Acasă Blog Pagina 461

2,73 miliarde de euro pentru modernizarea comunităților locale(P)

,,Banii din PNRR vor ajunge în curând pentru modernizarea comunităților locale! În data de 16 mai, la ora 10.00, urmează să fie lansate apelurile de proiecte pentru Fondul local din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)’’, a declarat deputatul PNL de Neamț, Corneliu-Mugurel Cozmanciuc.

,,Prin această componentă, cu un buget total de 2,73 miliarde de euro, Ministerul Dezvoltării asigură cadrul necesar pentru dezvoltarea durabilă a localităților din România, prin investiții în infrastructura locală care vor susține atât reziliența și tranziția verde a zonelor urbane și rurale, cât și reducerea disparităților teritoriale la nivel regional, intra-regional și intra-județean. De asemenea, va fi asigurat cadrul pentru reformarea și digitalizarea instrumentelor de planificare teritorială și urbană la nivelul autorităților publice locale.’’, a adăugat deputatul.

,,Ministerul Dezvoltării va construi 5.522 de locuințe pentru tineri și specialiști din sănătate și învățământ, care vor fi eficiente din punct de vedere energetic.  754 milioane de euro sunt destinate investițiilor în mobilitatea urbană verde, prin înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public cu 1.135 de vehicule nepoluante, cu emisii zero de gaze de eșapament, pentru care ministerul va asigura și stațiile de încărcare necesare, cu un buget de 214,5 milioane de euro. Autoritățile locale vor putea achiziționa 13.200 de puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice. De asemenea, prin Fondul local, se vor realiza 1.091 km de piste pentru biciclete și alte vehicule electrice ușoare la nivel local/metropolitan, în valoare totală de 234 milioane de euro.’’, a conchis deputatul.

 

13 miliarde de euro pentru producerea energiei regenerabile

„Am aprobat Ordonanţa Fondului de modernizare. Este o ordonanţă care practic stabileşte cadrul instituţional şi financiar pentru funcţionarea Fondului de modernizare. Fondul de modernizare este alcătuit la nivelul Uniunii Europene din vânzarea a 2% din totalul certificatelor de emisie a gazelor cu efect de seră şi România are alocate 11,98% din totalul acestor certificate. În valoare absolută de certificate de CO2 sunt 2,2 milioane de certificate de CO2. La o medie a valorii certificatelor de CO2 vorbim de o valoare totală a Fondului de modernizare de aproximativ 13 miliarde euro, poate chiar mai mare, pe măsură ce valoarea certificatelor de CO2 va creşte”, a spus ministrul Energiei.

În Ordonanţă se stabileşte exact cum funcţionează fluxurile financiare, cum se decontează lucrările din Fondul de modernizare, dar şi domeniile prioritare, care sunt cele din Directiva Fondului de modernizare. Este vorba despre energie regenerabilă, energie nucleară, de reţele de transmisie a energiei electrice, de reţele pentru distribuţia şi transportul gazelor naturale, de finanţarea proiectelor de depozitare a gazelor etc.

Ordonanţa vine cu o noutate prin faptul că se urmăreşte încurajarea absorbţiei banilor din fondurile de modernizare şi se are în vedere lucrul în parteneriate prin acorduri de delegare cu colegii de la alte ministere, de la alte instituţii publice centrale.

Virgil Popescu a menţionat că săptămâna viitoare va fi semnat un acord cu Ministerul Agriculturii, cu AFIR (Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale), care lucrează de mult timp cu fonduri europene şi are capacitatea logistică şi administrativă în acest sens.

Fondul pentru Modernizare alocat României va fi și pentru fermieri, respectiv industria alimentară.

,,Ordonanţă de Urgenţă adoptată la nivelul Guvernului, de a direcţiona o parte din fonduri de modernizare la dispoziţia României, către fermieri şi către industria alimentară din România. Pentru construirea de unităţi de producţie a energiei electrice din surse regenerabile, care să deservească aceşti operatori economici. Vom folosi la maxim toate acoperişurile din ferme, din fabricile din industria alimentară, astfel încât să eliminăm acest factor de risc şi să ne asigurăm independenţa energetică. Or, în atare condiţii, cred că este un plus de care va putea beneficia şi fabrica de zahăr de la Luduş”, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu

„Pentru agricultură, pentru fermieri vom derula proiecte de energie regenerabilă, de biogaz, de biomasă, de absolut tot ce e nevoie pe schema la care deja lucrăm împreună cu Ministerul Agriculturii de ceva timp. Vor fi lansate în cel mai scurt timp, evident şi după ce discutăm şi cu Comisia Europeană şi cu Banca Europeană de Investiţii, pentru că secretariatul Fondului de modernizare este ţinut de Banca Europeană de Investiţii. Iar comitetul investiţional, care aprobă proiectele de două ori pe an, odată la începutul anului, în primul trimestru, odată în ultimul trimestru al anului, este, la fel, la nivelul Băncii Europene de Investiţii”, a adăugat ministrul Energiei.

Acesta a reamintit că anul acesta au fost aprobate proiecte în comitetul investiţional din 7 aprilie pentru Complexul Energetic Oltenia, pentru Transelectrica şi o schemă de 1,1 miliarde euro pentru distribuitorii de energie electrică, în total anvelopa de proiecte aprobată în comitet investiţional este de 2,5 miliarde euro, din care 1,4 miliarde sunt proiecte care pot începe anul acesta.

 

Creșterea voluntară cu 200 de lei a salariului minim

Ministerul Finanțelor a elaborat actul normativ necesar pentru îndeplinirea măsurii adoptate în cadrul programului guvernamental ”Sprijin pentru România”,” 200 de lei în plus pentru salariul minim ( creștere voluntară scutită de taxe)”.

Astfel, este propusă neimpozitarea și neincluderea în baza de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii a sumei de 200 lei/lună, reprezentând venituri din salarii și asimilate salariilor, pentru creșterea voluntară a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut în contractul individual de muncă. Reglementarea regimului fiscal derogatoriu are ca scop combaterea consecinţelor sociale negative cauzate de creșterea prețurilor.

De la 1 iunie 2022, pentru suma rezultată din majorarea salariului de bază de la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, respectiv 2.550 lei lunar, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 2.750 lei lunar, nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii.

De această măsură vor beneficia și persoanele nou angajate în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și până la 31 decembrie 2022, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri şi alte adaosuri, este de 2.750 de lei.

Totodată, prin actul normativ sunt aduse o serie de modificări și completări Legii nr.207/2015 privind Codul de procedură fiscală necesare pentru reglementarea obligației de raportare de către furnizorii de servicii poștale a informațiilor specifice referitoare la trimiterile poștale pentru care destinatarul achită expeditorului, prin intermediul rețelei poștale, contravaloarea bunului livrat.

Prin această măsură se urmărește identificarea beneficiarilor reali care eludează taxele și impozitele datorate, prin încasarea sub formă de rambursuri prin intermediul furnizorilor de servicii poștale, a veniturilor obținute din tranzacții efectuate în mediul on-line.

 

 

Sprijin pentru transportatorii şi distribuitorii din România

O nouă măsură din pachetul “Sprijin pentru România”, supusă adoptării Guvernului României. Ministerul Finanțelor propune, printr-un proiect de hotărâre de guvern, o schemă de ajutor de stat pentru compensarea creșterii prețului la combustibil din cauza situației internaționale. Valoarea ajutorului acordat este de 50 bani pe litrul de combustibil, dar nu mai mult de 400.000 euro per întreprindere, echivalent în lei. Termenul limită de depunere a cererilor de compensare este 1 decembrie 2022.

Ajutorul de stat va fi sub forma unui grant acordat operatorilor economici licențiați în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene, care efectuează transport rutier de mărfuri în cont propriu, contra cost sau transport de persoane, în mod regulat, inclusiv transport public local.

Deciziile de compensare se emit până la 31.12.2022, iar plata efectivă a ajutorului de stat se poate face până la 31 iulie 2023, inclusiv. Bugetul schemei de ajutor de stat este de 300 de milioane de lei pentru un număr estimat de 3000 de operatori economici.

Sunt eligibili operatorii economici care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) sunt licențiați în România sau în alte state membre ale Uniunii Europene;
b) dețin cel puțin un vehicul eligibil;
c) operatorii economici stabiliți în România trebuie să nu figureze inactivi potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală sau să nu se afle în inactivitate temporară, înscrisă în Registrul Comerțului și să nu beneficieze de alte compensații pentru activitatea de transport desfășurată cu vehiculele eligibile, cu excepția celor care efectuează transport public local;
d) nu au fost emise împotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau, în cazul în care au fost emise asemenea decizii, acestea au fost puse în aplicare conform prevederilor legale în vigoare;
e) alimentează vehiculele eligibile dupã cum urmează: de la stațiile de distribuție ale operatorilor economici sau din rezervoarele pentru consum propriu deținute;
f) nu se află în procedură de executare silită, faliment, dizolvare, închidere operațională sau lichidare;
g) nu au solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleași costuri eligibile;
h) operatorii licențiați în alte state membre ale Uniunii Europene trebuie să prezinte o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că efectuează transport rutier de mărfuri în cont propriu, precum şi o listă a vehiculelor eligibile utilizate pentru transportul rutier de mărfuri în cont propriu și dețin o licență comunitară, pentru transportul rutier de mărfuri contra cost și pentru transportul de persoane.

Se poate solicita ajutor de stat pentru toate vehiculele eligibile deținute în cursul trimestrului pentru care se solicită compensarea, în baza unei cereri de compensare, depusă la Autoritatea Rutieră Română, începând cu prima zi a trimestrului următor celui pentru care se solicită plata ajutorului de stat. În categoria cheltuielilor eligibile se încadrează facturile emise cu 30 de zile lucrătoare înaintea publicării în Monitorul Oficial a prezentei hotărâri.

Ministerul Finanțelor, Agenția Națională de Administrare Fiscală şi Autoritatea Rutieră Română – A.R.R., prin Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, vor încheia un protocol de colaborare pentru transmiterea informațiilor referitoare la operatorii economici, necesare pentru evaluarea cererii.

Schema de ajutor de stat a fost elaborată în baza punctului 2.1. Ajutoare limitate, Capitolul 2 – Măsuri temporare de ajutor de stat din Comunicarea Comisiei privind Cadrul temporar de criză pentru măsuri de ajutor de stat de sprijinire a economiei ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei (2022/C 131 I/01) şi se notifică la Comisia Europeană în vederea autorizării.

 

Un nou apel pentru finanțarea rutelor turistice/culturale

Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat un nou apel de proiecte în cadrul Investiției 1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale, Componenta 11 – Turism și cultură din Planul Național de Redresare și Reziliență al României. Astfel, potențialii beneficiari pot depune, într-un interval de 20 zile, propuneri de obiective care să facă parte din cele 12 rute menționate în Investiția 1 – Componenta 11 din PNRR. Informații despre noul apel de proiecte, aici: .

Reamintim faptul că pentru implementarea Investiției 1 – Componenta 11 din PNRR a fost derulat un prim apel în perioada 25 februarie – 20 martie 2022, în urma căruia s-a constatat necesitatea deschiderii unui nou apel în vederea ocupării locurilor rămase disponibile în cadrul rutelor turistice/culturale, respectiv pentru ca reprezentativitatea obiectivelor în cadrul celor 12 rute turistice/culturale să fie cât mai mare și la nivel național.

„Patrimoniul cultural al României este o valoare a noastră, a tuturor, care trebuie valorificat pentru a crea locuri de muncă, mai ales în zonele rurale. Mulțumesc celor care au muncit și au pregătit proiecte. Sper că prin acest apel nou să avem și mai multe propuneri de obiective pentru restaurarea castrelor romane și ale culelor, și pentru promovarea mănăstirilor, cetăților, castelelor și satelor tradiționale, și a altor obiective de pe cele 12 rute importante pentru promovarea turismului cultural în România”, a declarat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Informații detaliate despre situația obiectivelor selectate și a celor neselectate, în urma primului apel*:

Nr.crt. Rută Țintă obiective
Promovare
Țintă obiective
Restaurare
Realizat în urma Apelului 1
Promovare
Realizat în urma Apelului 1
Restaurare
Rămas de ocupat în urma Apelului 1

Promovare

Rămas de ocupat în urma Apelului 1

Restaurare

1 Ruta castelelor 30 5 14 5 16 0
2 Ruta curiilor din zona Transilvaniei 25 5 8 5 17 0
3 Ruta culelor 15 5 6 4 9 1
4 Traseul gastronomiei tradiționale românești 30 – 28 – 2 –
5 Ruta bisericilor fortificate 20 – 10 – 10 –
6 Ruta bisericilor de lemn 30 10 28 10 2 0
7 Ruta mănăstirilor din zona Moldovei 30 5 8 5 22 0
8 Ruta Sfântul Ladislau pe teritorilul României 20 5 13 5 7 0
9 Traseul Castrelor Romane 20 5 13 3 7 2
10 Ruta cetăților 30 5 18 5 12 0
11 Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creșterii atractivității zonei. 30 30 36 36 0 0
12 Ruta satelor cu arhitectură tradițională 20* * 16 * 4 *

* Prin „obiectiv” se înțelege sat sau comună. Pentru restaurare vor fi finanțate câte 8 gospodării tradiționale localizate în fiecare sat/comună calificat în vederea promovării.

Investiția 1 – Promovarea celor 12 rute turistice/culturale din cadrul Componentei 11 – Turism și Cultură PNRR are o alocare de 103,53 milioane euro. Obiectivul acestei investiții este de a crește atractivitatea destinațiilor turistice selectate în urma dezvoltării a 12 rute turistice/culturale tematice în zonele rurale defavorizate din România și crearea de noi locuri de muncă în industria turistică. Astfel, este acordat sprijin financiar pentru promovarea celor 12 rute turistice/culturale, și pentru modernizarea/reabilitarea obiectivelor (siturilor) turistice cu impact național și internațional, identificate în zonele de destinație optimă.

Cel puțin 225 de situri vor fi incluse în cele 12 rute turistice/culturale, acestea vor fi alese pe baza cartografierii și vor fi poziționate în zone strategice, pentru a atrage atât turiștii români, cât și pe cei străini pe baza acestor rute. Turismul cultural este un produs turistic de top în ceea ce privește călătoriile internaționale, iar prin acest program se dorește dezvoltarea României din această perspectivă, prin creșterea accesibilității zonelor turistice și a calității infrastructurii turistice, dezvoltarea destinațiilor turistice, creșterea și diversificarea ofertei turistice prin valorificarea patrimoniului cultural și natural, respectiv creșterea calității experiențelor și a serviciilor la nivelul destinațiilor turistice.

Reamintim faptul că Planul Național de Redresare și Reziliență are un buget total de 29,2 miliarde euro, din care 14,2 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi. Pentru implementarea Planului, România a încasat două tranșe de prefinanțare în valoare de  3,79 miliarde euro: o transă în valoare de 1,85 miliarde euro aferentă componentei de granturi, respectiv 1,94 miliarde euro din componenta de împrumut.

PNRR se bazează pe șase piloni, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Uniunii Europene, respectiv: tranziția verde, transformare digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliența și politici pentru generația următoare. Planul include măsuri privind transportul durabil, educația, sănătatea, renovarea clădirilor și digitalizarea administrației publice.

 

 

 

 

Modernizarea Poștei Române și îmbunătățirea serviciilor furnizate

,,Poșta este unul dintre serviciile care ajung la cel mai mare număr de beneficiari de pe teritoriul României și tocmai din acest motiv calitatea serviciilor oferite este o prioritate pentru Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, sub autoritatea căruia funcționează compania. Poșta Română poate să devină o companie competitivă și capabilă să se adapteze schimbărilor rapide apărute pe piață, iar acest obiectiv este obligatoriu de atins nu doar din punctul de vedere al profitabilității, ci și al responsabilității pe care o deține compania ca unic furnizor de serviciu poștal universal.’’, a declarat ministrul, Marcel Ioan Boloș.

Strategia de dezvoltare şi diversificare economică a Companiei Naționale „Poşta Română̆”, aprobată la inițiativa MCID, prevede cinci direcții principale de acțiune pentru modernizarea companiei și pentru îmbunătățirea serviciilor furnizate beneficiarilor:

  • Implementarea unui program de investiții care să vizeze creșterea mobilității factorilor poștali, modernizarea oficiilor poștale, digitalizare și automatizare prin achiziția de linii de sortare automatizate, precum și alte echipamente pentru eficientizarea activității, achiziția de cutii poștale digitale și alte echipamente de modernizare a portofoliului de servicii poștale. Astfel, vor fi renovate oficiile poștale și se va asigura o mai mare mobilitate a salariaților prin achiziția de biciclete electrice, motoscutere, ATV-uri, trotinete electrice și alte mijloace de transport alternative. Compania va implementa soluțiile software și hardware necesare pentru ca serviciile de trimiteri să corespundă celor mai înalte standarde de calitate, viteză, accesibilitate, raport cost-calitate și trasabilitate, clienții vor avea la dispoziție echipamente self-service și se va implementa o rețea de cutii poștale digitale disponibilă pe întreg teritoriul țării.
  • Reorganizarea strategică după o structură împărțită pe arii funcționale și procese, prin reducerea numărului de posturi și reducerea cheltuielilor cu personalul administrativ, fără a modifica schema de personal operațional (factori poștali și oficianți).
  • Internaționalizarea Companiei Naționale „Poșta Română” prin dezvoltarea colaborării cu instituțiile similare din alte state. De asemenea, se vor face demersuri pentru dezvoltarea, în parteneriat cu unități de învățământ superior din România și din străinătate, a unui program de studii universitare de licență și master în domeniul poștal, logistică și lanțuri de distribuție.
  • Externalizarea serviciilor care generează costuri nejustificate.
  • Regândirea politicii de salarizare pentru a motiva salariații.

Modernizarea Poștei Române va fi susținută, anul acesta, printr-un buget propus pentru investiții de aproximativ 120 milioane de lei.

 

Sectorul de Autostradă Bacău – Pașcani va intra în linie dreaptă

Consiliul Interministerial a avizat indicatorii tehnico-economici pentru Autostrada Bacău – Pașcani (A7). După ce indicatorii vor fi aprobați, prin Hotărâre de Guvern, se va putea intra în faza de avizare a Proiectului Tehnic.

Finalizarea acestor etape va permite demararea procedurilor pentru lansarea în licitație a contractului de construcție efectivă a celor 77 de km ai acestui sector din Autostrada Moldovei (A7).

Construcția Autostrăzii Moldovei (Ploiești – Pașcani), cu o lungime de aproximativ 320 de km, va avea un cost estimat de 25,8 miliarde de lei (fără TVA) și va fi finanțată prin PNRR.

 

Fonduri nerambursabile pentru firmele și localitățile din România

 

  1. COMPONENTA 6 – ENERGIE – PNRR – MINISTERUL ENERGIEI

SESIUNE: 31 martie – 31 mai 2022

SITE: https://energie.gov.ro/pnrr/

Fondurile nerambursabile în domeniul energiei regenerabile fac parte din Componenta 6 a PNRR, gestionată de Ministerul Energiei, şi sunt destinate atât IMM, întreprinderilor mari, dar şi companiilor nou înfiinţate. Acestea facilitează investiţii în dezvoltarea de soluţii „verzi” companiilor cu activitate în România, pentru proiecte unde fiecare beneficiar poate accesa până la 15 milioane euro fonduri nerambursabile.

Potrivit Ghidului specific, publicat la 30 martie 2022, companiile pot solicita finanţare nerambursabilă pentru o investiţii în energie regenerabilă prin panouri fotovoltaice de cel puţin 0,2 MW, unde investiţiile de până în 1 MW pot beneficia de finanţare nerambursabilă de până la 750.000 EUR/MW, iar cele care depăşesc 1MW – până la 425.000 EUR/MW.

În cazul investiţiilor în centrale eoliene, cuantumul grantului se ridică la 1,3 milioane europentru proiectele cuprinse între 0,2 şi 1 MW, în timp ce proiectele de peste 1MW beneficiază de un standard de cost de 650.000 EUR/MW.

Investiţiile vor fi finalizate, respectiv instalate şi conectate la SEN (Sistemul Energetic Naţional), inclusiv punerea în funcţiune, până cel târziu la finalul trimestrului II 2024.

2. HG 807/2014 – AJUTOR DE STAT PENTRU INVESTIŢII DE MINIMUM 1 MILION EURO (MINISTERUL FINANŢELOR)

SESIUNE: închisă temporar, anunţată pentru luna iunie

SITE: https://mfinante.gov.ro/ro/hg-807/20141

Ajutorul de stat reglementat de HG 807/2014 este una dintre cele mai importante soluţii de finanţare destinate companiilor din România care au în plan investiţii în dezvoltare: construire de noi fabrici/hoteluri/clinici medicale,extindere, diversificare.

Până la începutul acestui an, Schema acorda sprijin de până la 50% din valoarea investiţiei, dar nu mai mult de 37,5 milioane euro, iar condiţia era ca valoarea minimă a investiţiei să fie de cel puţin 1 milion euro.

De la începutul acestui an, Comisia Europeană a notificat România să mărească sprijinul şi intensitatea acordate pentru investiţii, astfel 19 judeţe din ţară vor beneficia din acest an de 60% susţinere nerambursabilă prin ajutor de stat.

Botoşani, Suceava, Neamţ, Bacău, Vaslui, Vrancea, Galaţi, Tulcea, Brăila, Buzău, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Teleorman, Olt, Vâlcea, Gorj, Dolj şi Mehedinţi se numără printre cele 19 judeţecare vor beneficia de alocări de până la 60% în proiectele realizate prin ajutor de stat în următorii ani.

„Potrivit ultimelor modificări realizate prin HG 530/21.04.2022, proiectele vor primi punctaj suplimentar în funcţie de mărimea acestora, cât şi poziţionarea într-o zonă defavorizată.

Proiectele vor fi ierarhizate în ordinea punctajului şi dat fiind apetitul ridicat al companiilor pentru finanţări nerambursabile, este posibilă epuziarea fondurilor în cadrul următoarei sesiuni din iunie-iulie, prin urmare sfătuim companiile care au proiecte mai mari de investiţii, de minim 1 milion euro, să le pregătească temeinic şi să le depună”.

3. HG 332/2014 – MAXIMUM 60% DIN COSTURILE SALARIALE PE 2 ANI PENTRU MINIMUM 100 ANGAJAŢI (MFP)

SESIUNE: deschisă în mod continuu

SITE: https://mfinante.gov.ro/hg-332/20141

SCOP: Schema de ajutor de stat promovează dezvoltarea regională prin crearea de noi locuri de muncă; minim  100 locuri de munca

BUGET: 600 mil. EUR

FINANŢARE: aproximativ 1.700 de companii

4. POC 4.1.1. – INVESTIŢII ÎN ACTIVITăŢI PRODUCTIVE (MINISTERUL INVESTIŢIILOR ŞI PROIECTELOR EUROPENE)

SESIUNE: deschidere în curând, est. iunie-iulie 2022

SITE: https://mfe.gov.ro/poc-ghidul-consolidat-aferent-actiunii-4-1-1-investitii-in-activitati-productive/

Deşi pe 21 martie era anunţată deschiderea sesiunii de depunere a proiectelor prin POC 4.1.1., Guvernul a anunţat că va modifica criteriile de departajare în caz de punctaj egal pentru apelul competitiv privind granturile de investiţii de până la 1 milion de euro (Măsura 4.1.1.) ce urmează a fi acordate IMM-urilor şi a decis amânarea termenului de lansare până la primirea avizului din partea Comisiei Europene pe noua schemă.

De asemenea, reprezentanţii mediului de afaceri au propus înlocuirea criteriului de departajare privind scăderea cifrei de afaceri din 2020 faţă de 2019 cu alte criterii, considerate a fi mai relevante.

În urma discuţiilor, au fost elaborate noi criterii de departajare în caz de punctaj egal, respectiv:

  • productivitatea muncii per angajat în anul 2019, exprimată ca raport între cifra de afaceri realizată în acel an şi numărul de angajaţi;
  • ponderea valorii utilajelor tehnologice în cadrul proiectului din total grant solicitat;
  • numărul de locuri de muncă nou create;
  • data şi ora înscrierii în program.

Totodată, reprezentanţii mediului de afaceri au propus ca firmele al căror acţionariat a fost modificat în ultimul an să nu fie eligibile pentru această măsură, acceptată de Guvern pentru a preveni specula de vânzări şi cumpărări de firme special destinate acestor granturi.

Bugetul apelului ar urma să fie de 358 milioane euro, la care se va aplica o limită de supracontractare de 120%, ceea ce înseamnă că valoarea cumulată a proiectelor finanţate va putea ajunge la 430 milioane euro.

Potrivit calendarului estimat de noul Ministru a Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Marcel Boloş, în următoarele 2 luni ar trebui să se publice noul ghid şi să se anunţe deschiderea sesiunii.

5. PROGRAMUL NAŢIONAL MULTIANUAL DE MICROINDUSTRIALIZARE – PÂNÂ LA 500.000 RON PENTRU COMPANII (MAT)

SESIUNE: mai 2022

BUGET: 50 mil. lei

FINANŢARE: maximum 75% nerambursabil din cheltuielile eligibile, maximum 500.000 lei/beneficiar

ELIGIBILITATE: Societăţile comerciale – IMM şi cooperative

SCOP: Susţinerea investiţiilor în sectoarele economice prioritare, creşterea volumului de activitate şi a competitivităţii IMM, promovarea producţiei interne şi a conceptului “Fabricat în România”.

6. PROGRAMUL COMERŢ ŞI SERVICII

SESIUNE: est. iunie 2022

STATUS: se aşteaptă ghid consultativ

FINANŢARE: 60.000 EUR – grant maxim

SITE: https://oportunitati-ue.gov.ro/programul-de-comert-si-servicii-de-piata/

7. SCHEMA DE AJUTOR DE STAT REGIONAL PENTRU RECICLARE (AFM)

SESIUNE: deschidere estimata in iulie 2022 –  până la 31 decembrie 2023

STATUS: mai – ghid consultativ

BUGET: 1,1 mld. RON (cca. 220 mil. EUR)

FINANŢARE: PNRR

SCOP: Acordarea de sprijin financiar operatorilor economici, în vederea realizării de investiţii iniţiale noi destinate sortării, tratării, reciclării şi valorificării deşeurilor, în vederea obţinerii de produse noi, materiale reciclate sau materii prime secundare, în scopul reducerii la minimum a efectelor negative ale deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului, reducerea consumului de resurse primare, creşterea ratei de reciclare şi îmbunătăţirea calităţii materialelor reciclate.

8. SCHEMA DE CAPITAL DE LUCRU PENTRU AGRICULTURă ŞI PROCESARE

SESIUNE: deschidere mai-iunie 2022

BUGET: 300 mil. EUR

SCOP: Pentru a stimula sectorul agricol şi agro-alimentar; se va crea o Schema de capital de lucru;

9. START-UP NATION 2022 – ediţia a treia (MAT)

SESIUNE: est. deschidere 17 mai 2022

FINANŢARE: maximum 200.000 RON/beneficiar

10. AFIR – SM 4.1a – INVESTIŢII IN EXPLOATAŢII POMICOLE (MINISTERUL AGRICULTURII)

SESIUNE: Se va deschide în cursul acestui an. AFIR nu a publicat până în acest moment un calendar estimativ pentru anul curent. În plus, AFIR este în plin proces de evaluare a proiectelor depuse în noiembrie 2021 – ianuarie 2022.

SITE: https://online.afir.info/

11. PROGRAMUL NAŢIONAL DE INVESTIŢII „ANGHEL SALIGNY” (MDLPA)

SESIUNE: deschisă, 7 martie – 27 aprilie 2022

SITE: https://investitii.mdlpa.ro/

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a deschis pe 7 martie Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, ce vizează proiecte de investiţii în „sisteme de distribuţie a gazelor naturale, inclusiv a branşamentelor, precum şi a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale”.

Cererile de finanţare se pot depune în platforma digitală creată cu această destinaţie până cel târziu pe 27 aprilie 2022, aici: https://investitii.mdlpa.ro/

Prin Programul „Anghel Saligny” sunt alocate 50 miliarde de lei pentru extinderea şi modernizarea reţelelor de drumuri, poduri, apă, canalizare şi gaz, iar, în urma preluării finanţării altor 105 de proiecte de reţele de gaz de la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, bugetul total se va ridica la 55,5 miliarde de lei.

12. COMPONENTA 5 – VALUL RENOVÂRII – PNRR (MDLPA)

SESIUNE: 1 aprilie – 30 mai 2022

SITE: https://www.mdlpa.ro/

Bugetul pentru Valul Renovării este de 2,2 miliarde de euro, ajungând la 2,8 miliarde de euro prin supracontractare, iar investiţiile vizează, în principal, lucrări de renovare energetică a blocurilor şi a clădirilor publice, precum şi proiecte integrate de consolidare seismică şi eficientizare energetică.

13. COMPONENTA 10 – PNRR – FONDUL LOCAL (MDLPA)

SESIUNE: 1 aprilie – 30 mai 2022

SITE: https://www.mdlpa.ro/

Fondul Local are un buget total iniţial de 2,1 miliarde de euro, ajungând la 2,7 miliarde de euro după supracontractare şi vizează trecerea spre tranziţia verde şi digitală, prin investiţii în fondul construit, în achiziţia de transport verde şi de digitalizare a documentaţiilor pentru amenajarea teritoriului şi urbanism.

 

 

Microgranturi și granturi pentru capital de lucru – 300 mil.euro

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va finanța, prin Programul Operațional Competitivitate, microgranturi și granturi pentru capital de lucru în valoare de 300 milioane euro, destinate IMM-urilor din domeniul agriculturii. Granturile vor fi acordate de către Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.

MIPE a publicat în consultare publică proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi și granturi pentru capital de lucru entităților din domeniul agroalimentar cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, inițiat împreună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT). Administratorul schemei de ajutor de stat va fi MAT în parteneriat cu agențiile pentru întreprinderi mici și mijlocii, atragere de investiții și promovare a exportului.

Acordarea acestor ajutoare este propusă în contextul în care pandemia COVID-19 a afectat semnificativ sectorul agroalimentar. Acordarea finanțărilor face parte din pachetul de măsuri „Sprijin pentru România”, adoptat de Guvernul României și vizează reducerea impactului semnificativ generat de creșterea prețurilor la produsele de bază și derivatele acestora, precum și acordarea de sprijin pentru redresarea întreprinderilor din domeniul agriculturii, pisciculturii, acvaculturii și industriei alimentare, unele dintre cele mai afectate de efectele pandemiei COVID-19.

Pentru acordarea de microgranturi este alocată suma de 50 milioane euro, iar pentru granturi pentru capital de lucru este alocat un buget de 250 milioane euro.

Conform proiectului de Ordonanță, vor putea beneficia de aceste ajutoare de stat: IMM -uri, microîntreprinderi, persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (ÎI), societăți cooperative agricole, cooperative agricole, grupuri și organizații de producători, întreprinderi familiale (ÎF), înființate conform legislației în vigoare.

Microgranturile vor fi în valoare de 5.000 euro. Vor putea beneficia de microgranturi: IMM -uri, microîntreprinderi, persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (ÎI) și întreprinderi familiale (ÎF), înființate conform legislației în vigoare.

Valoarea granturilor pentru capital de lucru va fi stabilită în funcție de cifra de afaceri înregistrată în anul 2019, astfel:

  • 5.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 cuprinsă între 5.000 și 13.500 euro;
  • 15% din cifra de afaceri, fără a depăși valoarea de 120.000 euro, pentru IMM-urile cu cifra de afaceri aferentă anului 2019 mai mare de 13.501 euro;
  • 120.000 euro pentru IMM-urile cu cifra de afaceri cu echivalentul în euro de peste 1 milion de euro.

Vor putea contracta granturi: IMM-urile, microîntreprinderile, societățile agricole, cooperativele agricole, grupurile de producători și organizațiile de producători a căror activitate a fost afectată de efectele pandemiei de COVID -19.

Informații detaliate despre condițiile de eligibilitate, în proiectul de act normativ publicat pe site-ul MIPE la următorul link: https://mfe.gov.ro/oug-dom-agroalimentar/.

 

 

 

Mașinile cu emisii zero vor primi numere de înmatriculare verzi

Ordinul comun care reglementează acordarea de numere de înmatriculare cu litere și cifre de culoare verde a fost publicat în Monitorul Oficial.

Astfel, conform Ordinului comun al ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor, al ministrului Afacerilor Interne şi al Viceprim-ministrului, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, numerele de înmatriculare cu litere și cifre de culoare verde vor fi acordate exclusiv autovehiculelor cu emisii zero de CO2 (mașini pur electrice sau cu pilă de combustie cu hidrogen).

”Numere de înmatriculare dedicate mașinilor nepoluante vor funcționa ca un pașaport verde pentru acest tip de autovehicule. Prin identificarea clară și vizibilă a vehiculelor nepoluante în trafic, creăm cadrul pentru acordarea unor facilități celor care le utilizează: fie că vorbim de parcare gratuită, acces permis în zone cu emisii reduse, reduceri de taxe și impozite, autoritățile locale, în special cele din marile aglomerări urbane, vor avea un instrument de lucru foarte util”, a declarat ministrul Tánczos Barna.

Noile măsuri vor intra în vigoare la 60 de zile de la publicarea Ordinului în Monitorul Oficial. În cazul mașinilor deja înmatriculate care respectă criteriile de acordare a ”numerelor verzi”, acestea vor putea fi preschimbate, la cerere, după intrarea în vigoare a prevederilor actului normativ.