Acasă Blog Pagina 461

Mugurel Cozmanciuc: România va beneficia de fonduri substanțiale pentru dezvoltare

Deputatul PNL de Neamț, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc a declarat că una dintre prioritățile PNL este împădurirea şi protejarea diversității. Prin PNRR, România va primi 1,37 miliarde de euro pentru două două mari proiecte:

  • 45.000 de hectare de pădure plantate.
  • 2900 habitate de pajişti reconstruite ecologic.

Totodată, deputatul precizează faptul că tot prin PNRR, România va primi 2,36 miliarde de euro pentru mediul de afaceri, cercetare și inovare. Proiectele sunt împărțite în felul următor:

  • 3000 de contracte de finanțare prin schema de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor.
  • 280 de contracte de finanțare prin Schema de minimis pentru listare la bursă.
  • 500 de vouchere acordate prin schema de Suport pentru mediul de afaceri.

Mediul de afaceri a fost afectat de criza economică generată de pandemie și fondurile UE se vor adăuga măsurilor de sprijin gândite de guvernul liberal, cum ar fi programul IMM Invest.”, a conchis deputatul.

 

Condițiile de înscriere la Loteria de vaccinare

Ordinele privind condițiile de înscriere la Loteria de vaccinare și stabilirea atribuțiilor instituțiilor implicate și cel privind Regulamentul de organizare a Loteriei de vaccinare au fost publicate în Monitorul Oficial.

Înscrierea la Loteria de vaccinare se va face pe site-ul https://certificat-covid.gov.ro/login, începând cu data de 30 septembrie 2021, de către persoanele cu schemă completă de vaccinare, după generarea certificatului digital al UE privind COVID-19 pe baza CNP-ului. Ulterior înscrierii, participantul primește un număr de ordine, alocat cronologic, corespunzător momentului înregistrării acestuia în aplicație. Înscrierea pornește cu numărul de ordine 1, pentru primul participant înscris, și continuă până la finalizarea Loteriei de vaccinare, respectiv până la data de 31.12.2021, ora 12.00.

Aplicația permite atribuirea unui singur număr de ordine alocat aceluiași CNP. După finalizarea operațiunii de înscriere, participantul poate vizualiza numărul de ordine alocat.  Acesta se transmite prin e-mail către contul de e-mail al utilizatorului autentificat pe site-ul https://certificat-covid.gov.ro/login.

În vederea înscrierii, participantul trebuie să accepte condițiile prevăzute în Ordinul privind Regulamentul de organizare și desfășurare a extragerilor Loteriei de vaccinare.

Sumele virate către Compania Națională «Loteria Română» — S.A (CNLR), necesare pentru fondul de premiere, vor fi asigurate de  Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), prin virări de credite de angajament și credite bugetare.

Loteria de Vaccinare oferă un număr total de 1.139 premii, în valoare totală de 15.000.000 lei, după cum urmează:

  • 81 de premii săptămânale (80 premii săptămânale în valoare de 10.000 lei + 1 premiu mare săptămânal în valoare de 100 000 lei);
  • 3 premii lunare (câte 1 premiu în ultima săptămână a fiecărei luni în valoare de 300.000 lei);
  • 2 premii la finalul Loteriei Programului Național de Vaccinare, în valoare de 500.000 lei, respectiv 1.000.000 lei.

Loteria de vaccinare se desfășoară în perioada 03.10.2021 — 31.12.2021 și constă în 19 extrageri organizate în zilele de duminică/vineri, pe parcursul a 14 săptămâni, astfel:

a) 14 extrageri, respectiv câte 1 extragere pe săptămână;

b) 3 extrageri, respectiv câte 1 extragere în fiecare lună;

c) 2 extrageri organizate în săptămâna 14, respectiv în ultima săptămână a acțiunii.

Loteria de vaccinare se înscrie în sfera interesului național de conștientizare a populației României privind importanța vaccinării împotriva virusului COVID-19 și are ca scop creșterea numărului de persoane vaccinate de pe teritoriul României, oferind posibilitatea acestora de a câștiga premii substanțiale în bani prin trageri la sorți organizate de CNLR.

Datele privind extragerile, tipul acestora, precum și informații legate de organizarea Loteriei de vaccinare, vor fi publicate pe site-ul MEAT, într-o secțiune special dedicată.

Ordinele și Regulamentul, aici:

Ordinul privind condițiile de înscriere la Loteria de vaccinare și stabilirea atribuțiilor instituțiilor implicate și Ordinul privind Regulamentul de organizare.pdf
Regulament Loterie (ANEXĂ).pdf

36 milioane euro pentru noi măsuri de educație, prin Programul Operațional Capital Uman

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat, în consultare publică, ghidurile pentru două noi apeluri finanțate prin Programul Operațional Capital Uman – Educație nonformală în sistem outdoor și Sprijin pentru doctoranzi și cercetători post-doctorat.

Primul apel, cu un buget alocat de 15 milioane euro, prevede finanțarea unor măsuri pentru reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu, respectiv pentru asigurarea accesului egal la învățământ, precum și îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul preuniversitar din toate regiunile țării.

Vor putea depune proiecte inspectoratele școlare, instituţiile de învăţământ acreditate publice şi private din reţeaua şcolară naţională, agenţii, structuri, precum și alte organisme aflate în subordinea/coordonarea Ministerului Educației şi alte organisme publice cu atribuţii în domeniul educaţiei şi formării profesionale, inclusiv asigurarea calității în învățământul preuniversitar, furnizori de servicii de orientare, consiliere, mediere şcolară şi servicii alternative, publici şi privaţi, instituţii de cult şi asociaţii religioase, ANP şi instituţii subordonate, instituţii/agenţii guvernamentale cu atribuţii în domeniul incluziunii sociale, autorități publice locale cu atribuții în domeniul educaţiei de nivel preuniversitar, ONG-uri.

Cel de-al doilea apel de proiecte, Sprijin pentru doctoranzi și cercetători post-doctorat, având o alocare de 21 milioane euro, va asigura finanțarea nour noi programe de studii doctorale și postdoctorale, cu aplicații directe în economie și cu o atenție deosebită acordată sectoarelor economice cu potențial competitiv. Valoarea maximă a grantului acordat este de 1.15 milioane euro.

Vor putea depune proiecte instituții de învățământ superior publice și private acreditate, institute/centre de cercetare acreditate, Academia Română și institute de cercetare ale acesteia, angajatori, asociații profesionale, camere de comerț și industrie din Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est și Sud-Muntenia).

Printr-un astfel de proiecte se urmărește asigurarea oportunităților de formare pedagogică pentru doctoranzii care au în vedere o carieră didactică universitară, cu prioritate în sectoarele economice cu potențial competitiv și în domeniile de specializare inteligentă, promovarea componentei practice a cercetării, astfel încât să se flexibilizeze relația dintre companii și universități, dar și atragerea și menținerea doctoranzilor și post-doctoranzilor în programe de înaltă calitate, inclusiv prin asigurarea unui nivel adecvat al finanțării și prin promovarea relațiilor de parteneriat dintre instituții și mediul de afaceri.

În cadrul proiectelor finanțate, se vor acorda în sumă forfetară lunară burse de doctorand în valoarea de maximum 400 euro/lună, burse de cercetător postdoctorat cu valoarea de max. 600 euro/lună, pe durata studiilor postdoctorale (maximum 12 luni).

Bursele oferite doctoranzilor asigură condițiile de participare la programe doctorale în România şi a unor stagii de cel mult două luni într-o universitate/centru de cercetare dintr-o țară membră a Uniunii Europene, fiind eligibile maximum două stagii de mobilitate europeană per doctorand.

Ghidurile beneficiarului:

https://mfe.gov.ro/consultare-publica-pocu-ghidul-solicitantului-conditii-specifice-educatie-nonformala-in-sistem-outdoor/

https://mfe.gov.ro/consultare-publica-pocu-ghidul-solicitantului-conditii-specifice-sprijin-pentru-doctoranzi-si-cercetatori-post-doctorat/

 

Pregătirea muzeelor care vor primi finanțare din PNRR

Finanțarea lanțului de muzee și memoriale dedicate opresiunii și conflictelor este una dintre investițiile importante din componenta Turism și Cultură a Planului Național de Redresare și Reziliență, având un buget propus de circa 68 milioane euro.

„Înființarea sau extinderea muzeelor cu sprijinul PNRR este o oportunitate uriașă pentru investiții în infrastructura muzeală, pentru crearea de noi locuri de muncă pentru comunitatea locală și pentru a pune la dispoziția publicului larg părți din patrimoniul nostru istoric și cultural, care până acum nu erau accesibile”, a spus Csilla Hegedüs.

Secretarul de stat MIPE a menționat că la Târgu Mureș va fi creat primul muzeu national de fotografie, la Sfântu Gheorghe va fi deschis un muzeu al ororilor comunismului, la Satu Mare un muzeu al industrializării forțate și al dezrădăcinării iar la Cluj Napoca va fi deschis muzeul identităților și conflictelor transilvănene și va fi creată o expoziție despre cimitirul închisorii din Aiud, cunoscut sub numele de „Râpa Robilor”.

Proiectele tehnice trebuie întocmite până în primăvara anului viitor urmând ca lucrările să fie apoi realizate de Compania Națională de Investiții. Componenta Turism și Cultură din PNRR are un total de 449 milioane euro, detaliile putând fi găsite în Anexa la Propunerea de decizie de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României, aici: https://mfe.gov.ro/wp-content/uploads/2021/09/e6f28710212d5a2d963ba440ce587a99.pdf

Informare pentru lucrătorii sezonieri din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

Începând cu data de 1 ianuarie 2021, condițiile de intrare și ședere în Regatul Unit, condițiile pentru desfășurarea de activități profesionale, regimul aplicabil pentru asigurări de sănătate și beneficii sociale aplicabile cetățenilor Uniunii Europene (inclusiv cetățenii români) s-au schimbat. Noile reguli nu afectează cetățenii români protejați de Acordul de retragere, eligibili pentru EU Settlement Scheme– mai multe informații:

 https://www.mae.ro/node/52928https://www.mae.ro/node/54633.

Cetățenii unui stat membru al Uniunii Europene (alții decât cei care dețin deja statutul de rezident, sau care au dreptul ca până la data de 30 iunie 2021 să se înscrie în sistemul EUSS /European Union Settlement Scheme), pot munci la fermele din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru o perioadă de până la 6 luni, dacă dețin o ofertă de muncă de la un sponsor (angajator acreditat) din UK și dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate specifice acestei rute. Oferta de muncă se materializează într-un certificat de sponsorizare. Numărul de referință al certificatului de sponsorizare obținut de la angajatorul acreditat este necesar pentru completarea formularului la depunerea aplicației de obținere a vizei de lucrător sezonier în agricultură.

Certificatul de sponsorizare are valabilitate 3 luni, iar angajatorul are posibilitatea de a oferi un certificat de sponsorizare pentru intrare multiplă, ceea ce va face posibilă revenirea repetată a lucrătorului sezonier pentru a desfășura muncă plătită pentru acel angajator. Condițiile de eligibilitate impun ca vârsta lucrătorului să nu fie mai mică de 18 ani la momentul depunerii cererii.  Informații privind taxa de viză pot fi consultate la: https://www.gov.uk/seasonal-worker-visa.

La depunerea cererii pentru obținerea vizei, solicitantul trebuie să demonstreze că deține resurse financiare suficiente pentru a se întreține în Regatul Unit, suma minimă necesară fiind 1.270 lire sterline. Suma trebuie să fi fost disponibilă în cont bancar pentru 28 de zile consecutive, în perioada de  31 de zile care include și data de la aplicația pentru viză. Sponsorul poate acoperi această sumă de întreținere pentru prima lună de ședere a lucrătorului sezonier, caz în care acest fapt va trebui menționat în certificatul de sponsorizare la rubrica specifică.  Lucrătorii sezonieri NU au obligația de a plăti suprataxa de sănătate, acest tip de viză fiind de scurtă durată. Documentele necesare pentru obținerea vizei de lucrător sezonier sunt: numărul de referință al certificatului de sponsorizare; document de identitate național pe care va exista un loc liber pe care poate fi aplicată viza care este de forma unei vignete; extras bancar, ca dovadă a posibilității de întreținere personală în prima lună de ședere, în cazul în care sponsorul nu acoperă această sumă.

Autoritățile britanice solicită traducerea autorizată a documentelor în limba engleză, cu excepția pașaportului. Titularii acestui tip de viză de scurtă durată nu au dreptul să fie însoțiți în Regatul Unit pe perioada de valabilitate a vizei de membrii lor de familie, nu pot ocupa alt loc de muncă decât cel descris în certificatul de sponsorizare și nu pot aplica pentru obținerea de beneficii de la fondurile de stat.

Drepturile și condițiile de muncă:

  • Orarul de muncă legal este de 48 de ore săptămânal. În cazul în care lucrătorul acceptă să muncească mai mult, angajatorul trebuie să înregistreze și să plătească orele de muncă suplimentare.
  • Pentru munca în agricultură se plătește cel puțin Salariul minim național– În Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord Salariul Minim Național (National Minimum Wage) urmărește o rată continuă de creștere, care se modifică în fiecare an la data de 1 aprilie. Sursa: https://www.gov.uk/national-minimum-wage-rates.
  • Salariul minim naționalpentru perioada 2020/2021 este de 8,72 GBP/oră, în creștere cu 6,2% față de salariul minim pentru anul 2019 (8,21 GBP/oră). Pentru categoria tinerilor cu vârste cuprinse între 21 – 24 de ani, salariul minim este de 8,20 GBP/oră (7,70 GBP/oră pentru anul 2019), pentru categoria tinerilor cu vârste cuprinse între 18 -24 de ani salariul minim este de 6,45 GBP/oră (6,15 GBP/oră pentru anul 2019).
  • Mediul de lucru trebuie să respecte normele de sănătate, securitate și protecție a muncii.
  • În ziua de salariu lucrătorul trebuie să primească fluturașul de salariu (pay slip) – indică salariul brut și cel net, cotizațiile și impozitele plătite.
  • Contractul de muncă – din punct de vedere legal, dacă angajarea depășește o lună, trebuie să fie furnizate în scris lucrătorului termenii și condițiile muncii pe care o prestează lucrătorul, valoarea și frecvența plății, procedurile disciplinare de concediere și de plângere. Aceste condiții nu pot fi schimbate unilateral de către angajator fără acceptul angajatului.
  • Pentru informare și consiliere privind ruta lucrătorilor sezonieri în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, conform noului sistem de imigrație implementat începând cu 1 ianuarie 2021, puteți contacta Atașatul Ministerului Muncii și Protecției Sociale din cadrul Ambasadei României la Londra, la adresa de email social@mae.ro.
  • Informații în limba română despre modalitățile de raportare a abuzurilor se găsesc accesând https://www.gla.gov.uk/report-issues/romanian-report-form/.

 

Liste noi cu dosarele aprobate în cadrul Programelor Rabla Clasic, Rabla Plus și Stații de reîncărcare

Administrația Fondului pentru Mediu a publicat pe site-ul instituției, www.afm.ro, noi liste cu dosarele aprobate în cadrul Programelor Rabla Clasic, Rabla Plus și Stații de reîncărcare pentru vehiculele electrice în municipiile reședințe de județ.

În cadrul Programului Rabla Clasic 2021, pentru persoane juridice, a fost publicată pe site-ul Administraţiei Fondului pentru Mediu o nouă listă conținând 162 dosare acceptate pentru 269 autovehicule. De asemenea, au fost publicate 4 contestații pentru 8 autovehicule. Până în prezent au fost acceptate un număr total de 3.540 dosare pentru 5.995 autovehicule, 8 motociclete și 57 contestații pentru 103 autovehicule. S-au înscris la producători/dealeri auto 2.909 persoane juridice. Până în prezent au fost achiziționate 1.520 autovehicule și 1 motocicletă. De asemenea, s-au înscris la producători/dealeri auto, 51.934 persoane fizice. Până în prezent au fost achiziționate 33.508 autovehicule și 294 motociclete.

În cadrul Programului Rabla Plus 2021, pentru persoane juridice au fost publicate săptămâna aceasta 220 dosare acceptate pentru 327 autovehicule electrice (254 pur electrice și 73 electrice hibride) și o motocicletă electrică. În total, pentru Rabla Plus au fost acceptate un număr de 2.302 dosare pentru 3.617 autovehicule, dintre care 2.504 pur electrice, 1.107 electrice hibride, 6 motociclete electrice și 32 contestații pentru 61 autovehicule (35 autovehicule pur electrice și 26 electrice hibride). S-au înscris la producători/dealeri auto 2.141 persoane juridice. Până în prezent au fost achiziționate 1.074 autovehicule noi (645 pur electrice și 429 electrice hibride) și 1 motocicletă electrică. De asemenea, s-au înscris la producători/dealeri auto, 7.526 persoane fizice, până în prezent fiind achiziționate 1.759 autovehicule noi (1.043 pur electrice și 716 electrice hibride) și 8 motociclete electrice.

Totodată, AFM a publicat și un dosar acceptat depus de Primăria Municipiului Ploiești, în valoare de 2.431.821,17 lei, în cadrul Programului Stații de reîncărcare pentru vehiculele electrice în municipiile reședințe de județ. Până la data prezentei, în cadrul acestui program au fost aprobate în total 23 dosare în valoare de 33.808.672,80 lei pentru un număr de 186 stații de reîncărcare cu un număr de 390 puncte de reîncărcare rapidă aferente. Cele 23 dosare de finanțare aprobate sunt depuse de municipiile Zalău, Piatra Neamț, Pitești, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu, Oradea, Baia Mare, Focșani, Satu Mare, Reșița, Giurgiu, Călărași, Slatina, Timișoara, Alba Iulia, Suceava, Galați, Brașov, Deva, Brăila, Constanța, Sibiu și Ploiești.

Listele dosarelor acceptate în cadrul acestor programe sunt publicate pe site-ul: www.afm.ro, la secțiunile aferente Programelor Rabla Clasic, Rabla Plus și Stații de reîncărcare pentru vehiculele electrice în municipiile reședințe de județ.

 

Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență

,,Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al României în valoare de 29,2 miliarde euro. Acest moment important a fost marcat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la București, alături de președintele Klaus Iohannis și prim – ministrul Florin Cîțu”, a declarat deputatul PNL de Neamț, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc. 

,,România primește prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) 29,2 miliarde euro, din care: 14,25 miliarde sub formă de granturi și aproximativ 14,93 miliarde sub formă de împrumuturi. Prin PNRR ne împrumutăm pentru investițiile vitale dezvoltării și creșterii nivelului de trai (autostrăzi, spitale), nu pentru consum, pentru obiective care rămân generațiilor viitoare. Aceste investiții în infrastructură realizate cu creditele luat prin PNRR vor produce creștere economică și bunăstare.”, a conchis deputatul.

 

Comunitățile locale pot cere finanțare prin Programul Național de Investiții “Anghel Saligny”

,,Autoritățile locale au la dispoziție platforma digitală https://investitii.mdlpa.ro/, special creată pentru depunerea cererilor de finanțare pentru proiectele de construcție și modernizare a drumurilor, a rețelelor de apă și canalizare, finanțate prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”. Cererile de finanțare se pot depune în 45 de zile, respectiv până la data de 08.11.2021, atât electronic, pe platforma pusă la dispoziție de MDLPA, cât și fizic, însă doar cu programare prealabilă în aceeași platformă digitală menționată mai sus.”, a declarat deputatul PNL de Neamț, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc. 

,,În vederea dezvoltării echitabile a localităților din România, sunt prevăzute sume prealocate pentru fiecare localitate. Astfel, prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”, vor fi alocate cel puțin 140 de milioane de lei pentru fiecare județ, minimum 4 milioane pentru fiecare comună și cel puțin 7 milioane de lei pentru fiecare oraș. De asemenea, pentru fiecare municipiu vor fi alocate minimum 10 milioane de lei și cel puțin 43 de milioane de lei pentru reședințele de județ. Fiecare sector al municipiului București poate accesa fonduri în valoare de cel puțin 35 de milioane de lei pentru proiecte prin Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”.Fondurile alocate vor fi destinate construcției a 12.000 km de rețele de alimentare cu apă și canalizare construite/extinse, 700.000 de branșamente individuale la sistem de alimentare cu apă/racorduri individuale la sistem de canalizare, construcția sau modernizarea a 2.000 km de drumuri județene și variante ocolitoare și 3.000 km de drumuri comunale.”, a conchis deputatul.

Mugurel Cozmanciuc: Legea consumatorului vulnerabil de energie

Legea consumatorului vulnerabil de energie va intra în vigoare de la data de 1 noiembrie.

,,Aproximativ 500.000 de gospodării vor beneficia de prevederile legii şi aproximativ 5 milioane de persoane cu venituri sub nivelul câştigului salarial mediu brut. Măsurile de protecţie socială, financiare (subvenţii) şi non-financiare (acces şi conectare la sursele de energie). Consumatorii vulnerabili din motive de venit sunt cei cu venit mediu net lunar de cel mult 1.386 lei/persoană în cazul familiilor și de 2.053 lei în cazul persoanelor singure. Aceste limite de venit vor fi actualizate prin hotărâre de Guvern”, a declarat deputatul PNL de Neamț, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc. 

,,Valorile de referință la care se aplică compensarea procentuală sunt de cel puțin 250 lei/lună pentru gaze naturale, 500 lei pentru energie electrică și 320 lei pentru combustibili solizi și petrolieri. Acestea vor fi actualizate prin hotărâre a Guvernului. Măsurile non-financiare sunt: facilităţi de acces şi conectare la sursele de energie disponibile necesare pentru asigurarea nevoilor energetice minimale, inclusiv interzicerea deconectării de la sursele de energie pentru anumite categorii de consumatori vulnerabili, precum şi consilierea şi informarea transparentă şi accesibilă a populaţiei cu privire la sursele de energie, costuri şi proceduri de acces la acestea.”, a conchis deputatul.

Roșia Montană a primit protecția UNESCO. Propunerea a fost reinițiată de guvernul PNL după ce PSD a retras-o

La Roșia Montană, în centrul României, o mină de aur din epoca antică romană a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, ceea ce face mai dificilă pentru companii reluarea operațiunilor miniere în această zonă bogată în metale prețioase.

Marți, Organizația Națiunilor Unite pentru protecția patrimoniului cultural a desemnat Roșia Montană ca sit al Patrimoniului Mondial, ceea ce a pus capăt unor săptămâni de incertitudine de la București. Mai ales că administrația de la București s-a gândit să își retragă candidatura pentru protecția UNESCO pentru vechea mină de aur care datează din epoca romană.

Conservatorii care s-au opus reluării exploatării miniere în zonă se simt mai relaxați în urma acestei decizii.

Decizia de a adăuga peisajul minier de la Roșia Montană pe lista Patrimoniului Mondial în pericol fusese luată în cadrul unei ședințe a Comitetului pentru Patrimoniul Mondial al UNESCO din Fuzhou, China.

Activiștii pentru mediu urmăreau de zeci de ani această decizie

Declararea Roșiei Montane ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO a fost de mult timp un scop al organizațiilor societății civile românești și internaționale.

A căror acțiune a contribuit la oprirea unui proiect de exploatare auriferă și argintiferă pe bază de cianuri în zonă, realizat de compania minieră canadiană Gabriel Resources.

Eșecul planurilor a determinat Gabriel Resources să dea în judecată guvernul român pentru 5,7 miliarde de dolari în cadrul Centrului Internațional de Soluționare a Disputelor privind Investițiile, ICSID, care face parte din Banca Mondială, pentru presupusă încălcare a contractului. Procedura este încă în desfășurare.

Statutul de sit al Patrimoniului Mondial UNESCO este considerat de ONG-urile anti-miniere ca fiind o condiție esențială pentru ca acest cătun, care este unul dintre cele mai vechi centre miniere tradiționale din lume, să creeze alternative ecologice la minerit, cum ar fi turismul cultural și ecologic.

Solul este bogat în materiale prețioase

Însă, solul din zonă conține sute de tone de aur și argint, ceea ce face ca aceasta să fie una dintre cele mai mari rezerve de materiale valoroase din Europa, iar mulți oameni sunt sceptici cu privire la faptul că populația locală își poate permite să renunțe la o asemenea bogăție.

„Nu aduce beneficii nici comunității, nici țării”, a afirmat primarul comunei Roșia Montană, Eugen Furdui, după aflarea deciziei UNESCO.

„Să nu uităm că blochează, pe termen mediu și lung, cea mai mare rezervă de aur și argint din Europa”, el a adăugat.

Reacția lui Iohannis

Klaus Iohannis, președintele României, a reacționat cu entuziasm la aflarea acestei veste.

„Salut includerea peisajului cultural minier de la Roșia Montană în [lista] patrimoniului mondial”, scria Iohannis pe Facebook, precizând că acest lucru „ar trebui să devină un model de punere în valoare a patrimoniului prin dezvoltarea durabilă a zonei”.

Sub un guvern tehnocrat, România a depus prima cerere la UNESCO pentru desemnarea sitului minier roman în 2017. Aceasta a fost retrasă în anul următor de un guvern condus de Partidul Social Democrat, pentru a fi reintrodusă în 2020 de un guvern condus de Partidul Național Liberal.