Acasă Blog Pagina 462

Filmul independent Experimentul Pitești va avea avanpremiera la TNB

0
  • Filmul artistic independent despre Experimentul Pitești, început în 2011 de regizoarea Victoria Baltag (34 de ani), va putea fi vizionat în avanpremieră în Sala Mare a TNB pe data de 9 martie 2022, in memoriam Ion Caramitru.
  • Cercetarea pentru acest lung-metraj istoric a presupus un efort de analiză a arhivelor și interviuri, pe o durată de de 3 ani. La mai bine de 30 de ani de la căderea regimului comunist, România încă mai are de documentat acest fenomen.
  • Filmul încă mai are nevoie de sprijin financiar pentru a putea realiza șirul de evenimente conexe lansării și onorarea costurilor rămase în urma producției, în special remunerarea actorilor și echipei.

Filmul artistic independent despre Experimentul Pitești, început în 2011 prin eforturile regizoarei Victoria Baltag, va rula în avanpremieră la Sala Mare a Teatrului Național București pe data de 9 martie 2022, in memoriam Ion Caramitru. Lung-metrajul prezintă unul dintre cele mai înfiorătoare experimente de mutilare emoțională  si fizica prin tortură, realizat de regimul comunist – Experimentul Pitești. Proiectul este rezultatul a 10 ani de muncă benevolă și voluntară a peste 600 de oameni care acum trebuie remunerați.

Filmat la Iași, Suceava, București, Pitești, Aroneanu

Povestea filmului începe cu momente din viața socială a anilor 1942-1948 (zona Moldovei, Iași), aduce în prim-plan psihologia umană și culminează cu punerea în imagini a “fenomenului reeducării” în România (1948-1954). Reconstituirea evenimentelor s-a realizat în urmă unei documentări de arhivă amănunțite, care s-a desfășurat pe parcursul a peste 3 ani.

Prima parte a filmărilor s-a desfăşurat la Iaşi. Colegiul Naţional „C. Negruzzi”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Casa Memorială „Mihail Sadoveanu”, Vila Sonet – Muzeul „Mihai Codreanu”, Râpa Galbenă, strada Sărărie, Primăria şi centrul oraşului, de la Palatul Culturii, până la Catedrala Mitropolitană, s-au aflat în obiectivul camerelor de filmat.

S-a filmat si Aroneanu, sat tradițional românesc, unde sunt două case autentice din 1944.

Primul material filmat despre lungmetrajul  despre Experimentul Pitești a fost realizat la Fortul 13 Jilava, iar materialul a fost folosit la prima campanie de colectare de fonduri pentru acest proiect (mai 2015).

In memoriam Ion Caramitru

Impresionat de subiectul, dar și de miza artistică a filmului, precum și de cadrul independent de realizare, Ion Caramitru s-a alăturat echipei pro bono. Data de 9 martie 2022 pentru avanpremieră nu este deloc întâmplătoare, ci marchează un omagiu adus actorului Ion Caramitru.

Context

Despre Experimentul Pitești știm că „A fost una dintre cele mai cumplite experiențe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră”, așa cum afirmă istoricul François Furet, membru al Academiei Franceze. Perioada nefastă a istoriei, între 1949-1952, a făcut mii de victime: reeducarea, tortură fizică și mentală a studenților din România, inițiată de comuniști. Scopul: crearea omului de tip nou. Cei care aveau o altă convingere politică sau religioasă, alta decât cele agreate de regim, erau supuși reeducării prin tortură. A fost considerat cel mai agresiv program de spălare a minții din Europa de Est.

„La 33 de ani de la căderea comunismului, numărul exact al victimelor Experimentului Pitești  nu este nici până astăzi cunoscut. Cu un efort început acum 10 ani, ne-am propus să aducem în atenția publicului o parte dintre evenimentele petrecute atunci. Este un film artistic, cu o componentă puternică de documentare. Timp de 3 ani am discutat cu victime, cu familiile acestora, cu istorici, cu reprezentanți ai Institutului de Cercetare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. Experimentul Pitești nu a fost un simplu accident. A fost un efort programatic de distrugere, prin tortură fizică și emoțională. Experimentul Pitești trebuie să fie în manuale, pe ecrane, în muzee, pentru a ne asigura că istoria nu se repetă. Le mulțumim tuturor celor care ne-au susținut până acum și au ales să doneze pentru că Experimentul Pitești-Filmul să ajungă pe ecrane. De asemenea, le mulțumim și celor care vor să ne ofere în continuare un ajutor în cunoașterea istoriei și ororilor comunismului.”, declară Victoria Baltag (34 de ani), regizoarea filmului și inițiatoarea proiectului Experimentul Pitești – Filmul.

Trailer-ul filmului poate fi vizionat aici: https://vimeo.com/612995194/8c768d3d1b

10 ani de lucru independent

Este un proiect 100% independent, care a dus lipsă de finanțare. A fost realizat din donații, împrumuturi și contracte amânate, majoritatea actorilor și echipei au lucrat 10 ani fără să fie plătiți încă și au făcut acest lucru pentru că au considerat că un astfel de proiect era mai mult decât necesar.

Apel pentru finanțare

Proiectul a fost finanțat exclusiv din fonduri private și din crowdfunding. Astfel că, din lipsa de fonduri, întreaga echipă de filmare a lucrat benevol, inclusiv actorii, Ion Caramitru, Axel Moustache, Rareş Lucaci şi Sergiu Moraru, fiind doar o parte dintre cei ce alcătuiesc distribuţia filmului.

Încă este nevoie de sprijin financiar pentru a duce la bun sfârșit acest proiect atât de necesar. Nevoile de finanțare sunt urgente, cu atât mai mult cu cât proiectul își propune să fie lansat cu un șir de evenimente: după avanpremieră vor urma o expoziție de fotografie, apoi una de pictură și o lansare de carte cu poveștile nespuse din perioada anilor sub comunism în Romania.

Așadar, de la logistica aferentă tuturor evenimentelor și până la costuri de servicii foto – video sau de onorarii actori, facem un ultim apel la toți cei interesați să susțină acest proiect extrem de îndrăzneț și necesar. Suma țintită este de aproximativ 50.000 euro.

Contact:

Filmul despre Experimentul Pitești, prin Asociația Connections

contact@experimentulpitesti.ro

Pagină facebook: https://www.facebook.com/ExperimentulPitestiFilmArtistic/

***

Asociația Connections România desfășoară activități culturale, științifice, educaționale, încă din 2012, promovând implicarea tinerilor cu potențial în activități de educație nonformală, artă și sport. Astfel, în ultimii 5 ani, a organizat peste 40 de evenimente implicând un număr de peste 1000 de tineri. Între activitățile ong-ului enumerăm: concursuri și expoziții de inventică și tehnologie; cursuri de management, business, negociere, antreprenoriat, mentorat, facilitiare și formare traineri, cinematografie, fotografie și artele spectacolului (www.connections.org.ro).

 

 

Bilet unic de transport pentru zona București-Ilfov

Atât turiștii cât și locuitorii orașului București și ai județului Ilfov pot călători cu un singur bilet sau abonament cu toate mijloacele de transport disponibile în zona București-Ilfov: tren, metrou, autobuz, tramvai și troilebuz.

Noile titluri de călătorie acoperă perioade de 24 ore, 72 ore, 1 lună, 6 luni sau 12 luni și diversele combinații de sisteme de transport (transport de suprafață+ metrou +feroviar, transport de suprafață+feroviar, metrou+ feroviar,  indiferent de operatorul feroviar).

Titlurile de călătorie metropolitane integrate cu valabilitate de 24 de ore și 72 de ore permit oricâte transbordări pe orice vehicul de transport de suprafață, metrou și feroviar pe ruta Gara de Nord (staţia Bucureşti Nord) – Aeroportul Henri Coandă, în regiunea București-Ilfov, în intervalul orar de valabilitate.

În prima etapă, CFR Călători va vinde doar carduri preîncărcate cu titluri de călătorie de tip orar: abonament metropolitan integrat de 24 ore, respectiv 72 ore, iar celelalte tipuri (valabile 1 lună, 6 luni sau 12 luni, S-M-F, S-F sau M-F) se vând prin punctele de vânzare ale STB și respectiv Metrorex. De asemenea, trenurile CFR Călători spre/dinspre aeroport sunt dotate cu validatoare STB.

Titluri de călătorie metropolitane integrate

TITLURI DE CĂLĂTORIE

 

TARIF (LEI CU TVA)

SUPRAFAȚĂ-

FEROVIAR (S+F)

TARIF (LEI CU TVA)

METROU-FEROVIAR (M+F)

TARIF (LEI CU TVA)

SUPRAFAȚĂ-  METROU-

FEROVIAR (S+M+F)

Abonament metropolitan integrat/24 ore 20 lei
Abonament metropolitan integrat/72 ore 40 lei
Abonament metropolitan integrat/1 lună 140,00 lei 140,00 lei 210,00 lei
Abonament metropolitan integrat/6 luni 800,00 lei 800,00 lei 1.100,00 lei
Abonament metropolitan integrat/12 luni 1.400,00 lei 1.400,00 lei 2.000,00 lei

 

Bucureştenii sau ilfovenii care fac naveta zilnică spre sau dinspre Mogoşoaia şi Otopeni pot opta pentru abonamentele cu valabilitate 1 lună, 6 luni sau 12 luni ce permit utilizarea trenului pe ruta București Nord – Aeroport Henri Coandă, metroul şi transportul public de suprafaţă. Turiştii care ajung în Aeroportul Henri Coandă au la dispoziţie un card de călătorie de 20 de lei valabil 24 ore sau unul de 40 de lei valabil 72 ore, ce oferă accesul complet la tren de la Aeroportul Henri Coandă la stația București Nord și retur, la transportul public de suprafaţă și metrou în București.

Această facilitate este un proiect pilot care pune bazele funcționării primelor bilete și abonamente de transport metropolitan integrate din România, în regiunea București –Ilfov, pentru transportul de suprafață, cu metroul și cu transportul pe calea ferată pe ruta București Nord – Aeroport  Henri Coandă. Proiectul se derulează sub coordonarea Ministerului Transportului și Infrastructurii și a Primăriei București, cu participarea a patru operatori de transport: STB SA, Metrorex SA, CFR Călători SA și Transferoviar Călători SRL.

Proiectul pilot va fi monitorizat și utilizat pentru extinderea acestui tip de bilet în alte zone metropolitane din România.

Informații actualizate despre circulația trenurilor sunt disponibile la:

Purtarea măștii de protecție la bordul trenurilor CFR Călatori este obligatorie pe toată durata călătoriei.

Despre CFR Călători:

Societatea de Transport Feroviar de Călători  CFR Călători S.A. este operatorul naţional feroviar de pasageri care efectuează  transportul public de călători pe calea ferată. CFR Călători contribuie la libera circulaţie a persoanelor în interiorul şi în afara ţării, în condiții ecologice și de siguranță. Politica pe care managementul companiei o promovează este de a furniza servicii de calitate de transport feroviar de pasageri, cu un angajament față de societate în sensul garantării accesibilității pentru toate categoriile de cetăţeni.

 

Prima TABĂRĂ de networking din România (P)

0

,,Prima TABĂRĂ de networking din România are ca misiune aprofundarea conceptelor de networking – de la om la afacere. Pentru că în spatele fiecărei afaceri stă o poveste care merită spusă așa cum trebuie – coerent, creativ, consecvent! Am ales ca EDIȚIA II să fie la munte pentru pauzele în aer liber, pentru conexiunea cu natura și timp dedicat exercițiilor practice. Am invitat traineri entuziaști și ne focusăm pe experiențe testate, dovedite și recomandate. Pot participa antreprenori, oameni de afaceri, freelanceri.”, au declarat organizatorii evenimentului. 

,,Dupa o experiență de 12 ani în marketing, am descoperit într-o zi un instrument care m-a ajutat să îmi schimb radical strategia de marketing și promovare – networkingul. Deși activez în Social Media ca și Community Manager, cred cu tărie că în era comunicării online, offline – comunicăm foarte puțin. Și mi-am propus să reînvățăm să comunicăm human to human, nu neapărat cantitativ, ci temeinic – de aici și motto-ul comunității MORE Networking – cream relații, nu baze de date. Îmbin cu entuziasm pasiunea despre marketing online cu plăcerea relațiilor offline de mai bine de 7 ani. Și cred că ele nu se exclud, ba din contra – se completează firesc. Hai să aflăm cum.”, a precizat Roxana Domnica, FONDATOR MORE NETWORKING. 

DE CE TABĂRA DE NETWORKING ESTE POTRIVITĂ PENTRU TINE?

Link de înscriere: More_Tabara De Networking – MORE Networking

Programul Masă caldă pentru copii

,,Guvernul a alocat peste 66 de milioane lei pentru a derula, şi în semestrul II, Programul Masă caldă pentru copiii din 150 de școli. Sunt peste 68.000 de preşcolari şi elevi care vor beneficia de acest program.”, a declarat deputatul PNL de Neamț, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

,,Guvernarea PNL a extins în 2020 programul pilot “O masă caldă la şcoală” la 150 de școli din zone defavorizate, de la 50 cum prevedea inițial în 2016.

În cursul aplicării acestui program au fost înregistrate rezultate semnificative în privința reducerii abandonului școlar și a îmbunătățirii frecvenței elevilor la cursuri.’’, a conchis deputatul PNL.

 

Programul Național Competențe digitale pentru angajați

Guvernul României a aprobat suplimentarea bugetului alocat pentru implementarea Programul Național Competențe digitale pentru angajații din sectorul întreprinderilor mici și mijlocii. Măsura, prevăzută în proiectul de act normativ pentru modificarea HG nr. 599/2020, va permite finanțarea tuturor celor 22 proiecte selectate pentru finanțare. Valoarea cumulată a acestora este de 100,48 milioane lei, echivalentul a 20,76 milioane euro.

Suplimentarea bugetului a fost necesară în contextul în care pentru toate cererile de finanțare depuse în cadrul apelurilor trebuie aplicat un tratament nediscriminatoriu, iar Metodologia de verificare, evaluare și selecție a proiectelor în cadrul POCU nu prevede criterii de departajare a proiectelor care obțin un punctaj egal.

Finanțate în cadrul Programului Operațional Capital Uman, proiectele vor contribui la formarea a aprox. 6.900 angajați din întreprinderile mici și mijlocii, pentru a crește competitivitatea acestora.

„Structurile asociative, federațiile patronale, dar și Camerele de comerț și industrie au demonstrat că se pot implica activ pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii prin depunerea de aplicații valoroase pentru formarea angajaților la locul de muncă, astfel încât aceștia să își actualizeze competențele digitale, atât de necesare pentru a susține o economie competitivă, bazată pe cunoaștere în România viitorului”, a declarat Csilla Hegedüs, secretarul de stat MIPE și coordonatorul Programului Operațional Capital Uman.

Ce tipuri de beneficiari primesc finanțare:

  • Asociații de întreprinderi – 4 proiecte;
  • Camere de comerț și industrie – 8 proiecte;
  • Organizații patronale, federații patronale, confederații patronale sau uniuni patronale teritoriale – 10 proiecte.

Perioada de implementare a proiectelor este de maximum 18 luni.

 

Parlamentul trebuie să fie un exemplu de democrație, competență, decență și devotement față de popor

,,Parlamentul trebuie să fie un exemplu de democrație, competență, decență și devotement față de popor. Am susținut extinderea interdicțiilor aplicate activității parlamentare sub aspectul conduitei în cadrul ședințelor cu caracter parlamentar și înăsprirea sancțiunilor disciplinare.’’, a declarat deputatul PNL de Iași, NĂCUȚĂ Sorin.

Deputatul a precizat că ,,a fost de acord cu interzicerea folosirii cartelei de vot de către un alt parlamentar, a participării la desfășurarea unui banner în sala de ședințe în plen sau în sălile comisiilor Camerei Deputaților, a transmiterii în direct sau înregistrarea ședinței Camerei Deputaților, Biroului Permanent, Comitetul Liderilor sau comisiilor prin alte mijloace sau a utilizării violenței fizice constând în gesturi agresive ori a violenței verbale, țipete, injurii sau calomnie la adresa unui alt parlamentar.’’

,,Indemnizația se va reduce cu până la 50% timp de 6 luni pentru încălcarea Regulamentului Camerei Deputaților. De asemenea, se va reduce timpul pe luări de cuvânt la maxim 10 secunde/intervenție pentru o perioadă de până la 3 luni, respectiv reducerea la jumătate a timpului alocat cu ocazia moțiunilor, orei Guvernului, orei prim-ministrului sau ședințelor solemne.’’, a adaugat deputatul.

,,Parlamentarii trebuie să ofere un exemplu pentru cei din jur, iar violența fizică sau verbală nu ar trebui să fie folosită nici în cadrul Parlamentului, nici în alte împrejurări. Astfel că înăsprirea sancțiunilor este o inițiativă pe care o voi susține de fiecare dată. Nu putem fi toleranți cu oameni fără caracter, needucați, care doresc moartea sau răul celor din jur.’’, a conchis deputatul.

 

 

 

 

A fost publicat ordinul privind dezvoltarea rețelelor de gaze prin Anghel Saligny

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a publicat ordinul comun cu Ministerul Energiei – România privind dezvoltarea reţelelor de distribuţie de gaze finanțate din Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” – anunță ministrul dezvoltării, Cseke Attila.

”Scopul nostru este să asigurăm acest serviciu de bază pentru cetățenii care nu sunt racordați la rețeaua de gaze naturale, respectiv modernizarea infrastructurii existente. Vom branșa aproximativ 196.000 de familii la rețeaua de gaze. Pentru rețeaua de apă, canal și drumuri, Ministerul Dezvoltării a primit deja cereri de finanțare de la 97,5% dintre comunele, orașele, municipiile și județele din România, fapt care subliniază nevoia pentru aceste investiții pe care le vom finanța prin Programul Anghel Saligny” – a declarat Cseke Attila.

Ministrul Dezvoltării a precizat că MDLPA a elaborat, încă din luna septembrie 2021, proiectul de ordin comun publicat astăzi, ale cărui prevederi urmează să fie completate cu anexele privind caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici ai obiectivelor de investiții, și respectiv indicatorii tehnici specifici categoriei de investiții prevăzute în Ordonanța de urgență nr.95/2021 care aprobă Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, a căror elaborare este în atribuția Ministerului Energiei.

Ministrul Cseke Attila a amintit că prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, Guvernul asigură o finanțare în valoare de 7,5 miliarde de lei pentru reabilitarea și extinderea rețelelor de gaze naturale.

Programul permite finanțarea înființării de noi sisteme de distribuție de gaze naturale, extinderea acestora, precum și modernizarea, prin transformarea celor existente în sisteme inteligente de distribuție a gazelor naturale.

După cum este cunoscut, a fost publicat și ordinul comun privind standardul de cost pentru rețelele de gaze, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 954/6.10.2021, care este același cu cel aprobat pentru investițiile din fonduri europene, și se actualizează anual, folosind indicatori statistici diseminați de Institutul Național de Statistică.

Potențialii beneficiari ai Programului vor putea depune solicitările de finanțare în termen de 45 de zile de la data publicării, în Monitorul Oficial, al Normelor metodologice pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanței pentru aprobarea Programului „Anghel Saligny”, iar selectarea obiectivelor de investiții se va face conform criteriilor stabilite prin aceleași norme. Ulterior aprobării listelor obiectivelor de investiții, beneficiarii vor trimite eventualele documente suplimentare necesare, iar după încheierea contractelor de finanțare, beneficiarii pot solicita din partea MDLPA decontarea sumelor necesare.

Ordinul poate fi consultat aici

Fonduri pentru Memorialul din Sighet dedicat victimelor comunismului

Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei din Sighetu Marmaţiei, singurul obiectiv din România care a obținut titlul „Marca Patrimoniului European” va fi finanțat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Bugetul total al proiectului este aproximativ 1,8 milioane euro.

„A fost o mare onoare pentru mine să mă întâlnesc cu Ana Blandiana. Și a fost o mare plăcere s-o ascult despre planurile pentru Memorialul din Sighet, dedicat victimelor comunismului. În plus, toate acestea s-au desfășurat într-un spațiu special, întrucât am vizitat ieri expoziția Dușmance ale poporului. Femei în închisorile comuniste la Spațiul Expozițional al Memorialului Sighet din București. După cum spunea Ana Blandiana «și suferința noastră face parte din patrimoniul comun, și ca să înțelegi ce trăiești acum, trebuie să descoperi ce ai trăit și ce trebuie să faci, ca acest lucru să nu se mai repete». În acest sens, memorialele sunt un drum nu spre trecut, ci spre viitor. De aceea ne-am reîntâlnit astăzi, să discutăm despre planuri, despre viitor, despre proiect care va fi finanțat prin PNRR”, a explicat Csilla Hegedüs, secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.

Oficialul MIPE a explicat că lucrările pentru realizarea proiectului trebuie contractate în perioada următoare pentru a nu pierde finanțarea PNRR.

Proiectul propune realizarea unui spațiu expozițional în podul clădirii muzeului și realizarea în imediata apropiere a Memorialului Sighet a unui centru multifuncțional pentru derulare de programe educaționale și de cercetare.

România va beneficia de o finanțare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismului de Redresare și Reziliență pentru finanțarea reformelor și investițiilor incluse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

Planul conține 171 de măsuri (64 de reforme și 107 investiții), structurate în jurul a șase piloni și a cincisprezece componente

Rețele de gaze pentru încă 45 localități finanțate din fonduri europene

Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (AM POIM) din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat finalizarea evaluării cererilor de finanțare depuse în a doua sesiune a apelului „Dezvoltarea rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale”.

În urma evaluărilor au fost selectate pentru finanțare, în limita alocării disponibile, primele 15 proiecte cu cel mai mare punctaj. Proiectele câștigătoare au obținut între 70,75 și 72,25 puncte.

Aceste proiecte vor asigura dezvoltarea de rețele inteligente de distribuție a gazelor naturale în 45 localități. Valoarea cumulată a investițiilor este de 180 milioane euro. De remarcat că în această sesiune au fost propuse proiecte complexe, care deservesc mai multe localități și un număr mai mare de beneficiari finali.

În urma primei sesiuni a apelului, au fost selectate 10 proiecte care prevăd instalarea de rețelelor inteligente de distribuție a gazelor naturale în 18 localități.

În a doua sesiune de depunere a proiectelor au fost încărcate în sistemul informatic MySMIS  219 de proiecte. După verificarea administrativă și a eligibilității au fost respinse 96 proiecte, iar 123 s-au calificat în ultima etapă de evaluare (tehnico-financiară).

Lista tuturor cererilor de proiecte depuse și punctajele obținute de acestea este disponibilă aici.

În cadrul Programului Național de Investiții “Anghel Saligny” sunt prevăzute obiective de investiții pentru rețele de distribuție de gaze naturale, unde vor putea fi depuse proiectele care au rămas în afara limitei valorice ale apelului lansat în POIM.

În cadrul celor două sesiuni ale apelului POIM au fost depuse 243 proiecte  în valoare totală de 2,56 miliarde euro, sumă de 10 ori mai mare decât alocarea maximă a apelului (235 milioane euro).

 

100.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă

Guvernul a aprobat proiectul de Hotărâre privind stabilirea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2022.

În acest an 100.000 de lucrători străini ar putea fi admiși pe piața forței de muncă din România pentru a acoperi deficitul de forță de muncă înregistrat în domenii precum cel al construcțiilor de clădiri, de drumuri, transporturi rutiere, în restaurante, hoteluri, panificație etc.

Datele înregistrate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) arată că, în perioada ianuarie – august 2021, 264.983 de locuri de muncă erau vacante, 50.924 dintre acestea fiind declarate neocupate în mod repetat de angajatori.

De asemenea, pe parcursul anului trecut a crescut substanțial numărul de adeverințe solicitate de angajatori agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă pentru obținerea avizului eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări în vederea încadrării în muncă a străinilor pe teritoriul României.

Astfel, în perioada ianuarie – august a anului trecut, 6.518 de firme au solicitat eliberarea de adeverinţe pentru 83.338 de locuri de muncă vacante pentru care nu a existat forță de muncă disponibilă pe piața muncii din România, față de 4.135 firme care au solicitat același lucru pentru 49.200 de locuri de muncă disponibile, în aceeași perioadă a lui 2020.

Cetățenii străini pot fi încadrați în România numai după ce „angajatorul a depus diligențe pentru ocuparea locului de muncă vacant de către un cetățean român, de către un cetățean al unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, de către un cetățean al Confederației Elvețiene sau de către un străin titular al dreptului de ședere pe termen lung pe teritoriul României”.

Contingentul de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă se stabilește anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Reamintim că, pentru anul 2021, a fost stabilit inițial un contingent de 25.000 de lucrători străini nou-admişi pe piaţa forţei de muncă, suplimentat ulterior la 50.000, printr-o nouă hotărâre de Guvern.