gazele.

„Nu putem să-l lăsăm pe [președintele rus Vladimir] Putin să stabilească prețul european al energiei electrice în fiecare zi”, a adăugat el.

Germania – cel mai mare importator de gaz rusesc în 2020 – s-a străduit să-și sporească rezervele de gaz înainte de iarnă, în ciuda faptului că Rusia a redus livrările.

Scopul său este să-și umple capacitatea de gaz la 85% până în octombrie. A implementat măsuri de economisire a energiei pentru a face acest lucru.

Ministrul Economiei, Robert Habeck, a declarat că astfel de măsuri – împreună cu cumpărarea de gaze de la furnizori alternativi – au permis Germaniei să-și îndeplinească obiectivul mai devreme decât se anticipase.

El a estimat că ținta de 85% ar putea fi atinsă până la începutul lunii septembrie.

Noi surse de finanțare – de 1,7 miliarde de euro – pentru mediul de afaceri. Află care sunt programele

Au fost aprobate noi surse de finanțare pentru mediul de afaceri din România. Memorandum pentru aprobarea calendarului viitoarelor apeluri de proiecte din POC și POIM, în valoare totală de 1,7 miliarde euro.

Guvernul României a aprobat la propunerea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, memorandumul pentru Aprobarea calendarului activităților aflate în responsabilitatea autorităților de management pentru Programul Operațional Competitivitate şi Programul Operațional Infrastructură mare, precum şi a administratorului tehnic al sistemului informatic IMM Recover – Serviciul de Telecomunicații Speciale în vederea lansării apelurilor de proiecte.

În contextul crizelor simultane cu care se confruntă România post-pandemică, respectiv liberalizarea prețului la energie, creșterea prețului carburanților și criza generată de invazia Federației Ruse asupra Ucrainei, microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii (IMM) s-au confruntat cu probleme care au afectat capacitatea de producție şi de prestare de servicii.

În acest context, a fost afectată capacitatea de reziliență a acestora, motiv pentru care s-a impus dispunerea unor măsuri de urgență sub formă de sprijin pentru a reface capacitatea de producție şi de prestări servicii, prin proiecte de granturi care pot fi asigurate din fonduri externe nerambursabile prin Programul operațional Competitivitate.

Pentru a combate creșterea prețului la utilitățile publice (energie, gaze naturale, combustibil), în medie cu peste 40%, pentru că atât întreprinderile mari, IMM-urile, cât și autoritățile publice locale au înregistrat dificultăți în finanțarea activității curente dar și în gestionarea prețului la produsele și serviciile obținute de acestea, se acordă sprijin financiar prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020.

În acest context, dat fiind faptul că depunerea, evaluarea, selecția şi contractarea proiectelor, cât şi soluționarea contestațiilor în oricare dintre aceste etape se realizează prin intermediul platformei IMM Recover.

A fost aprobat calendarul activităților aflate în responsabilitatea Autorităților de Management pentru POC și POIM, precum și a administratorului tehnic al sistemului informatic IMM Recover – Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS).

Așadar, aprobarea acestui memorandum împuternicește MIPE și STS să lanseze proiecte de grant prin sistemul informatic IMM Recover pentru a  evita dezangajarea fondurilor europene care pot afecta economia României.

„Am promis mediului de afaceri predictibilitate și competitivitate, iar prin astfel de măsuri ne asigurăm că ne ținem de cuvânt.

Cu o alocare istorică de 1,5 miliarde de euro și cu un calendar pregătit din timp, se construiesc condițiile pentru implementarea unor proiecte mature și de calitate pentru România Viitorului, în timp ce accelerăm gradul de absorbție”, a transmis Marcel Boloș.

Măsurile implementate de MIPE care fac obiectul acestui memorandum sunt următoarele:

Măsura 4.1.1

Măsura 4.1.1, reglementată prin OUG 82/2022, este una dintre formele de sprijin pe care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene le-a lansat în această perioadă pentru a susține mediul de afaceri în circumstanțele excepționale create de manifestarea la nivel global a efectelor generate de pandemia de COVID-19, crizele de consum și crizele produse de războiul din Ucraina.

Proiectele aferente Măsurii 4.1.1, care are o alocare de 400 de milioane de euro, vor finanța investiții destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacității de reziliență și vor avea ca activități eligibile:

a) modernizarea/echiparea/racordul la utilități publice/eficiență energetică a infrastructurilor de tip clădiri specifice aferente capacităților de producție/servicii existente, precum și pentru alte categorii de cheltuieli aferente infrastructurilor specifice de producție/servicii pentru care nu este necesară obținerea de autorizații de construire în conformitate cu legislația specifică în vigoare;

b) dotarea cu echipamente, utilaje specifice, mobilier specific, dotări IT, inclusiv pentru eficiență energetică necesare activității de producție și servicii precum și alte achiziții de bunuri de această natură care sunt necesare capacităților de producție/servicii existente.

Calendarul pentru această măsură este următorul:

Măsura de întreprins Termen
Lansarea apel de proiecte 23.08.2022
Evaluarea apelului de proiecte 05.09.2022
Contractare proiecte 16.09.2022

 

Măsura 4.1.1. BIS

La 15 mai 2022, a fost aprobată OUG 113/2022, care reglementează Măsura 4.1.1 BIS, prin care a IMM-urile din industria alimentară și a construcțiilor vor putea contracta granturi de investiții pentru retehnologizare în valoare de 300 milioane euro, din Programul Operațional Competitivitate (POC). Această măsură reglementează cadrul pentru finanțarea IMM-urilor care își desfășoară activitatea în domeniile:

  1. a) industriei alimentară panificație, patiserie și alte activități asimilate acestora, inclusiv procesare, prelucrare, distribuție și ambalare;
  2. b) construcții, materiale de construcții, echipamente, mijloace de transport specifice, utilaje, tehnologii în construcții.

Calendarul pentru această măsură este următorul:

Măsura de întreprins Termen
Lansarea apel de proiecte 28.09.2022
Evaluarea apelului de proiecte 14.10.2022
Contractare proiecte 21.10.2022

 

Eficiență energetică pentru IMM-uri și întreprinderilor mari

La 15 iulie, a fost adoptată o măsură care să răspundă situației generate de creșterea prețului la materialele de construcții și la utilități publice și urmăresc reducerea consumurilor energetice și utilizarea surselor regenerabile de energie de către IMM-uri și întreprinderi mari.

Această măsură, adoptată prin OUG 112/2022, are ca obiectiv sprijinirea mediului de afaceri pentru a dobândi independență energetică prin realizarea de economii de energie specifice clădirilor și construcțiilor industriale/prestărilor de servicii precum și celor specifice proceselor tehnologice cât și pentru producerea de energie verde din resurse regenerabile pentru consum propriu.

Astfel, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) se alocă un buget de 500 milioane euro pentru finanțarea investițiilor în măsuri de eficiență energetică pentru întreprinderi mari și IMM-uri.

Calendarul pentru această măsură este următorul:

Măsura de întreprins Termen
Lansarea apel de proiecte 23.09.2022
Evaluarea apelului de proiecte 04.10.2022
Contractare proiecte 15.10.2022

 

Eficiență energetică pentru autoritățile locale

Prin OUG 112/2022 se oferă și autorităților locale acces la finanțare europeană pentru investiții în producerea de energie din surse regenerabile. Mai exact, bugetul alocat acestui tip de investiții este de 500 milioane euro prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

Se vor acorda:

  • Granturi aferente măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile pentru consumul propriu de energie al autorităților publice locale au valoarea minimă de 500.000 euro și valoarea maximă de 5.000.000 euro;
  • Granturi aferente măsurilor de producere a energiei din surse regenerabile pentru comercializare se acordă pe beneficiar și proiect, sub formă de ajutor de stat, și au valoarea minimă de 5.000.000 euro și valoarea maximă de 15.000.000 euro.

Calendarul pentru această măsură este următorul:

Măsura de întreprins Termen
Lansarea apel de proiecte 04.10.2022
Evaluarea apelului de proiecte 12.10.2022
Contractare proiecte 20.10.2022

 

170 milioane de euro pentru spitale mai sigure în România

Tot în cadrul ședinței de ieri, Guvernul a luat act de nota de informare privind creșterea nivelului de supracontractare în vederea finalizării procesul de evaluare, selecție şi contractare a proiectelor depuse în cadrul apelului POIM/935/9/1/Creșterea siguranței pacienților în structuri spitalicești publice care utilizează fluide medicale din cadrul Axei Prioritare (AP) 9 Protejarea sănătății populaţiei în contextul pandemiei cauzate de COVID-19, Obiectivul Specific (OS) 9.1 Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19 din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020.

În vederea asigurării resurselor financiare pentru finalizarea procesului de evaluare, aprobare și contractare a proiectelor depuse pe apelul POIM/935/9/1 Creșterea siguranței pacienților în structuri spitalicești publice care utilizează fluide medicale, a fost suplimentat bugetul apelului conform precizărilor de mai sus, astfel încât proiectele care îndeplinesc criteriile de evaluare și selecție să poată fi contractate și implementate în actuala perioadă de programare.

Aceste proiecte vin în sprijinul sistemului medical, pentru a împiedica eventuale blocaje la nivelul infrastructurii disponibile şi, implicit, afectarea dreptului la sănătate pentru pacienții ce necesită internare.

Ele au drept scop evaluarea, extinderea, reabilitarea sau modernizarea infrastructurii instalațiilor electrice, de fluide medicale și de ventilare și tratare a aerului, precum și instalarea de sisteme de detectare, semnalizare și alarmare de incendii.

Până la data închiderii apelului POIM/935/9/1, 31.03.2022, au fost depuse un număr de 115 proiecte în valoare totală eligibilă de 936.731.433 lei (187.346.287 euro). Dintre acestea:

  • ­ 91 de proiecte în valoare de 683.524.786 lei (136.704.957 euro) au fost aprobate;
  • 6 proiecte în valoare de 32.485.080 lei (6.497.016 euro) au fost respinse/redepuse;
  • 18 proiecte în valoare de 182.787.970 lei (36.557.594 euro) sunt în evaluare.

Astfel, totalul necesar pentru finanțarea celor 109 proiecte este de 173.262.551 euro, sumă cu care a fost suplimentat bugetul apelului, astfel încât proiectele care îndeplinesc criteriile de evaluare și selecție să poată fi contractate și implementate în actuala perioadă de programare, termenul fiind 15.10.2022.

Au fost semnate contracte în valoare totală de 11 milioane de euro, pentru spitale din județele Mureș, Iași, Constanța și Călărași.

În cadrul apelului, se finanțează proiecte care vizează investiții în spitalele publice din sistemul sanitar de stat pentru:

  • Instalarea de sisteme de detectare, semnalizare, alarmare incendii, cu acoperire totală, și de detectare semnalizare și alarmare în cazul depășirii concentrației maxime admise de oxigen în atmosferă pentru creșterea gradului de securitate la incendii;
  • Reabilitarea/modernizarea/extinderea infrastructurii electrice, de ventilare și tratare a aerului, precum și infrastructura de fluide medicale.

Guvern: Ajutoare excepționale producătorilor agricoli, crescători din sectoarele suin și avicol. Reacția ministrului Petre Daea

În Ședința Guvernului a fost adoptată o Hotărâre privind acordarea unor ajutoare excepționale producătorilor agricoli, crescători din sectoarele suin și avicol, comunică MADR.

Beneficiarii din sectorul zootehnic pot fi crescători de suine sau păsări, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale și/sau persoane juridice, care dețin exploatații comerciale autorizate sanitar-veterinar.

„Fermierii români au priceperea și puterea de muncă pentru a produce hrană de calitate care să răspundă nevoii de consum a țării.

În contextul acestui an dificil pentru agricultura românească, le oferim sprijinul de care au nevoie pentru a continua să aducă în piețe și în galantare produsele românești, de care să se bucure tot mai mulți consumatori.

Aceste ajutoare excepționale dedicate sectoarelor creșterii porcilor și păsărilor, la fel ca ajutoarele excepționale pentru sectorul vegetal, pe care le-am adoptat săptămâna trecută, au rolul de a stimula producția românească pentru asigurarea securității alimentare a României”, a declarat Petre Daea, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Resursele financiare totale necesare implementării schemelor de ajutor excepțional în sectorul zootehnic au o valoare de 129.166.292 lei, echivalentul sumei de 26.100.000 euro, care se asigură astfel:

a)  63.075.336 lei, echivalentul sumei de 12.745.324 euro, finanțare externă nerambursabilă;

b) 66.090.956 lei, echivalentul sumei de 13.354.676 euro, de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate pe anul 2022 pentru Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu această destinaţie.

Valoarea totală a schemelor de ajutor excepțional în sectorul zootehnic este repartizată astfel:

a) 71.759.050 lei, echivalentul sumei de 14.500.000 euro, pentru sectorul suine;

b) 57.407.240 lei, echivalentul sumei de 11.600.000 euro, pentru sectorul avicol.

Cuantumul ajutorului excepțional care se acordă beneficiarilor din sectorul suin pe capacitatea de producție deținută este de:

a) 200 euro/UVM pentru capacitatea de producție animale de reproducție (scroafe și/sau scrofițe montate), unde 1 UVM reprezintă 2 capete.

b) 50 euro/UVM pentru capacitatea de producție suine la îngrășat, unde 1 UVM reprezintă 3,33 capete.

Cuantumul ajutorului excepțional care se acordă beneficiarilor din sectorul avicol pe capacitatea de producție deținută este de:

a) 50 euro/UVM pentru capacitatea de producție găini reproducție rase grele și/sau tineret de reproducție, găini ouătoare și/sau tineret de înlocuire, unde 1 UVM reprezintă 71,42 capete;

b) 20 euro/UVM pentru capacitatea de producție pui de carne, pui de curcă, precum și pui de găină eclozionați și/sau pui de curcă eclozionați pe serie, unde 1 UVM pentru categoria pui de carne, pui de găină eclozionați reprezintă 142,85 capete, iar 1 UVM pentru categoria pui de curcă, pui de curcă eclozionați reprezintă 33,33 capete.

Precizăm că valoarea totală ce poate fi acordată per beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 150.000 euro în sectorul suine, respectiv 100.000 euro în sectorul avicol.

Ajutorul excepțional vizează circa 250 potențiali beneficiari în sectorul suin cu aproximativ 553.988 UVM capacitate de producție și circa 310 beneficiari în sectorul avicol cu aproximativ 2.243.643 UVM capacitate de producție.

Plata ajutoarelor excepționale trebuie să se efectueze până la data de 30 septembrie 2022.

Beneficiarii trebuie să îndeplinească următoarele condiții de eligibilitate:

a) să fie înregistraţi în registrul unic de identificare şi să deţină cod unic de înregistrare atribuit de către APIA;

b) să dețină exploatație comercială autorizată sanitar – verterinar;

c) să desfășoare activitate de creștere și/sau îngrășare și/sau reproducție a suinelor, ori activitate de reproducție și/sau incubație și/sau creștere a păsărilor, în perioada 24 februarie 2022 – 31 iulie 2022, cu condiția menținerii activității până la data de 31 decembrie 2022;

d) ajutoarele de adaptare excepționale se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, în funcție de categoriile de suine sau păsări.

Apel de ajutor pentru Pakistan. Peste 100 de oameni au murit numai într-o zi! Inundațiile devastează țara

Pakistanul face apel pentru asistență internațională suplimentară, deoarece inundațiile devastează țara. Numărul morților din cauza ploilor musonice a ajuns la 1.033 – cu 119 morți în ultimele 24 de ore, spune Autoritatea Națională de Management al Dezastrelor, redactează BBC.

SUA, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite și alții au contribuit la un apel pentru dezastre, dar sunt necesare mai multe fonduri, spun oficialii.

Un bărbat a declarat pentru BBC că fiica lui a fost luată de ape

„Ea mi-a spus: „Tati, o să adun frunze pentru capra mea”, a spus Muhammad Fareed, care locuiește în Valea Kaghan, în nordul provinciei Khyber Pakhtunkhwa.

„Ea s-a dus pe malul râului, dar a venit o viitură și a luat-o”.

Oficialul Ministerului de Interne, Salman Sufi, a declarat pentru BBC că țara are nevoie de sprijin internațional.

„Pakistanul s-a confruntat cu probleme economice, dar acum tocmai când eram pe cale să le depășim, dezastrul musonic a lovit”, a spus el.

Finanțarea din multe proiecte de dezvoltare a fost redirecționată către persoanele afectate, a adăugat el. Potrivit rapoartelor ziarului Dawn, prim-ministrul pakistanez, Shehbaz Sharif, a anunțat un grant de 10 miliarde de rupii (45 de milioane de dolari) pentru cei din cea mai afectată provincie Khyber Pakhtunkhwa.

Fiecare familie afectată de inundații va primi 25.000 de rupii (112 dolari), a spus Sharif, care vor fi plătite într-o săptămână.

În nord-vestul țării, mii de oameni și-au părăsit casele după ce râurile din Khyber Pakhtunkhwa au spart malurile, provocând puternice inundații fulgerătoare.

„Casa pe care am construit-o cu ani de muncă grea a început să se scufunde în fața ochilor noștri”, a declarat Junaid Khan, în vârstă de 23 de ani, pentru agenția de presă AFP.

„Ne-am așezat pe marginea drumului și am privit scufundarea casei noastre de vis”.

Provincia Sindh din sud-estul țării a fost, de asemenea, grav afectată, mii de persoane au fost strămutate din casele lor.

Au fost persoane strămutate în toate satele din Sindh. Amploarea totală a devastării din provincie nu a fost încă pe deplin înțeleasă, dar pe teren oamenii o descriu drept cel mai grav dezastru.

Inundațiile nu sunt neobișnuite în Pakistan, dar oamenii de aici spun că aceste ploi au fost diferite. Au fost mai mult decât orice s-a văzut vreodată.

Un oficial local le-a descris drept „inundații de proporții biblice”

În apropierea orașului Larkana, mii de case de noroi s-au scufundat sub apă, iar pe kilometri întregi tot ceea ce se vede sunt vârfurile copacilor. Acolo unde nivelul apei este puțin mai scăzut, acoperișurile de paie se strecoară de sub apa amenințătoare.

Nevoile supraviețuitorilor sunt variate. Într-un sat, oamenii care stăteau acolo sunt disperați după mâncare. În altul spun că au cereale, dar au nevoie de bani pentru a-și satisface celelalte nevoi. Mulți copii au dezvoltat boli transmise de apă.

Copiii care poartă alți copii își fac drum la coada lungă pentru mâncare. O fetiță de 12 ani spune că ea și surioara ei nu au mâncat de o zi.

,,Nu a venit nimeni cu mâncare aici. Dar sora mea este bolnavă, a vărsat, sper că vor putea ajuta.”

Sharif a spus că 33 de milioane de oameni au fost afectați de inundații – aproximativ 15% din populația țării. El a spus că pierderile cauzate de inundații din acest sezon au fost comparabile cu cele din timpul inundațiilor din 2010-2011, despre care se spune că sunt cele mai grave înregistrate vreodată.

Oficialii din țară dau vina pe schimbările climatice pentru dezastre. Dar planificarea slabă a guvernului local a exacerbat impactul, clădirile fiind adesea ridicate în zone predispuse la inundații sezoniere.

ONU cere încetarea focului în Libia după ce peste 30 de oameni au murit. Ciocniri între facțiunile politice din capitala Tripoli

ONU a cerut oprirea imediată a ostilităților din Libia după o zi de ciocniri între facțiunile politice din capitala Tripoli, scrie BBC

Cel puțin 32 de persoane au fost ucise și alte zeci au fost rănite în timpul luptei, a anunțat Ministerul Sănătății.

Printre morți se numără și tânărul comedian Mustafa Baraka, a declarat un oficial. Libia a fost în haos de la revolta susținută de NATO din 2011, care l-a înlăturat pe colonelul Muammar Gaddafi.

În ciuda acestui fapt, țara s-a bucurat de o perioadă relativ calmă în ultimii doi ani. Sâmbătă, forțele armate ale guvernului, recunoscut internațional, au încercat să respingă un convoi de miliție loială lui Fathi Bashagha – omul care este recunoscut ca prim-ministru de un parlament rival, din est și luptă pentru controlul țării.

Au fost raportate altercații cu arme de calibru mic și explozii în mai multe zone ale capitalei.

Se vedea fum negru ridicându-se peste oraș

Serviciile de urgență au declarat că mai multe spitale au fost lovite.

Oamenii au fost evacuați și din zonele din jurul luptei. Duminică a fost liniște în capitală.

Misiunea ONU în Libia a declarat că luptele au inclus „obuze medii și grele în cartierele populate de civili” și a cerut o încetare imediată a focului – care a fost susținută sâmbătă de ambasadorul SUA în Libia, Richard Norland.

Țara bogată în petrol a avut cândva unul dintre cele mai înalte standarde de viață din Africa, cu asistență medicală și educație gratuite.

Însă stabilitatea care a dus la prosperitatea sa a fost spulberată, iar Tripoli a cunoscut lupte frecvente între forțele rivale din 2011.

Conflictul din Ucraina: ”Este puțin probabil ca planul Rusiei de a-și extinde forțele armate să aibă un impact”, a declarat Ministerul Apărării din Marea Britanie

Este puțin probabil ca planul Rusiei de a-și extinde forțele armate să aibă un impact asupra războiului din Ucraina, a declarat Ministerul Apărării din Marea Britanie, scrie BBC.

Vladimir Putin a semnat recent un decret de creștere a personalului militar al forțelor armate ruse la peste 1,15 milioane – o creștere potențială de 137.000. Dar Ministerul Apărării a spus că este puțin probabil ca impulsul să crească puterea de luptă a Rusiei.

Decretul președintelui Putin a venit pe fondul unei campanii de recrutare militară. Au existat rapoarte că recrutorii au vizitat chiar închisorile, promițând deținuților libertate și bani.

În prezent, Rusia are o limită de un milion de militari, plus aproape 900.000 de personal civil

Într-una dintre actualizările sale periodice despre război, ministerul britanic a spus că nu este clar dacă creșterea planificată va fi realizată prin recrutarea mai multor voluntari – sau prin creșterea recrutării.

Dar este puțin probabil ca orice creștere să aibă un impact în Ucraina, având în vedere că: Rusia a pierdut zeci de mii de soldați. Foarte puțini militari noi contractați (adică non-recruți) sunt recrutați pentru război.

Recruții nu sunt obligați din punct de vedere tehnic să servească în afara teritoriului rus, a spus Ministerul Apărării.

Oficialii occidentali spun că aproximativ 70.000-80.000 de militari au fost uciși sau răniți de când Rusia a invadat Ucraina în urmă cu șase luni.

Rusia a planificat o campanie scurtă, decisivă, când a invadat Ucraina în februarie, dar rezistența ucraineană le-a oprit progresul, iar în ultimele săptămâni linia frontului s-a mutat cu greu.

În prezent, bărbații ruși cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani sunt supuși conscripției, deși mulți sunt capabili să evite sau să-și reducă serviciul – de obicei un an – prin scutiri medicale sau prin înscrierea la studii superioare.

Între timp, Ucraina a acuzat trupele ruse că au bombardat din nou terenurile centralei nucleare Zaporizhzhia în ultimele 24 de ore.

La rândul său, Moscova spune că forțele ucrainene au bombardat zona

Șeful operatorului ucrainean al centralei, Petro Kotin de la Enerhoatom, a avertizat că radiațiile ar putea fi eliberate la nivel local dacă rachetele lovesc combustibilul uzat stocat lângă reactoare.

„Ca urmare a bombardamentelor periodice, infrastructura stației a fost deteriorată, există riscuri de scurgere de hidrogen și pulverizare de substanțe radioactive, iar pericolul de incendiu este mare”, a spus Enerhoatom la Telegram.

Sâmbătă, Ministerul rus al Apărării a susținut că a distrus un depozit mare de muniții din regiunea de sud-est a Ucrainei, Dnipropetrovsk, care conținea sisteme de rachete Himars fabricate din SUA și obuze pentru M777.

Ministerul a mai spus că forțele aeriene ruse au doborât o aeronavă MiG-29 în regiunea estică Donețk și au distrus șase depozite de arme de artilerie și rachete în regiunile Donețk, Mykolaiv și Herson, relatează agenția de presă Reuters.

Două nave de război americane patrulează prin strâmtoarea Taiwanului pentru a asigura pacea în regiune. China a reacționat la vizita reprezentanților americani în Taiwan

Două nave de război americane trec prin strâmtoarea Taiwan, a anunțat Marina SUA. Este prima operațiune de acest fel care are loc după ce tensiunile dintre Taiwan și China au crescut în urma unei vizite a președintelui Camerei SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan, la începutul acestei luni, scrie CNN.

SUA și alte țări occidentale au navigat în mod obișnuit prin strâmtoare în ultimii ani.

China a reacționat la vizita reprezentanților SUA în Taiwan organizând exerciții militare în zonă. Duminică, Ministerul Apărării din Taiwan a declarat că a detectat 23 de avioane și opt nave chineze care operează în jurul Taiwanului.

Dintre aeronavele detectate, șapte au traversat linia mediană a strâmtorii Taiwan – o barieră neoficială între Taiwan și China.

Washingtonul spune că cele două crucișătoare ale sale cu rachete ghidate – USS Antietam și USS Chancellorsville – demonstrează libertatea de navigare prin apele internaționale. Beijingul consideră astfel de acțiuni ca fiind provocatoare și susține că insula Taiwan este parte integrantă a teritoriului chinez.

Duminică, armata sa a declarat că monitorizează progresul celor două nave, menținând o alertă maximă și că este gata să înfrunte orice provocare, relatează agenția de presă Reuters.

Marina SUA a declarat â că tranzitul prin strâmtoarea Taiwan a demonstrat „ Angajamentul Statelor Unite pentru un Indo-Pacific liber și deschis”.

„Aceste nave au tranzitat printr-un coridor din strâmtoarea care se află dincolo de marea teritorială a oricărui stat de coastă”, se mai spune în comunicat.

Ministerul apărării din Taiwan a declarat că navele se îndreaptă în direcția sud și că forțele sale observă o situație normală.

Taiwanul este autonom, dar China îl vede ca o provincie separatistă cu care se va uni în cele din urmă, cu forță dacă este necesar.

Taiwanul a devenit încă un punct de foc între Washington și Beijing în ultimii ani, SUA mergând pe o frânghie diplomatică în această problemă.

SUA respectă politica „O singură China” – o piatră de temelie a relației diplomatice dintre cele două țări, care recunoaște un singur guvern chinez – și are legături formale cu Beijing și nu cu Taiwan.

Dar menține și o relație „neoficială robustă” cu insula. Aceasta include vânzarea de arme pentru ca Taiwanul să se apere.