Acasă Blog Pagina 76

Salariul Directorului STB a ajuns la 12.000 de euro pe lună, după creșteri succesive și renovarea biroului cu 153.000 de euro

Redacția Normedia
-
0
Salariul Directorului STB a ajuns la 12.000 de euro pe lună, după creșteri succesive și renovarea biroului cu 153.000 de euro

Directorul Societății de Transport București (STB), Daniel Istrate, a înregistrat o creștere impresionantă a salariului său, ajungând în 2025 la 12.000 de euro lunar, un venit de patru ori mai mare decât cel pe care îl avea când a preluat funcția în 2023.

Salariul său a fost majorat succesiv de la aproximativ 3.000 de euro lunar în 2023 la 9.000 de euro în 2024, iar în 2025 acesta a ajuns la valoarea de 12.000 de euro pe lună.

În același timp, Istrate a comandat renovarea biroului său, la un cost de 153.000 de euro, o sumă ce a stârnit controverse având în vedere problemele financiare ale STB.

Daniel Istrate a devenit directorul general al STB în septembrie 2023, după ce a ocupat funcția de director al Direcției Tehnice și Investiții din cadrul aceleași instituții. În 2023, venitul său a fost de 181.916 lei, ceea ce reprezenta aproximativ 3.000 de euro pe lună. Însă, lucrurile s-au schimbat rapid, iar în 2024, Istrate a obținut un venit total de 542.135 de lei, echivalentul a 9.000 de euro pe lună. Acesta a înregistrat o creștere substanțială a veniturilor din septembrie 2024, iar contractul său de mandat, semnat în acea lună, i-a asigurat o remunerație netă de 11.800 de euro pe lună.

În aprilie 2025, salariul său a crescut din nou, ajungând la un venit brut lunar de 108.461 de lei, ceea ce corespunde unui venit net de aproximativ 12.000 de euro pe lună, după plata taxelor și impozitelor. Această majorare a salariului, realizată în contextul în care multe companii publice și instituții de stat se confruntă cu dificultăți financiare, a stârnit critici și îngrijorări, în special având în vedere că STB se află într-o perioadă de dificultăți financiare, având datorii semnificative și un deficit bugetar major.

Potrivit contractului de mandat al lui Daniel Istrate, salariul acestuia a fost calculat raportat la salariul mediu pe economie, iar remunerația sa este compusă dintr-o indemnizație fixă și o componentă variabilă. Conform reglementărilor, directorul general al STB beneficiază de o indemnizație fixă lunară echivalentă cu de șase ori media salariului mediu brut lunar pe economie, și o componentă variabilă ce reprezintă opt ori media salariului mediu brut lunar. Astfel, salariul său a ajuns la 12.000 de euro, ceea ce reprezintă un venit net echivalent cu aproximativ 14 salarii medii pe economie.

Pe lângă această creștere a salariului, Istrate a justificat majorarea indemnizațiilor prin faptul că, în prezent, STB derulează „obiective de natură strategică” și are în plan investiții substanțiale pentru îmbunătățirea infrastructurii și modernizarea flotei. În 2025, compania a prevăzut un buget de 1,9 miliarde de lei, majoritatea sumei provenind din subvențiile Primăriei București, iar cele mai mari cheltuieli sunt destinate salariilor angajaților, inclusiv remunerației directorului Istrate.

În paralel cu creșterea veniturilor, Daniel Istrate a comandat lucrări de renovare a biroului său, în valoare de 153.000 de euro, o sumă considerată exorbitantă în contextul dificultăților financiare cu care se confruntă STB. Biroul a fost reamenajat de firma Alcoor Smart Group, o companie care, potrivit istoricului său, se ocupă cu lucrări de construcție a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale, și care nu pare să aibă o experiență semnificativă în domeniul amenajărilor interioare.

Deși Istrate a declarat inițial că renovarea biroului face parte dintr-o lucrare mai amplă, în urma anchetelor jurnalistice, directorul nu a oferit detalii suplimentare cu privire la motivele și necesitatea acestei cheltuieli. În fața criticilor venite din partea opiniei publice, Istrate a afirmat că este bolnav și a refuzat să răspundă întrebărilor legate de renovarea biroului, ceea ce a stârnit și mai multe speculații despre transparența și eficiența cheltuielilor din cadrul STB.

Creșterea salariului directorului STB și cheltuielile extravagante pentru renovarea biroului vin într-un context în care societatea se confruntă cu mari probleme financiare. STB are datorii de peste 69 de milioane de lei și o mare parte din veniturile sale depind de subvențiile primite de la Primăria Generală. De asemenea, compania se află într-o situație dificilă din punct de vedere al plăților către furnizori și al cheltuielilor cu personalul.

În fața acestor realități, mulți bucureșteni și angajați ai STB se întreabă dacă creșterile salariale și cheltuielile pentru renovări sunt justificate, având în vedere că serviciile de transport public din Capitală au fost afectate de lipsa investițiilor și de infrastructura învechită. De asemenea, întreaga situație a ridicat întrebări legate de transparența cheltuielilor publice și de responsabilitatea celor care conduc astfel de instituții publice.

Salariile mari ale directorilor și ale membrilor Consiliilor de Administrație din cadrul STB nu sunt o noutate. De-a lungul anilor, societatea a fost criticată pentru sumele mari pe care le plătește conducătorilor săi, în timp ce angajații au avut salarii mult mai mici și au fost afectați de întârzieri în plata drepturilor salariale. De exemplu, în luna februarie a acestui an, STB a avut datorii de 69 de milioane de lei, iar sindicaliștii au semnalat probleme serioase legate de condițiile de muncă, de întârzierea aplicării creșterilor salariale negociate și de managementul defectuos al companiei.

Creșterea salariilor directorilor STB și cheltuielile excesive cu renovarea birourilor sunt subiecte care generează controverse și îngrijorări publice. Într-un context economic dificil, în care compania se confruntă cu datorii semnificative și cu riscuri financiare, transparența în gestionarea banilor publici devine esențială. Majorările salariale spectaculoase și investițiile în lux ale celor aflați la conducere ridică întrebări cu privire la eficiența managementului și la corectitudinea alocării resurselor publice. În acest context, autoritățile locale și conducerea STB trebuie să răspundă întrebărilor și să demonstreze că aceste cheltuieli sunt justificate și benefice pentru cetățenii Bucureștiului.

Sursă: Buletin de București

Percheziții DNA la Spitalul Militar “Carol Davila”: Colonelul Marian Mitrică și alți medici acuzați de luare de mită. Sume uriașe găsite acasă la șeful secției de Neurochirurgie

Redacția Normedia
-
0
Percheziții DNA la Spitalul Militar “Carol Davila”: Colonelul Marian Mitrică și alți medici acuzați de luare de mită. Sume uriașe găsite acasă la șeful secției de Neurochirurgie

Într-un nou scandal de corupție care zguduie sistemul sanitar din România, DNA a descins la Spitalul Militar „Carol Davila” din București și în alte locații, într-o anchetă ce vizează mai mulți medici din cadrul spitalului, printre care și pe șeful secției de Neurochirurgie, colonelul Marian Mitrică.

Procurorii susțin că cei trei medici implicați au luat șpagă pentru intervențiile chirurgicale și pentru a facilita pensionarea anticipată a unor militari. În urma perchezițiilor, au fost descoperite sume impresionante de bani în diverse valute, inclusiv lei, euro, dolari, lire sterline, dirhami, dinari și franci elvețieni.

Conform surselor G4Media, perchezițiile efectuate la domiciliul colonelului Marian Mitrică au condus la descoperirea unor sume uriașe de bani, după cum urmează: 83.816 lei, 10.685 euro, 3.551 dolari, 2030 dirhami (moneda din Emiratele Arabe Unite), 135 lire sterline, 140 dinari sârbești și 20 franci elvețieni. Banii erau ascunși în diverse locații din locuința medicului, iar la biroul acestuia au fost găsite și alte sume în plicuri. Sumele de bani erau, conform surselor citate, puse de pacienți în schimbul unor intervenții chirurgicale sau consultații, iar medicul ar fi fost surprins în flagrant în timp ce accepta mită.

Aceste percheziții vin într-un context în care medicii din sistemul public, în special cei care lucrează în spitale militare de prestigiu, au fost acuzați de-a lungul timpului de practici ilegale, dar această descindere a DNA adâncește și mai mult criza încrederei în instituțiile publice din România.

Alături de Marian Mitrică, alți doi medici militari sunt vizați de anchetă. Aceștia sunt acuzați de luare de mită în formă continuată pentru facilitarea pensionărilor anticipat, dar și pentru acordarea de consultații sau intervenții chirurgicale fără respectarea reglementărilor legale. Procurorii DNA susțin că suma de 200 de lei sau 100 de euro era obținută pentru fiecare act medical sau consult, iar banii erau introduși sub tastaturile birourilor medicilor, într-o metodă bine pusă la punct.

În cadrul anchetei, procurorii au găsit și stenograme în care medicii discutau cu pacienții și cu alți colaboratori, în care șeful secției de Neurochirurgie, Marian Mitrică, le promitea pacienților zile suplimentare de concediu medical sau chiar internații suplimentare în schimbul unor sume de bani.

Potrivit anchetatorilor, aceste practici nu sunt izolate și fac parte dintr-o rețea mai largă de corupție, care ar fi funcționat de mai mulți ani în cadrul spitalului. DNA susține că, în schimbul favorurilor acordate, pacienții lăsau plicuri cu bani, iar aceste acțiuni deveneau un obicei. În plus, medicii implicati sunt acuzați că și-au creat un sistem personalizat de a facilita pensionările anticipate ale militarilor prin intermediul comisiilor medicale, fiind implicați în actele de fraudă.

De asemenea, în cadrul anchetei au fost descoperite informații cu privire la modul în care documentele medicale erau modificate sau completate pentru a include „elemente care să favorizeze pensionările rapide și ilegale” ale militarilor. Procurorii DNA au reușit să adune dovezi solide în acest sens și urmează să prezinte toate informațiile în fața instanței.

Într-o discuție recentă interceptată de DNA între Marian Mitrică și un pacient, șeful secției de Neurochirurgie discută deschis despre obținerea unor pensionări pe motiv medical, acordându-le celor care aveau nevoie o serie de „facilități”. Astfel, medicul îi promite pacientului o serie de zile suplimentare de concediu, pentru a-l ajuta să obțină încadrarea într-o comisie care să-i permită pensionarea anticipată pe motive medicale.

În stenogramele obținute de procurori, Mitrică discută cu pacientul despre detaliile procedurii și cum să „împlinească cerințele comisiei”, ceea ce face ca întreaga procedură să devină o formalitate în schimbul unor sume de bani. Acest sistem a fost folosit cu succes de-a lungul mai multor luni, fără ca autoritățile să intervină la timp pentru a preveni astfel de infracțiuni.

După descinderea DNA, colonelul Marian Mitrică și ceilalți medici implicați au fost duși la audieri, iar procurorii au decis aplicarea măsurii de control judiciar, interzicându-le dreptul de a profesa. Aceștia au fost acuzați de luare de mită în formă continuată, iar ancheta continuă pentru a stabili întregul mecanism al corupției care a avut loc în cadrul Spitalului Militar „Carol Davila”.

Ministerul Apărării Naționale și Spitalul „Carol Davila” au transmis un comunicat prin care exprimă regretul față de aceste evenimente și afirmă că vor coopera pe deplin cu autoritățile pentru a asigura o anchetă completă și transparentă. De asemenea, conducerea spitalului a asigurat că va lua toate măsurile necesare pentru a preveni astfel de acte de corupție în viitor și a avertizat angajații că orice implicare în fapte de acest gen va atrage sancțiuni severe.

Această investigație DNA scoate la iveală nu doar corupția din cadrul Spitalului Militar „Carol Davila”, dar și o problemă mai largă care afectează întregul sistem de sănătate publică din România. Mulți pacienți se simt nevoiți să ofere mită pentru a beneficia de un serviciu medical corect sau pentru a-și obține drepturile legale, iar această situație continuă să erodeze încrederea publicului în instituțiile statului. De asemenea, actele de corupție în domeniul medical pot pune în pericol viața pacienților, în condițiile în care aceștia sunt influențați să participe în proceduri medicale sau să primească tratamente care nu sunt justificate din punct de vedere medical, dar care sunt acordate pentru a beneficia de bani.

Perchezițiile efectuate de DNA la Spitalul Militar „Carol Davila” și acuzațiile de luare de mită care vizează pe șeful secției de Neurochirurgie și alți doi medici reprezintă un pas important în lupta împotriva corupției în domeniul public din România. Ancheta în curs de desfășurare are potențialul de a aduce la lumină o rețea mai amplă de corupție care poate afecta grav sistemul medical din România, iar autoritățile trebuie să continue să ia măsuri ferme pentru a preveni astfel de practici în viitor. În același timp, se impune ca toate persoanele implicate în aceste infracțiuni să răspundă în fața legii, pentru a restabili încrederea cetățenilor în instituțiile statului.

Sursă: Info-sud-est.ro

Membrii Consiliului de Administrație de la Fabrica de Pulberi Făgăraș și-au majorat indemnizațiile de 12 ori, de la 1.680 Lei la 19.900 lei: Decizia a fost aprobată de AMEPIP

Redacția Normedia
-
0
Membrii Consiliului de Administrație de la Fabrica de Pulberi Făgăraș și-au majorat indemnizațiile de 12 ori, de la 1.680 Lei la 19.900 lei: Decizia a fost aprobată de AMEPIP

Un scandal de dimensiuni considerabile a izbucnit în urma unei recente decizii luate de membrii Consiliului de Administrație al Fabricii de Pulberi Făgăraș, o companie de stat subordonată Ministerului Economiei. Aceștia au votat o majorare semnificativă a indemnizațiilor lor lunare, crescându-le de la 1.680 lei la 19.900 lei brut, ceea ce reprezintă o creștere de 12 ori a veniturilor acestora în decurs de câteva luni.

Decizia, care a fost deja aprobată de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), a stârnit controverse și a generat critici din partea sindicatelor și a unor politicieni.

În februarie 2025, trei noi membri au fost numiți în Consiliul de Administrație al Fabricii de Pulberi Făgăraș pentru un mandat de 5 ani. Aceștia sunt Cristina Elena Oprea, Mircea Petru Tanțău și Dumitru Marin. Cu o experiență vastă în domeniul administrației și al sectorului public, aceștia au fost selectați printr-o procedură de selecție standard. La doar aproximativ o lună și jumătate după ce au preluat funcțiile, aceștia au decis majorarea indemnizației lunare brute, de la 1.680 lei, cât era stipulat inițial, la 19.900 lei. Aceasta a fost o sumă considerabilă, având în vedere că Fabrica de Pulberi Făgăraș se află într-o perioadă de tranziție și are dificultăți financiare, iar veniturile angajaților au fost afectate de criza economică generală.

Într-un răspuns oficial pentru G4Media, membrii Consiliului de Administrație au justificat această majorare prin faptul că fabrica se află într-un proces de investiții majore, cu scopul de a trece de la capacitățile de producție în conservare la o producție ritmică care să maximizeze eficiența și profitabilitatea. Ei susțin că această majorare a indemnizației lor se aliniază cu scopurile strategice ale companiei, având în vedere că sunt implicați în proiecte de amploare care presupun investiții de aproximativ 125 milioane lei.

Membrii Consiliului de Administrație au precizat că indemnizația de 1.680 de lei era adecvată pentru perioada în care fabrica nu derula investiții și înregistra rezultate financiare negative, dar au considerat că actualizarea indemnizației pentru a se conforma cu „realitățile actuale ale companiei” este necesară. Ei au subliniat că această sumă a fost „mult inferioară” limitei legale stabilite de legislația în vigoare, care permite ca indemnizațiile lunare ale membrilor Consiliului de Administrație să ajungă la un maxim de 27.540 lei brut.

În ciuda justificărilor oferite de conducerea Fabricii de Pulberi, criticile nu au întârziat să apară. Lucian Cupu, președintele Sindicatului Liber Nitramonia Rompiro Făgăraș, a criticat decizia, afirmând că nu este normal ca indemnizațiile să fie majorate cu câteva zile după ce noii membri au preluat funcțiile, fără a se demonstra o performanță reală a activității acestora. „Eu sunt de acord să le dea și 100.000 de euro, dar să arate mai întâi performanță, nu să îți crești indemnizația imediat ce ai preluat funcția”, a declarat Cupu pentru G4Media.ro.

În acest context, un alt punct de dispută a fost legat de „privilegiile nejustificate” acordate membrilor Consiliului de Administrație, în condițiile în care angajații fabricii se confruntă cu dificultăți financiare și cu lipsuri în ceea ce privește echipamentele și condițiile de muncă. În plus, sindicatul a semnalat o serie de deficiențe în organizarea și operarea fabricii, menționând că instalațiile de producție au riscuri mari și că angajații nu au siguranța locului de muncă.

Un alt subiect ridicat în acest context a fost poziția Ministerului Economiei, care deține acțiuni majoritare în fabrica. Oficialii ministerului au susținut că au aprobat majorările de indemnizație având în vedere proiectele strategice derulate de Fabrică, menționând că investițiile în modernizarea și retehnologizarea fabricii sunt esențiale pentru viitorul acesteia. De asemenea, aceștia au declarat că sunt conștienți de preocupările opiniei publice și că vor monitoriza în continuare cheltuielile și performanța instituției.

Totuși, în ciuda acestor justificări, criticile au continuat să se amplifice. Senatorul USR Sorin Șipoș a condamnat public decizia de creștere a indemnizațiilor și a subliniat faptul că, în contextul deficitului bugetar actual și al dificultăților economice prin care trece România, aceste majorări de indemnizații sunt „nejustificate și inacceptabile”. „În loc să investească în modernizare și în soluționarea problemelor fabricii, statul pompează bani în privilegii. Este un abuz, într-o perioadă în care industria de apărare are nevoie urgentă de investiții reale și nu de risipă bugetară”, a afirmat Șipoș.

În timp ce membrii Consiliului de Administrație își justifică majorările de indemnizații prin necesitatea unor investiții și proiecte strategice, există o tensiune clară între prioritățile companiei și nevoile angajaților. Deși acest conflict financiar poate părea minor la prima vedere, el reflectă un climat mai larg de nemulțumire și percepție negativă asupra cheltuielilor din sectorul public.

Fabrica de Pulberi Făgăraș, care produce explozivi pentru sectorul militar și de apărare, se află într-o situație delicată, având în vedere că industria de apărare românească se confruntă cu mai multe provocări, inclusiv lipsa unei modernizări adecvate și condiții de muncă riscante. Investițiile în modernizarea infrastructurii și în asigurarea unui mediu de muncă sigur sunt esențiale pentru menținerea capacității de producție, dar deciziile financiare luate de conducerea companiei au generat un val de critici din partea sindicatelor și a unor politicieni.

Decizia de a crește indemnizațiile Consiliului de Administrație al Fabricii de Pulberi Făgăraș este un subiect ce a stârnit un val de controverse și a pus în lumină discrepanțele dintre salariile angajaților din fabrică și beneficiile acordate celor care conduc instituția. Deși există justificări legale și economice pentru aceste majorări, criticile din partea sindicatelor și ale politicienilor reflectă nemulțumirea față de prioritățile financiare ale statului în sectorul public. Acest scandal poate avea implicații semnificative pentru imaginea Fabricii de Pulberi și pentru viitorul acesteia, într-un context economic deja dificil pentru România.

Sursa Foto: bizbrasov.ro

Sursă: G4Media

Directorul CFR Călători, Traian Preoteasa, într-o declarație șocantă: „Câștig 11.000 de euro lunar, nu este normal ca un ministru să fie plătit cu 13.000 de lei”

Redacția Normedia
-
0
Directorul CFR Călători, Traian Preoteasa, într-o declarație șocantă: „Câștig 11.000 de euro lunar, nu este normal ca un ministru să fie plătit cu 13.000 de lei”

Într-o declarație neobișnuită, Traian Preoteasa, directorul general al CFR Călători, a stârnit controverse, când a declarat că are venituri de 11.000 de euro pe lună, adică mult mai mult decât majoritatea angajaților din România, și cu mult peste venitul unui ministru sau președinte din România. Aceste venituri sunt generate de CFR Călători, dar și de chirii din Dubai și alte proprietăți, explicându-le detaliat în fața jurnaliștilor.

În România, salariile medii sunt mult mai mici comparativ cu aceste sume impresionante, iar 11.000 de euro lunar nu sunt chiar la îndemâna oricui. Unii ar spune că aceste venituri sunt o excepție, dar Traian Preoteasa pare să ridiculizeze ideea că funcționarii publici ar trebui să câștige decent, având în vedere responsabilitățile și funcțiile de conducere pe care le dețin.

Preoteasa a detaliat veniturile sale într-un mod aproape provocator, susținând că venitul său lunar provine din CFR Călători, unde câștigă 5.500 de euro pe lună. La acest venit se adaugă 3.500 de euro pe lună din chiria unui apartament în Dubai, plus alte sume provenite din chirii pe care le încasează în România. Pe lângă acestea, el susține că nu plătește rate lunare pentru apartamentele sale din Dubai, având un contract de vânzare-cumpărare ce presupune plăți anuale, iar veniturile sale din chirii sunt suficiente pentru a acoperi aceste costuri.

„Am peste 11.000 de euro pe lună, nu plătesc nicio rată lunară. Este un contract de vânzare-cumpărare, care presupune plata anuală, nu lunar,” a explicat Preoteasa. Așadar, dintr-o combinație de salarii și chirii, directorul CFR Călători ajunge să câștige o sumă impresionantă. Totuși, acest lucru ridică întrebarea: cum poate un funcționar public să câștige o asemenea sumă într-o țară unde majoritatea populației abia reușește să-și acopere cheltuielile lunare?

În timp ce Preoteasa câștigă această sumă lunară, mulți dintre români, inclusiv funcționari publici sau angajați în instituțiile de stat, abia reușesc să se întrețină cu salarii ce se află sub 1.000 de euro pe lună. Aceste discrepanțe ridică semne de întrebare legate de echitatea remunerării în instituțiile publice și dacă este normal ca un director de instituție publică să câștige atâta timp cât țara se află în criză economică.

Preoteasa nu este singurul care beneficiază de astfel de venituri exorbitante. În comparație cu ministrul României, care câștigă aproximativ 13.000 de lei pe lună, Preoteasa consideră că venitul său este unul modest. „Eu nu am nicio vină că președintele are un salariu care ar trebui să fie de zece ori mai mare,” a spus el, făcând aluzie la discrepanțele între salariile funcționarilor publici din România și cele din alte țări.

Totuși, când comentează despre salariile din alte părți ale lumii, Preoteasa face o comparație cu Dubaiul, unde un șofer câștigă 9.000 de euro pe lună. Este un contrast flagrant cu salariul mediu din România, iar Preoteasa face o observație acidă în privința modului în care sunt percepute salariile în România.

În România, salariile mici sunt o realitate cruntă, iar dificultățile economice sunt simțite de cei mai mulți dintre români. Aproape o treime din populație trăiește cu venituri sub pragul minim de decență, iar costurile de trai cresc continuu. În această realitate, Preoteasa pare să sublinieze un contrast inacceptabil: cum un funcționar public, care ar trebui să fie un exemplu de transparență și echitate, poate câștiga o sumă colosală în comparație cu majoritatea cetățenilor din țară.

Discrepanțele evidente între veniturile unui funcționar public și cele ale unui ministru sau președinte din România fac ca întrebarea „Cine conduce țara?” să devină tot mai actuală. Cum poate un ministru să câștige 13.000 de lei pe lună când există funcționari publici care primesc salarii de mai multe ori mai mari, fără a avea același nivel de responsabilitate?

La această observație, Traian Preoteasa a făcut o afirmație care a stârnit controverse: „Nu poți să conduci o scară de bloc cu 13.000 de lei, dar o țară?” El a continuat să critice salariile mici ale funcționarilor publici din guvern, aducându-și aminte de momentul când, în Dubai, a fost întrebat despre veniturile unui premier român. „Când le-am spus ce salariu am, mi-au spus ‘din ce țară africană veniți?’” a adăugat Preoteasa, subliniind în continuare diferențele mari dintre veniturile din România și cele din alte părți ale lumii.

Aceste afirmații au generat reacții în rândul publicului, care se întreabă dacă este corect ca un funcționar public de top să câștige un salariu atâta timp cât instituțiile publice se confruntă cu probleme financiare majore și lipsuri de fonduri.

În final, întrebarea care rămâne este cum este posibil ca un funcționar public, aflat într-o funcție de conducere într-o instituție publică, să obțină venituri de 11.000 de euro lunar, având și proprietăți în Dubai. Cei care nu înțeleg acest fenomen subliniază incoerența între veniturile funcționarilor publici și situația economică precară a țării.

În timp ce unii români abia reușesc să își plătească facturile, iar instituțiile publice se confruntă cu crize financiare, Traian Preoteasa reprezintă excepția: un funcționar public milionar, care câștigă mult mai mult decât un președinte sau un ministru, într-o țară în care majoritatea angajaților publici abia reușesc să își acopere nevoile de bază.

Este aceasta o normalitate? Sau este un semnal de alarmă pentru o Românie inegală, în care discrepanțele între cei care conduc țara și restul cetățenilor devin tot mai vizibile și deranjante? Răspunsul va trebui să vină din transparența instituțiilor publice și din echilibrul între venituri și responsabilități.

Sursă: G4Media

Scandal de corupție la Primăria Iași: Primarul Mihai Chirica ar fi încercat să ascundă probe DNA

Redacția Normedia
-
0
Scandal de corupție la Primăria Iași: Primarul Mihai Chirica ar fi încercat să ascundă probe DNA

Un amplu scandal de corupție a izbucnit la Primăria Iași, instituție condusă de primarul Mihai Chirica, după o acțiune în forță a procurorilor DNA, care au efectuat o descindere miercuri, 17 iunie 2025, însoțiți de echipe speciale. Ancheta a vizat zeci de funcționari ai primăriei, acuzați de comiterea infracțiunii de fraudă bugetară prin cumul ilegal al pensiilor cu salariile, iar prejudiciul estimat se ridică la aproximativ 8 milioane de lei.

Potrivit surselor ReporterIS, ancheta DNA a fost demarată în urma unui denunț, iar procurorii au efectuat o percheziție amplă la sediul Primăriei Iași pentru a strânge dovezi în legătură cu acuzațiile de fraudă bugetară. Zeci de funcționari publici sunt suspectați că au beneficiat ilegal de salarii și pensii concomitent, încălcând reglementările legale privind cumulul acestora.

Conform informațiilor obținute de ReporterIS, prejudiciul estimat se ridică la aproape 8 milioane de lei, sumă care ar fi fost plătită ilegal angajaților Primăriei Iași care cumulează pensia cu salariul, în ciuda interdicțiilor legale. În urma acestei descinderi, mai mulți angajați au fost audiați, iar documentele relevante pentru anchetă au fost confiscate.

Una dintre cele mai grave acuzații aduse primarului Mihai Chirica este faptul că acesta ar fi încercat să ascundă probele care ar putea dovedi implicarea sa în acest caz de fraudă bugetară. Surse din cadrul anchetei au declarat pentru ReporterIS că, imediat după începerea anchetei, Chirica ar fi încercat să discrediteze și să distrugă documentele legate de pensionarea angajaților implicați în schema de cumul ilegal.

Procurorii DNA au descoperit că deciziile de pensionare ale angajaților vizate nu au fost prezentate corect, iar primarul a susținut că nu a fost informat de aceste pensionări. Mai mult, sursele susțin că primarul Mihai Chirica ar fi motivat că angajații nu ar fi primit înștiințările oficiale, astfel că nu ar fi fost la curent cu faptul că aceștia se aflau în incompatibilitate prin cumulul pensiei și salariului.

În urma suspiciunilor că primarul ar fi încercat să distrugă probe, telefonul mobil al lui Mihai Chirica a fost confiscat de procurori, pentru a se verifica dacă au existat dovezi ale interferențelor sale în derularea anchetei.

Descinderea procurorilor a avut un impact semnificativ asupra activității Primăriei Iași, întrerupându-i activitățile și perturbând serios cursul normal al funcționării administrației locale. Angajații primăriei au relatat atmosfera tensionată creată de prezența echipelor de anchetă, care au intervenit în forță pentru a preveni posibilele distrugeri ale documentelor esențiale în acest caz. De asemenea, funcționarii publici din Primărie au confirmat că procurorii au fost nevoiți să aplice măsuri drastice pentru a asigura că toate dovezile vor fi păstrate intacte, în ciuda eforturilor de ascundere a acestora de către autoritățile locale.

Este important de menționat că, deși Primăria Iași susține că nu a fost informată corespunzător despre pensionările legale ale angajaților, procurorii au adunat dovezi convingătoare că primarul Mihai Chirica cunoștea despre aceste abateri încă de la început. În plus, s-ar părea că documentele relevante, care ar fi dovedit implicarea primarului în acest scandal, au fost ascunse sau distruse de cei implicați.

Printre persoanele investigate se află și șeful Departamentului de Resurse Umane al Primăriei Iași, care, conform procurorilor, este direct responsabil de implementarea acestui mecanism ilegal de cumul al salariilor și pensiilor. Conform datelor obținute, acesta ar fi fost implicat activ în procesul de acordare a pensiilor și salariilor, ignorând reglementările legale și generând astfel prejudiciul de 8 milioane de lei.

Mai mult, soția acestuia a fost angajată în cadrul primăriei, având o funcție de conducere la un departament fără subalterni, pentru care a primit un salariu semnificativ de 15.000 de lei lunar, ceea ce ridică și mai multe semne de întrebare legate de posibilele relații de familie care au contribuit la abuzuri în sistem.

Între timp, Mihai Chirica, primarul Iașiului, a plecat în Istanbul, fără să ofere vreun comentariu oficial privind acuzațiile aduse sau impactul anchetei asupra funcționării administrației publice din oraș. Acest gest a alimentat speculațiile legate de o posibilă evadare din fața responsabilității, mai ales că ancheta este într-o fază sensibilă.

De asemenea, evenimentele au stârnit reacții din partea opoziției și a societății civile, care îndeamnă autoritățile să investigheze corect și transparent aceste abateri, pentru a asigura răspunderea completă a celor implicați în acest caz. Partidele politice din Iași și nu numai, cer o anchetă rapidă și eficientă, subliniind faptul că scandalul de corupție ar putea afecta grav imaginea administrației locale și încrederea cetățenilor în instituțiile publice.

Scandalul de la Primăria Iași, în care sunt implicați funcționari de rang înalt, inclusiv primarul Mihai Chirica, ridică serioase întrebări despre transparența administrației publice locale și despre abuzurile sistematice care au avut loc în gestionarea banilor publici. Rămâne de văzut ce măsuri vor fi luate de către autorități și cum vor evolua anchetele, dar este clar că acest caz va continua să fie un punct de interes major pentru opinia publică și pentru lupta împotriva corupției din România.

 

Sursă: G4Media

Foto: Inquam Photos / Liviu Chirica

Cum s-au făcut praf banii din taxe și impozite: Curtea de Conturi descoperă abateri bugetare de 457 miliarde de lei în perioada 2017-2024

Redacția Normedia
-
0
Cum s-au făcut praf banii din taxe și impozite: Curtea de Conturi descoperă abateri bugetare de 457 miliarde de lei în perioada 2017-2024

Curtea de Conturi a României a făcut publice concluziile sale referitoare la abaterile bugetare descoperite în intervalul 2017-2024, raportând o sumă impresionantă de 457,802 miliarde de lei (aproape 91 de miliarde de euro) în nereguli și abateri financiare.

Conform rapoartelor, aceste „abateri” variază de la erori neintenționate, cum ar fi greșeli contabile, până la posibile fapte intenționate de devalizare a fondurilor publice. Aceste date sunt valabile pentru ministere, autorități, instituții publice, primării și companii de stat care gestionează bugetul statului român.

În această perioadă, s-au înregistrat prejudicii de 5,416 miliarde de lei și venituri nerealizate în valoare de 7,059 miliarde de lei, iar sumele neîncasate se ridică la sume colosale, care ar fi putut fi folosite pentru diverse proiecte esențiale pentru dezvoltarea țării. Aceste descoperiri ale Curții de Conturi pun o lumină asupra problemelor financiare și administrative din România și ridică întrebări importante despre eficiența și responsabilitatea autorităților în gestionarea resurselor financiare.

Potrivit rapoartelor Curții de Conturi, în perioada menționată, prejudiciile financiare descoperite în urma verificărilor efectuate se ridică la 5,416 miliarde de lei. Acestea sunt urmate de venituri nerealizate, care sunt estimate la 7,059 miliarde de lei, bani care nu au fost colectați sau s-au pierdut prin diverse modalități. Sumele nerealizate reprezintă banii care ar fi trebuit să fie colectați de stat din taxe și impozite, dar care nu au ajuns în bugetul național din cauza fraudei sau gestionării defectuoase.

În mod normal, astfel de abateri bugetare sunt tratate și corectate, dar există o mare problemă în ceea ce privește recuperarea acestor prejudicii. De obicei, rapoartele Curții de Conturi sunt contestate în instanță, iar procesele pot dura ani buni, până când instanțele de judecată își dau verdictul final. În plus, în multe cazuri, banii pierduți sau nerealizați nu sunt recuperați în totalitate, ceea ce agravează și mai mult situația financiară a statului român.

Aceste date sunt extrem de relevante în contextul în care Guvernul României se confruntă cu presiuni constante pentru reducerea deficitului bugetar. De exemplu, deficitul bugetar al României a fost 9,3% din PIB anul trecut, iar autoritățile trebuie să adopte măsuri pentru a-l reduce la 7% în acest an. În acest context, există dispute între partidele politice din România privind abordările fiscale. PSD și UDMR susțin creșterea taxelor, în timp ce USR și PNL sunt în favoarea reducerii cheltuielilor și a investițiilor inutile.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a propus recent măsuri fiscale mai dure, inclusiv creșterea cotei de TVA de la 19% la 21% și majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, precum și ajustarea altor taxe. În contrast, alți politicieni, precum cei din USR și PNL, consideră că este mai important să se reducă cheltuielile inutile și să se investească în proiecte care pot contribui la dezvoltarea economică a României.

Pentru prima dată, Curtea de Conturi a început să elaboreze și rapoarte de performanță, nu doar audituri financiare tradiționale. Judy England-Joseph, consultant în cadrul Biroului pentru Responsabilitate Guvernamentală al SUA, a declarat că este important ca autoritățile române să nu se limiteze doar la verificarea cheltuielilor financiare, ci să se asigure că banii publici sunt cheltuiți într-un mod care aduce beneficii reale cetățenilor români.

Aceste rapoarte de performanță sunt o schimbare de paradigmă în modul în care se face auditul în România și vor ajuta la o evaluare mai detaliată a modului în care sunt utilizate fondurile publice. Mihai Busuioc, șeful Curții de Conturi, a subliniat faptul că aceste rapoarte vor fi restructurate și standardizate pentru a asigura o calitate mai ridicată a auditului public.

Mihai Busuioc a mai adăugat că Curtea de Conturi lucrează acum la un nou mecanism intern de revizuire a rapoartelor de audit, precum și la realizarea unui control al calității pe mai multe paliere, pentru a asigura o transparență mai mare în utilizarea fondurilor publice. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a evita abaterile financiare și pentru a îmbunătăți eficiența cheltuielilor publice.

Este evident că statul român se confruntă cu o gestionare defectuoasă a resurselor financiare, iar Curtea de Conturi joacă un rol crucial în identificarea și corectarea acestor abateri. Dar, în continuare, rămâne o problemă majoră în ceea ce privește recuperarea prejudiciilor și adoptarea unor măsuri concrete pentru a preveni astfel de abateri pe viitor.

Este esențial ca autoritățile române să adopte măsuri care să asigure o gestionare eficientă a banilor publici, pentru a preveni pierderile masive și pentru a contribui la dezvoltarea sustenabilă a țării. În acest sens, reducerea fraudei fiscale, eficientizarea colectării taxelor și îmbunătățirea transparenței financiare sunt pași esențiali pentru consolidarea economiei și pentru a sprijini viitorul fiscal al României.

Curtea de Conturi a identificat un număr semnificativ de abateri bugetare, care nu numai că reflectă o gestionare defectuoasă a banilor publici, dar ridică și semne de întrebare cu privire la modul în care sunt gestionate instituțiile publice din România. În acest context, este crucial ca autoritățile să ia măsuri rapide și eficiente pentru a preveni viitoare pierderi financiare și pentru a promova o guvernare mai transparentă și mai responsabilă.

Sursă: Libertatea

Deputatul USR Emanuel Ungureanu depune un proiect de lege pentru consolidarea atribuțiilor DGA în combaterea corupției

Redacția Normedia
-
0
Deputatul USR Emanuel Ungureanu depune un proiect de lege pentru consolidarea atribuțiilor DGA în combaterea corupției

Recent, o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit o limitare semnificativă a activității Direcției Generale Anticorupție (DGA), interzicând lucrătorilor poliției judiciare din cadrul acestei instituții să se implice în dosare în care nu sunt vizați angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

Această măsură ar putea slăbi considerabil lupta împotriva corupției, mai ales în sectoarele esențiale, cum ar fi sănătatea, educația și administrația publică. În urma acestei decizii, deputatul USR Emanuel Ungureanu a depus un proiect de lege menită să clarifice și să consolideze atribuțiile ofițerilor DGA, astfel încât aceștia să poată continua să investigheze infracțiunile de corupție indiferent de instituțiile vizate.

Într-o decizie recentă, Înalta Curte de Casație și Justiție a limitat în mod drastic activitatea Direcției Generale Anticorupție, stabilind că ofițerii DGA pot să efectueze anchete doar în dosarele în care sunt implicați angajați ai MAI. Această decizie a fost considerată de mulți ca o lovitură gravă în lupta împotriva corupției, în special în sistemul de sănătate, unde DGA a obținut rezultate remarcabile în ultimii ani.

De exemplu, Emanuel Ungureanu, deputat USR și cunoscut pentru lupta sa împotriva corupției în sistemul de sănătate, a declarat că DGA a avut rezultate semnificative în combaterea fenomenului șpăgilor din spitale, iar decizia ICCJ riscă să limiteze aceste realizări importante. Această măsură nu doar că afectează anchetele legate de personalul medical sau de funcționarii publici din sănătate, dar poate, de asemenea, pune în pericol anchete importante în domenii ca educația, administrația publică sau alte sectoare vulnerabile la corupție.

În urma acestei decizii, Emanuel Ungureanu a propus un proiect de lege menit să revizuiască și să clarifice atribuțiile ofițerilor DGA, astfel încât aceștia să își poată desfășura activitatea de combatere a corupției în mod eficient, fără restricții care ar putea afecta anchetele. Proiectul urmărește să adreseze următoarele puncte esențiale:

  1. Extinderea Atribuțiilor DGA: Proiectul prevede ca ofițerii DGA să poată efectua acte de cercetare penală pentru toate infracțiunile de corupție, indiferent de instituția sau sectorul în care sunt comise. Astfel, aceștia vor putea investiga nu doar cazurile în care sunt implicați angajați ai MAI, dar și pe cele care vizează medici, profesori, politicieni sau funcționari publici din alte domenii.

  2. Sprijinirea Combaterea Corupției în Sistemul Sanitar: În cadrul proiectului, Emanuel Ungureanu a subliniat că acest proiect de lege va oferi un sprijin important DGA pentru a combate fenomenul șpăgilor din spitale, o problemă deosebit de gravă în România. Deputatul USR a arătat că DGA a jucat un rol crucial în cercetarea și sancționarea faptelor de corupție din sectorul sanitar, iar restricționarea competențelor sale ar afecta negativ această luptă.

  3. Menținerea Prerogativelor DGA în Administrația Publică: Proiectul de lege propus de Ungureanu menține prerogativa DGA de a administra și gestiona call-center-ul anticorupție, un sistem prin care cetățenii pot semnala faptele de corupție, indiferent de instituția sau persoana implicată. În acest fel, se dorește consolidarea transparenței și responsabilității publice, prin oferirea unui canal sigur și eficient de sesizare a abuzurilor.

  4. Clarificarea Cadrului Legal privind Cheltuielile Operative ale DGA: Proiectul include și măsuri care permit DGA să utilizeze fonduri pentru cheltuieli operative, precum și posibilitatea de a culege informații de la surse externe, conform reglementărilor legale, astfel încât să poată desfășura anchete complete și bine fundamentate.

Emanuel Ungureanu a explicat că proiectul său de lege nu doar că adresează carențele legislative care au apărut în urma deciziei ICCJ, dar și garantează faptul că DGA va rămâne un instrument esențial în lupta împotriva corupției. Deputatul USR a subliniat că corupția din sistemele educațional și sanitar reprezintă un flagel care nu poate fi lăsat nesancționat, iar DGA a fost un actor cheie în combaterea acestei probleme.

În plus, Emanuel Ungureanu a precizat că în lipsa reglementării clare a atribuțiilor DGA, sute de dosare de corupție riscă să fie afectate, punând în pericol anchetele în curs, inclusiv dosare importante, precum cel al Dumitru Buzatu, fostul președinte al Consiliului Județean Vaslui, care a fost prins în flagrant cu o șpagă de 1,25 milioane de lei.

Decizia ICCJ a avut un impact semnificativ asupra activității DGA, întrucât a limitat domeniul de aplicare al acestei structuri specializate, care a avut un rol important în combaterea corupției din instituțiile statului. Cu toate acestea, proiectul depus de Emanuel Ungureanu poate reprezenta un pas important pentru clarificarea acestui cadru legislativ și pentru restabilirea capacității DGA de a-și îndeplini misiunea.

În plus, un alt aspect crucial al acestui proiect este că, prin consolidarea atribuțiilor DGA, se va asigura transparența în administrația publică și se va întări responsabilitatea instituțiilor publice față de cetățeni. Acest lucru va contribui la un sistem mai just și mai corect, în care actele de corupție nu vor rămâne nepedepsite.

Proiectul de lege depus de deputatul USR Emanuel Ungureanu reprezintă o reacție necesară la decizia recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție care a limitat atribuțiile DGA. Aceasta lege nu doar că restabilește competențele ofițerilor DGA, dar și protejează în continuare investigațiile importante în domeniul corupției, în special în sectorul sanitar și educațional. Prin această inițiativă, Ungureanu își reafirmă angajamentul față de lupta împotriva corupției și față de transparența administrației publice. Rămâne de văzut cum va evolua acest proiect de lege și dacă va reuși să obțină sprijinul necesar pentru a deveni lege.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

Patronul Nuba, împrumut mascat la PSD: 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate

Redacția Normedia
-
0
Patronul Nuba, împrumut mascat la PSD: 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate

Patronul celebrului club Nuba din București, Jean Sasu, este implicat într-o tranzacție misterioasă de împrumut către Partidul Social Democrat (PSD). Împreună cu alți asociați, Jean Sasu a fost legat de o afacere care ridică semne de întrebare, având în vedere sursele de finanțare și circumstanțele în care a fost acordat împrumutul de 1,6 milioane de lei (aproximativ 320.000 de euro) către PSD.

Afacerea a ieșit la iveală în urma unei investigații, iar suma a fost împrumutată de către firma Euphorich World, care a fost folosită ca paravan pentru o acțiune de finanțare mascată a partidului. În această poveste sunt implicate nume importante din lumea politică și afaceri, inclusiv Sorin Grindeanu, actualul președinte interimar al PSD și fost ministru al transporturilor, și Laura Vicol, fosta colegă a acestuia și soția lui Vladimir Ciorbă, patronul grupului Nordis.

Firma Euphorich World, înființată în aprilie 2023, este o societate comercială care nu a avut înregistrată nicio activitate economică semnificativă în anul fiscal 2024. Potrivit datelor furnizate de Ministerul de Finanțe, firma a înregistrat cheltuieli de 45.749 lei, sumă care a fost trecută la pierderi. Mai mult, aceasta a raportat capitaluri negative de 102.705 lei și o creanță de 1,6 milioane lei, suma exactă împrumutată PSD-ului.

Euphorich World a fost înființată de Jean Sasu (50%), unul dintre patronii Clubului Nuba, alături de Cristina Ich (25%) și Cătălin Niculae Dârdea (25%). Deși firma a fost înființată doar în aprilie 2023, a avut un impact semnificativ asupra PSD, acordând un împrumut de 1,6 milioane de lei către partid în octombrie 2023. În urma acestei tranzacții, în octombrie 2023, Jean Sasu și Cristina Ich au cedat părțile lor sociale în firma Euphorich World către Cătălin Niculae Dârdea, care se află într-o relație apropiată cu Jean Sasu.

În octombrie 2024, PSD a publicat o listă a persoanelor juridice care au acordat împrumuturi în valoare de peste 100 de salarii minime brute pe țară, iar printre acestea se află și Euphorich World, care a împrumutat partidul cu 1,6 milioane de lei. Termenul pentru returnarea împrumutului a fost stabilit pentru 30 aprilie 2025. Deși sumele au fost menționate oficial, contextul în care a avut loc această tranzacție ridică întrebări privind legalitatea și transparența acesteia, având în vedere activitatea aproape inexistentă a firmei împrumutătoare.

Jean Sasu, patronul clubului Nuba, este un nume cunoscut în cercurile PSD. Acesta a avut o relație apropiată cu Sorin Grindeanu, actualul președinte interimar al PSD, fiind un personaj influent în cercurile politice și de afaceri. La clubul Nuba, Grindeanu și Laura Vicol, fostă colegă de partid și apropiată a acestuia, au fost frecvent văzuți petrecând timp împreună, în cadrul unor evenimente private și de lux, care adesea aveau loc în compania unor invitați celebri și influenți. Tot la Nuba au avut loc și întâlniri cu Vladimir Ciorbă, un alt nume important al grupului Nordis, unde au avut loc discuții de afaceri și organizarea de evenimente exclusiviste.

Conform surselor, Sorin Grindeanu, împreună cu Marcel Ciolacu și Alfred Simonis, a călătorit de mai multe ori cu avioane private închiriate de grupul Nordis. Aceste zboruri au fost organizate în condiții care ridică semne de întrebare, fiind un subiect de anchetă pentru procurorii DIICOT. Grindeanu susține că a plătit din propriul buzunar pentru aceste zboruri, dar nu a prezentat niciun document care să confirme această afirmație. În cazul investigației Nordis, procurorii DIICOT au găsit dovezi de delapidare și spălare de bani, iar cheltuielile de protocol pentru cluburile Nuba, inclusiv cheltuielile pentru zborurile private, se ridicau la suma de 850.000 lei.

Pe lângă împrumuturile către PSD, firma Euphorich World a fost implicată și în proiecte financiare legate de Nuba și de diverse afaceri ale apropiaților săi. Deși a înregistrat pierderi semnificative în 2024 și a avut capitaluri negative, transferul părților sociale și implicarea directă a patronului clubului Nuba ridică semne de întrebare despre motivațiile acestei structuri de împrumut. De asemenea, implicațiile politice ale acestei tranzacții nu sunt încă clarificate pe deplin.

Atunci când Jean Sasu a fost întrebat despre motivele pentru care firma sa a acordat acest împrumut PSD-ului, el a declarat că va verifica detaliile și va reveni cu explicații. Totuși, nu a mai oferit informații suplimentare, lăsând suspiciuni cu privire la motivul real al împrumutului. Această lipsă de transparență face ca întreaga situație să fie și mai complicată, ridicând întrebări cu privire la rolul influenței politice și al afacerilor în derularea tranzacțiilor financiare în interiorul PSD.

Împrumutul de 1,6 milioane de lei acordat PSD-ului de către Euphorich World reprezintă doar un exemplu al complexității și ambiguității în care politicienii români și afaceriștii se intersectează în cadrul relațiilor politice și economice. Deși, la prima vedere, tranzacția ar părea o simplă facilitate financiară, implicațiile politice și legătura cu patronii clubului Nuba și grupul Nordis lasă mult de dorit în ceea ce privește transparența și legalitatea acestor acțiuni.

Pe măsură ce investigațiile progresează, este esențial ca toate aspectele legate de împrumuturile politice și influența afacerilor private în politicile publice să fie clarificate pentru a asigura un sistem mai transparent și mai corect în viitor.

Sursă: Defapt

Primarul PSD din Babiciu, Olt, filmat aruncând bani la maneliști pe scenă – „Fără număr, fără număr, domnu primar!”

Redacția Normedia
-
0
Primarul PSD din Babiciu, Olt, filmat aruncând bani la maneliști pe scenă – „Fără număr, fără număr, domnu primar!”

Un incident controversat a avut loc recent în comuna Babiciu, județul Olt, unde primarul localității, Florea Negrilă (PSD), a fost filmat în timp ce arunca mii de lei pe scenă la un eveniment local, în timp ce un manelist striga „Fără număr, fără număr, domnu primar!”. Imaginea a stârnit un val de critici și dezbateri, devenind rapid virală pe rețelele sociale și atrăgând atenția asupra comportamentului edilului.

Întâmplarea a avut loc în cadrul unui eveniment local, unde Florea Negrilă, cunoscut ca un apropiat al baronului PSD Paul Stănescu, a participat alături de zeci de localnici. În videoclipul care a fost distribuit pe rețelele sociale, edilul este văzut aruncând o sumă considerabilă de bani pe scenă, în timp ce manelistul, cu un zâmbet larg pe față, îi îndeamnă pe oameni să ia banii „fără număr”.

„Fără număr, fără număr, domnu’ primar! Și acum dați-mi toți banii ăștia la mine!” strigă manelistul, în timp ce un copil încearcă să fure câțiva bani și să fugă de pe scenă.

În ciuda atmosferei de petrecere, cu aplauze și râsete din partea celor prezenți, gestul primarului a stârnit critici dure din partea publicului. Imediat după apariția videoclipului, au apărut comentarii pe rețelele sociale în care utilizatorii își exprimau nemulțumirea față de comportamentul edilului, comparând gestul său cu nevoile reale ale comunității.

Pe fundalul scenei, manelistul continuă: „Îi împart la toți de aici. Ia și tu, copile, un milion. Dă mă banii aici. Avem aici 30 de milioane, luați-i, că sunt ai voștri!”. Acesta aruncă mai departe banii, lăsând impresia că primarul a contribuit cu o sumă destul de mare pentru ca evenimentul să fie „împodobit” de aplauze și veselie.

Deși majoritatea celor prezenți au privit scena cu entuziasm, sunt și mulți care consideră gestul un semn de lipsă de respect față de problemele reale ale comunității. Unii dintre locuitorii comunei Babiciu, pe care primarul se presupune că le reprezintă, au fost nemulțumiți de faptul că banii publici au fost cheltuiți într-un asemenea mod, în timp ce multe dintre nevoile locuitorilor nu sunt rezolvate.

Postările pe rețelele sociale nu au întârziat să apară. Mulți români s-au arătat dezamăgiți de gestul primarului, considerând că acest comportament nu face decât să sublinieze un deficit de respect față de oamenii care se confruntă cu dificultăți financiare.

„3 manele și 2 litri de vin ne scapă de sărăcie”, a comentat un bărbat, făcând referire la cum primarii și politicienii cheltuie banii în astfel de evenimente, în loc să abordeze problemele serioase ale comunității.

Un alt comentariu a subliniat contrastul între luxul manifestat în public și lipsa de resurse din spitale și alte domenii: „Domnule primar, mai bine aruncați cu acești bani pe la o secție de oncologie, la copiii de acolo. Aveați respect”. Acesta sugerează că acești bani ar fi putut fi folosiți în scopuri mai nobile, de exemplu pentru susținerea spitalelor sau pentru ajutorarea celor în nevoie.

Unii au ridiculizat, de asemenea, gestul primarului, considerând că acesta a făcut totul pentru a atrage atenția asupra sa: „Banii tăi? Și de ce nu vrei să donezi acești bani pentru spitale, centre medicale, azile de bătrâni? Falsitatea își spune cuvântul, domnule primar”, a scris un alt utilizator. „În plus, se vede clar că îți dorești atenție. De ce mulți dintre voi faceți astfel de lucruri doar pentru atenție?”, a încheiat comentariul respectiv.

Un alt punct care a atras atenția a fost suma menționată de manelistul aflat pe scenă – 30 de milioane de lei vechi. Deși banii ar putea părea o sumă mică în comparație cu bugetele locale sau statale, gestul de a-i arunca în public, fără un scop clar sau o justificare reală, a fost considerat inadecvat. În contextul economic actual, când mulți români se confruntă cu dificultăți financiare, gesturile politicienilor ar trebui să fie mai bine gândite și mai respectuoase față de contribuțiile contribuabililor.

În ciuda scandalului generat de filmulețul cu primarul Florea Negrilă, locuitorii comunei Babiciu sunt împărțiți în privința acestui comportament. De unii, primarul este văzut ca un lider local care își sprijină comunitatea prin evenimentele organizate, chiar dacă gesturile sale sunt departe de a fi considerate corecte. Alții sunt mai sceptici și consideră că această atitudine publică este o manipulare destinată să-l ajute pe primar să câștige voturi și să câștige mai multă popularitate.

Indiferent de percepțiile locale, acest incident a atras atenția asupra modului în care politicienii gestionează banii publici și despre impactul acestora asupra percepției cetățenilor. Într-o eră în care transparența și responsabilitatea în gestionarea resurselor sunt esențiale, astfel de gesturi nu fac decât să sublinieze distanța dintre promisiunile politice și realitățile economice cu care se confruntă comunitățile din România.

Gestul primarului din Babiciu poate servi drept lecție în ceea ce privește responsabilitatea în gestionarea banilor publici și în ceea ce privește respectul față de cetățeni. Într-o perioadă în care multe comunități se confruntă cu lipsuri și dificultăți economice, politicienii trebuie să își adapteze comportamentele pentru a reflecta nevoile reale ale oamenilor pe care îi reprezintă. În final, bunăstarea comunității ar trebui să fie scopul final al oricărei administrații, nu folosirea fondurilor publice în scopuri personale sau pentru a câștiga simpatia pe cale spectaculoasă.

Video și Sursă: G4Media

Curtea de Conturi: Prime neconforme și deficiențe în proiectele de investiții la Transelectrica. Prejudiciu de aproape 29 de milioane de Lei

Redacția Normedia
-
0
Curtea de Conturi: Prime neconforme și deficiențe în proiectele de investiții la Transelectrica. Prejudiciu de aproape 29 de milioane de Lei

Curtea de Conturi a României a identificat grave nereguli în cadrul companiei Transelectrica SA, în urma unei ample misiuni de audit de conformitate desfășurată în perioada 2023-2024. Printre cele mai relevante descoperiri se numără primele nejustificate, adaosurile salariale acordate în afacerea reglementărilor legale și deficiențele semnificative în implementarea proiectelor de investiții.

Autoritățile au ajuns la concluzia că aceste abateri au condus la un prejudiciu total de aproape 29 de milioane de lei, iar, în urma acestor nereguli, au fost sesizate organele de urmărire penală.

Unul dintre cele mai semnificative aspecte identificate de auditorii Curții de Conturi sunt primele și adaosurile salariale acordate angajaților Transelectrica, care nu respectă condițiile stipulate în Contractul colectiv de muncă al companiei. Mai exact, s-a constatat că primele cu caracter special, în valoare de 12.073.272 lei, au fost acordate fără a fi dovedite performanțele individuale ale salariaților. De asemenea, adaosurile salariale, în sumă de 16.917.168 lei, au fost acordate fără a respecta criteriile legale prevăzute de contractul colectiv, adică fără a se preciza scopul acestora, sărbătorile legale sau evenimentele speciale care să justifice aceste plăți suplimentare.

Curtea de Conturi a menționat că aceste plăți nu au fost susținute de documente adecvate și nu au fost justificate prin activitățile specifice desfășurate de angajați. Această practică a dus la o distribuire inechitabilă a fondurilor, creând un sistem de plăți care nu reflectă în mod corect performanțele și contribuțiile individuale ale angajaților la activitatea companiei.

În afacerea neregulilor financiare, auditul a scos la iveală și deficiențe semnificative în implementarea proiectelor de investiții de către Transelectrica. Potrivit rapoartelor Curții de Conturi, nicio lucrare verificată nu a fost finalizată la termenele inițiale stabilite în contracte. Aceasta a dus la ajustări ale prețurilor contractelor, ca urmare a întârzierilor, dar și la neimplementarea unor proiecte esențiale în termenele optime, în contextul tranziției energetice.

Printre abaterile identificate de auditori se numără:

  1. Prelungirea perioadei de execuție pe motiv de forță majoră, deși, în perioada respectivă, executarea contractului nu a fost sistată.

  2. Nerealizarea penalităților de întârziere pentru lucrările care nu au fost finalizate la termen, ceea ce a permis ca anumite contracte să rămână nefinalizate, cu efecte asupra calității implementării proiectelor.

  3. Plăți nejustificate pentru bunuri și servicii care nu au fost executate complet, ceea ce înseamnă că transelectrica a plătit pentru lucrări incomplet executate sau nu efectuate deloc.

  4. Nerecuperarea avansurilor acordate, în condițiile în care unele contracte au fost denunțate de către executanți, lăsând compania fără opțiuni clare de recuperare a banilor.

Aceste deficiențe au generat un prejudiciu semnificativ pentru companie, punând în pericol succesul implementării proiectelor de infrastructură esențiale pentru dezvoltarea sistemului energetic național. Mai mult decât atât, s-a constatat și nerespectarea reglementărilor legale privind ajustarea prețului contractelor de lucrări, ceea ce poate duce la modificarea acestora în condiții favorabile unor părți implicate, fără transparență.

În urma investigațiilor, Curtea de Conturi a instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ale celor 24 de persoane fizice și 3 societăți comerciale implicate în activitățile nelegale. Astfel, s-a decis aplicarea sechestrului pe 8 autoturisme și 10 autoutilitare, precum și pe terenuri și construcții deținute de suspecți. Măsurile au fost implementate pentru a garanta recuperarea prejudiciului total estimat la 8.505.486 lei. Această sumă include atât prejudiciul direct, cât și dobânzile și penalitățile aferente.

De asemenea, s-au dispus măsuri de confiscare specială a materialelor lemnoase și a mijloacelor de transport utilizate în transportul materialelor lemnoase. S-a estimat că valoarea materialului lemnos și a echipamentului implicat se ridică la 6.340.646 lei, sumă care urmează să fie recuperată în urma procedurilor legale.

În urma cercetărilor, Curtea de Conturi a decis sesizarea organelor de urmărire penală pentru gestionarea deficitară a fondurilor publice și abaterile legale din cadrul Transelectrica. Este pentru prima dată când o astfel de măsură este luată într-un caz ce implică o companie din sectorul energetic al statului, semnalând gravitatea abaterilor și impactul acestora asupra bugetului de stat.

Măsurile de urmărire penală sunt fundamentate pe concluziile raportului de audit, care a identificat nu doar abuzuri financiare, dar și o gestionare extrem de deficitară a investițiilor și fondurilor alocate, cu posibile efecte negative pe termen lung asupra economiei și infrastructurii energetice naționale.

Curtea de Conturi a transmis recomandări clare către managementul Transelectrica, în scopul de a remedia abaterile și de a recupera prejudiciile constatate. Printre măsurile recomandate se numără:

  1. Recuperarea integrală a sumelor acordate neconform, inclusiv primele și adaosurile salariale nejustificate.

  2. Implementarea unei proceduri clare de gestionare a proiectelor de investiții, inclusiv respectarea termenelor și condițiilor prevăzute de contractele de lucrări.

  3. Consolidarea mecanismelor de control intern, pentru a preveni astfel de abateri pe viitor și pentru a asigura transparența totală în procesul de derulare a proiectelor energetice.

De asemenea, Curtea de Conturi a cerut managementului Transelectrica să stabilească o procedură de recuperare a prejudiciilor până la 30 aprilie 2025.

Raportul Curții de Conturi arată o gestionare extrem de problematică a resurselor publice în cadrul Transelectrica SA, cu un prejudiciu total care se ridică la aproape 29 de milioane de lei. Abaterile financiare, întârzierile și lipsa de transparență în implementarea proiectelor de investiții subminează încrederea în managementul companiei și afectează nu doar bugetul de stat, ci și dezvoltarea infrastructurii energetice a României. În urma acestor constatări, Curtea de Conturi a decis sesizarea organelor competente de urmărire penală, semnalând astfel necesitatea unui control mai riguros și a unor reforme profunde în gestionarea fondurilor publice din sectorul energetic.

Sursă: G4Media

1...757677...540Pagina 76 din 540