Acasă Blog Pagina 75

Târg de adopții în București: 10 câini și 5 pisici își caută familii iubitoare pe 10 august

Redacția Normedia
-
0
Târg de adopții în București: 10 câini și 5 pisici își caută familii iubitoare pe 10 august

Protecția Animalelor CJ Ilfov, în parteneriat cu Maxi Pet România, organizează duminică, 10 august 2025, un eveniment dedicat adopției responsabile de animale de companie. În cadrul acțiunii, 10 câini din adăpostul Brănești și 5 pisici vor fi prezenți la magazinul Maxi Pet de pe Șoseaua Mihai Bravu, așteptând să își găsească un cămin permanent.

Evenimentul se desfășoară între orele 10:00 și 20:00, iar adopția este gratuită. În plus, toți cei care aleg să ofere o șansă unui animal vor primi cadouri din partea sponsorilor.

Pe lângă posibilitatea de a adopta, participanții vor putea asista la un seminar special dedicat adopției responsabile, susținut de dr. Carmen Totolici, medic veterinar cunoscut și apreciat pentru implicarea în protecția animalelor.

Subiectele abordate în seminar vor include:

  • pregătirea casei pentru un nou animal;

  • adaptarea câinelui sau pisicii la noul mediu;

  • îngrijirea zilnică, alimentația și igiena;

  • responsabilitățile financiare și logistice pe termen lung;

  • prevenirea abandonului prin educație și planificare.

„Scopul nu este să dăm spre adopție repede, ci responsabil. Vrem ca oamenii să înțeleagă că animalele nu sunt obiecte. Trebuie să ne răspundem foarte sincer și asumat: Am timp de un câine? Am spațiu? Bani? Ce fac când plec în vacanță?. Dacă luăm decizia adopției într-un mod responsabil, nu va exista niciun regret. Animalele ne dor doar o singură dată în viață, atunci când mor. Vă încurajăm din tot sufletul să alegeți să adoptați”, declară Raluca Boloșoi, consilier Protecția Animalelor CJ Ilfov.

Animalele prezente la eveniment provin din adăpostul public Brănești, gestionat de CJ Ilfov. Toți câinii și pisicile sunt:

  • sterilizați;

  • microcipați;

  • vaccinați;

  • deparazitați intern și extern.

Astfel, noii stăpâni își pot lua acasă companionul fără grija unor cheltuieli veterinare imediate, concentrându-se pe procesul de adaptare și integrare.

Reprezentanții Protecției Animalelor subliniază multiplele avantaje ale adopției:

  • Salvarea unei vieți – pentru fiecare animal adoptat, se eliberează un loc în adăpost pentru altul aflat în nevoie;

  • Reducerea abandonului – campaniile de adopție responsabilă scad numărul animalelor fără stăpân;

  • Compania și afecțiunea necondiționată – animalele adoptate oferă iubire și loialitate;

  • Costuri reduse – spre deosebire de achiziția din surse comerciale, adopția este gratuită și animalele sunt deja îngrijite medical.

Evenimentul pune accent pe decizia informată. Organizatorii insistă asupra faptului că un animal nu este un cadou sau un moft de moment, ci o responsabilitate pe termen lung, care poate dura peste 10-15 ani.

Dr. Carmen Totolici va răspunde întrebărilor vizitatorilor despre:

  • alegerea animalului potrivit în funcție de stilul de viață;

  • compatibilitatea dintre animalele existente și cel nou;

  • importanța dresajului de bază;

  • gestionarea problemelor de comportament.

La eveniment, adopția se va face pe loc, după completarea unui chestionar de evaluare și semnarea contractului de adopție. Reprezentanții CJ Ilfov vor explica noilor proprietari toate detaliile privind:

  • istoricul medical al animalului;

  • nevoile sale specifice;

  • perioada de adaptare.

Această procedură are rolul de a asigura compatibilitatea dintre animal și viitorul stăpân, pentru a evita abandonul ulterior.

De-a lungul ultimilor ani, Protecția Animalelor CJ Ilfov a organizat numeroase campanii de adopție și sterilizare gratuită, reușind să reducă semnificativ numărul câinilor fără stăpân din județ. Colaborarea cu parteneri privați, precum Maxi Pet România, a permis extinderea acestor acțiuni și în București.

Maxi Pet România, rețea de magazine dedicate animalelor de companie, sprijină constant acțiuni de responsabilizare a proprietarilor și de promovare a adopției. Prin găzduirea evenimentului în magazinul de pe Șoseaua Mihai Bravu, compania oferă vizibilitate crescută animalelor aflate în căutarea unei familii și creează un spațiu prietenos pentru interacțiune.

  • Data: Duminică, 10 august 2025
  • Ora: 10:00 – 20:00
  • Locația: Maxi Pet – Șoseaua Mihai Bravu, București

Participarea este liberă, iar adopția este gratuită.

„Fiecare câine și fiecare pisică din adăpost are o poveste. Unele au fost abandonate, altele salvate din situații critice. Dar toate au în comun dorința de a aparține unei familii. Adopția este un gest de iubire și responsabilitate. Vă așteptăm să îi cunoașteți și, poate, să vă găsiți noul prieten pe viață”, transmit reprezentanții CJ Ilfov.

Judecătorul cu 80 de conturi în bănci și „lumea banilor” din justiție: Top 30 cei mai bogați magistrați din Iași

Redacția Normedia
-
0
Judecătorul cu 80 de conturi în bănci și „lumea banilor” din justiție: Top 30 cei mai bogați magistrați din Iași

Declarațiile de avere ale magistraților din Iași pentru 2024 dezvăluie o realitate departe de viața cetățenilor obișnuiți: venituri lunare nete de mii de euro, vile de sute de metri pătrați, terenuri în zone scumpe, colecții de bijuterii și tablouri valoroase, mașini de lux și zeci de conturi bancare.

Un judecător iese în evidență cu un record absolut – 80 de conturi în lei, plus conturi în euro și dolari – în timp ce alți colegi de breaslă au proprietăți evaluate la milioane de lei și depozite bancare de sute de mii de euro.

Aceste informații provin din ultimele declarații de avere publice, completate în 2024. Din 2025, după o decizie a Curții Constituționale a României, aceste date nu mai sunt accesibile publicului.

Potrivit analizei REPORTER DE IAȘI, majoritatea procurorilor și judecătorilor din acest top au:

  • Venituri nete între 4.000 și 8.000 de euro lunar;

  • Proprietăți imobiliare evaluate la aproape 1 milion de euro de familie;

  • Depozite bancare de minimum 150.000 lei, în multe cazuri depășind 1 milion lei;

  • 2-3 autoturisme în gospodărie;

  • Bijuterii și opere de artă în valoare de zeci de mii de euro.

În plus, mulți magistrați au beneficiat de drepturi salariale restante câștigate în instanță – soluții pronunțate adesea de colegi magistrați – care le-au dublat sau chiar triplat veniturile anuale.

Vicepreședinta Curții de Apel Iași, Anda Ciocîntă Crișu, deține:

  • 8 terenuri intravilane în Cozmești, Miroslava, Iași și Bârnova (5.200 mp);

  • 8 terenuri agricole (15 ha);

  • Casă de 600 mp în Iași și apartament de 90 mp;

  • Bijuterii de 22.000 euro.

Are depozite de 2,45 milioane lei și acțiuni în valoare de 10,14 milioane lei – plasamente totale de 12,59 milioane lei. Venitul anual declarat: 342.000 lei. Este căsătorită cu omul de afaceri Cătălin Crișu, activ în domeniul imobiliar.

Judecătorul Andrei Ștefan Popa deține:

  • 80 de conturi în lei, 8 în euro și 1 în dolari, însumând 774.000 lei, 6.900 euro și 4.480 dolari;

  • Un Ford din 2016 și colecție de artă de 29.000 euro;

  • Venit anual: 267.000 lei.

Doar dobânzile obținute din depozite în 2023 au fost de 33.400 lei.

Exemple din topul averilor:

  • Diana Mihaela Micu Cheptene, președinta Curții de Apel Iași: terenuri în Iași și Vaslui, două autoturisme, titluri de stat și depozite totalizând peste 900.000 lei și 58.000 euro; venit anual: 370.000 lei.

  • Monica Liliana Cocor: 4 apartamente, casă, depozite de 1,07 milioane lei și 59.000 euro, bijuterii de 6.500 euro; venit anual: 270.000 lei.

  • Maria Daniela Falcan: titluri de stat și depozite totalizând 1,03 milioane lei și 99.500 euro; venit anual: 260.000 lei.

Restanțele salariale au împins veniturile unor procurori la niveluri excepționale:

  • Adina Bocai: 3 terenuri intravilane, casă de 400 mp, 4 clădiri comerciale, Range Rover, depozite de 507.000 lei; venituri totale din salarii și chirii: peste 1,24 milioane lei anual (peste 100.000 lei lunar).

  • Veta Enculescu: apartament, Toyota Auris, conturi de 1,48 milioane lei; venit anual: 465.000 lei.

  • Ștefania Nicoleta Zaharia: două autoturisme, depozite de 155.000 lei; venit total anual: 468.000 lei.

Nu toți magistrații acumulează doar active; mulți au și datorii importante:

  • Elena Raluca Isepciuc: teren, apartament, casă, Mazda; credite totale de 1,98 milioane lei; venit anual: 260.000 lei.

  • Oana Maria Hodorogea: casă de 302 mp, bijuterii și ceasuri de 10.000 euro; credite de 1,43 milioane lei.

Declarațiile prezentate sunt ultimele accesibile publicului. Din 2025, în urma unei decizii CCR, averile magistraților nu mai sunt publice, fiind eliminate din categoria informațiilor accesibile online.

Această schimbare a stârnit critici din partea societății civile, care vede în această decizie o pierdere semnificativă a transparenței și o barieră în calea controlului public asupra integrității celor care aplică legea.

Analiza averilor celor mai bogați 30 de magistrați din Iași arată că:

  • Nivelul de trai al acestora este de 10 ori peste media națională;

  • Mulți dețin active multiple, în mai multe județe, plus plasamente financiare considerabile;

  • Veniturile sunt alimentate atât din salarii, cât și din drepturi salariale restante câștigate în instanță;

  • Pensiile de serviciu vor depăși adesea salariile actuale, iar vârsta de pensionare poate fi chiar 48 de ani.

În timp ce majoritatea românilor se confruntă cu probleme economice, în sistemul judiciar există o categorie restrânsă, dar extrem de privilegiată, care operează într-o realitate financiară complet diferită.

Sursă: ReporterIs.ro

Șefa CSM, acuzată de lipsă de transparență: 81.000 lei încasați din „alte surse” fără explicații clare

Redacția Normedia
-
0
Șefa CSM, acuzată de lipsă de transparență: 81.000 lei încasați din „alte surse” fără explicații clare

Controversa lovește în sistemul judiciar românesc, după ce în declarația de avere depusă în 2024, Elena Costache, președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a menționat că a încasat 81.816,22 lei din „alte surse” ale bugetului CSM, fără a preciza pentru ce anume a fost plătită această sumă.

Într-un context în care transparența veniturilor publice este o cerință legală și morală, refuzul de a clarifica natura acestor plăți ridică întrebări serioase despre integritatea și credibilitatea conducerii instituției care are rolul de a garanta independența justiției în România.

Potrivit declarației de avere, Elena Costache a cumulat în 2023 venituri impresionante:

  • Peste 62.000 de lei de la Curtea de Apel București (salariu și diferențe salariale);

  • Peste 626.000 de lei de la CSM (544.000 lei salariu și 81.816,22 lei din „alte surse”).

Astfel, veniturile totale anuale depășesc 689.000 de lei – echivalentul a peste 11.000 de euro pe lună, sumă ce plasează funcția de șef al CSM printre cele mai bine plătite poziții din administrația publică românească.

Conform legislației, în formularul de declarare a averii, pentru fiecare venit trebuie specificat:

  • Sursa (instituția sau entitatea plătitoare);

  • Serviciul prestat sau obiectul generator de venit.

Această cerință are scopul de a preveni conflictele de interese și de a asigura transparența cheltuirii banului public.

În cazul Elenei Costache, pentru suma de aproape 82.000 de lei, rubrica privind serviciul prestat a fost completată vag, cu mențiunea „alte surse”, fără detalii suplimentare.

Jurnaliștii DeFapt.ro au solicitat oficial Consiliului Superior al Magistraturii să explice natura acestor „alte surse” și ce activitate a fost remunerată.

Răspunsul primit de la CSM a fost considerat de presă drept „abracadabrant” și lipsit de claritate. Documentul furnizat de instituție nu răspunde explicit la întrebarea de bază: pentru ce anume a fost plătită această sumă?

Această atitudine este cu atât mai problematică cu cât CSM ar trebui să fie un model de transparență, dat fiind rolul său de garant al independenței justiției și de organism care veghează la respectarea eticii profesionale în magistratură.

În România, magistrații au printre cele mai mari salarii din sectorul public, la care se adaugă:

  • Sporuri pentru condiții de muncă;

  • Prime și bonusuri pentru diverse activități;

  • Indemnizații pentru funcții de conducere;

  • Pensie de serviciu substanțială după încheierea carierei.

În cazul Elenei Costache, salariul anual de 544.000 de lei de la CSM reprezintă deja un nivel ridicat de remunerare, iar suma suplimentară de peste 81.000 de lei – neclar explicată – ridică semne de întrebare privind justificarea și necesitatea acestei plăți.

Publicarea informațiilor a generat reacții intense din partea opiniei publice, a organizațiilor civice și a experților în transparență. Printre problemele invocate:

  • Lipsa de transparență privind cheltuirea banilor publici;

  • Conflictul cu principiile de integritate pe care CSM ar trebui să le apere;

  • Percepția negativă asupra întregului sistem judiciar.

„Când instituția care ar trebui să apere etica și independența justiției nu poate justifica o plată de zeci de mii de lei către conducerea sa, vorbim de o problemă gravă de credibilitate”, a declarat un reprezentant al unei ONG specializate în monitorizarea cheltuielilor publice.

Acest caz nu este izolat în România, însă devine cu atât mai sensibil cu cât implică cea mai înaltă funcție din Consiliul Superior al Magistraturii.

Refuzul de a oferi detalii clare despre sursa și motivul plății sugerează o cultură instituțională a opacității care contravine principiilor democratice și obligațiilor legale privind transparența.

Deși suma în cauză nu reprezintă un prejudiciu direct în sensul unei fraude, lipsa de justificare și refuzul de a răspunde clar pot duce la:

  • Investigații din partea Agenției Naționale de Integritate (ANI), care poate verifica completitudinea și veridicitatea declarației de avere;

  • Presiune mediatică și civică pentru demisia sau clarificarea situației;

  • Erodarea încrederii publice în CSM și, prin extensie, în întregul sistem de justiție.

Pentru a restabili încrederea, experții în guvernanță recomandă:

  1. Publicarea detaliată a activităților remunerate din „alte surse”;

  2. Explicarea mecanismului prin care aceste plăți sunt aprobate;

  3. Adoptarea unor norme stricte privind raportarea veniturilor suplimentare în declarațiile de avere.

În lipsa acestor măsuri, scandalul riscă să devină un simbol al lipsei de transparență la nivelul celor mai înalte instituții din justiție.

Cazul Elenei Costache reprezintă un test crucial pentru capacitatea CSM de a se supune propriilor standarde de integritate.

Indiferent de explicațiile interne, opinia publică are dreptul să știe pentru ce activitate se cheltuie aproape 82.000 de lei anual din bugetul unei instituții finanțate din bani publici.

Fără o clarificare fermă și completă, riscul este ca imaginea întregului sistem judiciar să fie afectată, iar încrederea cetățenilor în actul de justiție să fie și mai scăzută.

Sursă: Defapt

Autoritatea Aeronautică Civilă, acuzată de Curtea de Conturi că a prejudiciat bugetul statului cu aproape 8 milioane de lei

Redacția Normedia
-
0
Autoritatea Aeronautică Civilă, acuzată de Curtea de Conturi că a prejudiciat bugetul statului cu aproape 8 milioane de lei

Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) se află în centrul unui scandal financiar de proporții, după ce Curtea de Conturi a României a publicat un raport de audit care acuză instituția că a prejudiciat bugetul de stat cu aproape 8 milioane de lei.

Documentul ridică semne de întrebare serioase privind modul de gestionare a fondurilor și respectarea legislației în vigoare.

Conform raportului oficial, în 2023, AACR a refuzat să vireze către bugetul de stat 7,8 milioane de lei, reprezentând jumătate din profitul net obținut în anul precedent.

Potrivit legislației și normelor în vigoare la acea dată, toate companiile de stat și regiile autonome erau obligate să vireze aceste sume către buget, ca parte a politicii de redistribuire a profitului din sectorul public.

Prin nerespectarea acestei obligații, Curtea de Conturi susține că AACR a încălcat prevederi legale explicite, privând astfel bugetul de resurse importante.

Pe lângă refuzul de a vira banii către stat, auditorii au descoperit o altă situație gravă: AACR a plătit aproape un milion de lei unui fost angajat.

Cazul a ajuns în instanță, iar judecătorii au stabilit că respectivul angajat fusese hărțuit la locul de muncă și concediat ilegal. Ca urmare, Autoritatea a fost obligată să îi plătească despăgubiri consistente.

Acest episod ridică întrebări legate nu doar de managementul resurselor financiare, ci și de climatul organizațional și modul în care conducerea tratează propriii salariați.

Din 2021, instituția este condusă de Nicolae Stoica, director general cu o experiență vastă în domeniul aviației civile. Mandatul său a fost marcat de mai multe inițiative în zona de reglementare și control, dar și de controverse legate de eficiența administrativă.

În contextul actual, conducerea AACR este pusă sub presiune publică și instituțională pentru a oferi explicații clare cu privire la constatările Curții de Conturi și la modul în care se vor remedia aceste probleme.

AACR este instituția responsabilă cu reglementarea, supravegherea și controlul aviației civile din România. Printre atribuțiile sale principale se numără:

  • certificarea și autorizarea operatorilor aerieni;

  • verificarea standardelor de siguranță aeronautică;

  • supravegherea infrastructurii aeroportuare;

  • implementarea reglementărilor internaționale în domeniul aviației.

Deși funcționează ca o instituție publică cu venituri proprii, AACR este obligată să respecte normele fiscale și legale privind gestionarea profitului și transferul unei părți din acesta către bugetul de stat.

Refuzul AACR de a vira cei 7,8 milioane de lei către buget nu este doar o chestiune administrativă, ci are efecte directe asupra finanțelor publice.

Într-un context economic marcat de nevoi bugetare crescute – pentru infrastructură, sănătate, educație și siguranță – astfel de sume ar fi putut susține proiecte majore sau acoperi cheltuieli urgente.

De asemenea, despăgubirea de aproape 1 milion de lei plătită fostului angajat reprezintă o pierdere directă pentru instituție, care ar fi putut fi evitată printr-o gestionare corectă a relațiilor de muncă.

Până în acest moment, AACR nu a emis un comunicat oficial cu privire la acuzațiile formulate în raport. Totuși, surse din mediul juridic și economic consideră că:

  • Ministerul Transporturilor, în subordinea căruia funcționează AACR, ar putea cere explicații și măsuri disciplinare;

  • ANAF ar putea demara proceduri pentru recuperarea sumelor datorate bugetului;

  • În caz de suspiciuni privind fapte penale, dosarul ar putea fi transmis către Parchet sau DNA.

În plus, imaginea publică a instituției riscă să fie grav afectată, mai ales într-un sector precum aviația, unde reputația și încrederea sunt esențiale.

Specialiștii în finanțe publice atrag atenția că refuzul de a vira profitul către buget nu este un caz izolat. De-a lungul anilor, mai multe companii de stat au fost sancționate de Curtea de Conturi pentru practici similare.

„Este o problemă de cultură organizațională și de percepție a banilor publici. Mulți manageri din instituții de stat consideră că profitul aparține exclusiv entității pe care o conduc, uitând că acesta trebuie împărțit cu bugetul de stat, conform legii”, explică un expert în audit public.

Potrivit reglementărilor în vigoare la momentul analizat, companiile de stat și regiile autonome sunt obligate să vireze la bugetul de stat cel puțin 50% din profitul net obținut anual.

Această regulă are scopul de a asigura o sursă suplimentară de finanțare pentru cheltuielile publice și de a preveni acumularea de rezerve financiare care nu sunt reinvestite în proiecte prioritare.

Refuzul de a respecta această obligație poate atrage:

  • sancțiuni financiare;

  • măsuri de recuperare a prejudiciilor;

  • răspundere disciplinară sau chiar penală pentru conducere.

După publicarea raportului, următorii pași ar putea include:

  1. Clarificarea poziției oficiale a AACR printr-un comunicat public;

  2. Recuperarea sumelor datorate bugetului de stat, fie voluntar, fie prin executare silită;

  3. Evaluarea responsabilității manageriale în cazul plății despăgubirii către fostul angajat;

  4. Eventual, modificarea procedurilor interne pentru a preveni repetarea unor astfel de situații.

Cazul Autorității Aeronautice Civile Române este mai mult decât un episod punctual. Este un test al modului în care instituțiile publice gestionează banii statului și respectă obligațiile legale.

Într-o perioadă în care eficiența cheltuirii fondurilor publice este esențială, orice abatere de la lege – fie că vorbim de refuzul de a vira profitul, fie de plăți controversate – subminează încrederea cetățenilor și afectează direct bugetul național.

Sursă: G4Media

Sursa foto: InquamPhotos / Octav Ganea

Nereguli și prejudicii de milioane de euro în Ilfov: Raport dur al Curții de Conturi despre managementul defectuos din primării și instituții publice

Redacția Normedia
-
0
Nereguli și prejudicii de milioane de euro în Ilfov: Raport dur al Curții de Conturi despre managementul defectuos din primării și instituții publice

Curtea de Conturi a României a publicat un raport detaliat privind activitatea financiară a autorităților locale din județul Ilfov pentru anul 2023.

Documentul dezvăluie deficiențe grave în gestionarea banilor publici, achiziții ilegale, cheltuieli nejustificate și prejudicii de ordinul sutelor de milioane de euro.

Conform analizei, instituțiile și societățile publice subordonate consiliilor locale au comis abateri financiare majore, iar în unele cazuri au încălcat flagrant legislația privind achizițiile publice și utilizarea fondurilor.

Raportul relevă un tablou îngrijorător al administrației publice din Ilfov, cu abateri repetate în aproape toate localitățile verificate. Prejudiciile și neregulile financiare identificate depășesc 200 de milioane de euro, iar în unele cazuri faptele pot intra în sfera penală.

Una dintre problemele majore constatate este managementul defectuos al banilor publici – fie prin atribuirea de contracte fără respectarea legii, fie prin cheltuirea banilor pe servicii inexistente sau nejustificate.

Exemplele din raport sunt grăitoare:

  • Primăria Snagov a plătit 153.000 de euro pentru servicii juridice fără justificare corespunzătoare.

  • Consiliul Județean Ilfov a achitat 40.000 de euro pentru ajustări de preț nelegale la contracte de lucrări.

  • În comuna Berceni, s-au făcut cheltuieli de aproape 4.000 de euro pentru o bază sportivă utilizată de o entitate privată fără contract, prejudiciind bugetul local.

Aceste exemple arată o lipsă de control intern și o abordare superficială a banilor publici, cu riscuri majore pentru sustenabilitatea bugetară.

Raportul Curții de Conturi nu se limitează doar la primării și consilii locale. Instituțiile din domeniul sănătății și protecției sociale au fost, de asemenea, vizate.

  • Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Buftea a fost găsit cu nereguli privind contractele de muncă și procedurile de atribuire a achizițiilor.

  • DGASPC Ilfov a efectuat plăți de aproape 125.000 de euro fără un angajament legal valabil.

Aceste abateri nu doar că încalcă legislația, dar pot afecta direct calitatea serviciilor medicale și sociale oferite cetățenilor.

Una dintre cele mai grave concluzii ale raportului vizează serviciile de salubrizare. În mai multe localități – Popești-Leordeni, Dobroești, Otopeni și Ștefăneștii de Jos – s-au plătit peste 200.000 de euro pentru servicii neefectuate.

În plus, SC Ecosal Serv Dobroești SRL a primit o evaluare „cu rezerve” din partea auditorilor, fiind acuzată de tarife neconforme și de necalcularea penalităților pentru facturile neplătite.

Conform raportului, veniturile suplimentare neîncasate în Ilfov se ridică la aproximativ 380.000 de euro. Cea mai mare parte a prejudiciilor provine din:

  • Bunuri și servicii – 56% din total;

  • Cheltuieli de personal – 21% din total.

Aceste cifre indică nu doar lipsa unei strategii eficiente de colectare a veniturilor, ci și probleme în planificarea și executarea bugetară.

Otopeni

În cazul orașului Otopeni, auditorii au descoperit subevaluarea terenurilor și construcțiilor în valoare de peste 20 milioane de euro. Mai mult, autoritățile locale au închiriat bunuri publice fără a organiza licitații, încălcând principiile de transparență și concurență liberă.

În Voluntari, s-au constatat probleme precum:

  • Neaplicarea penalităților pentru chirii restante;

  • Neîncasarea redevențelor de la două firme, în valoare de 55.192 de euro;

  • Evidențierea eronată a unor obiecte de inventar, estimate la 516.790 de euro.

Aceste nereguli afectează direct bugetul local și creează un precedent periculos pentru alte administrații.

Un paradox evidențiat de Curtea de Conturi este faptul că Ilfovul are bani, dar îi folosește prost. Bilanțul financiar pe 2023 arată:

  • Excedent total: 112,6 milioane lei;

  • Excedent la orașe: 108,4 milioane lei;

  • Excedent la comune: 22,3 milioane lei;

  • Deficit doar la Consiliul Județean Ilfov: -18 milioane lei (aproximativ 3,6 milioane euro).

Această situație ridică semne de întrebare privind capacitatea primarilor și președintelui CJ Ilfov de a transforma excedentele în investiții utile pentru comunitate.

Deși raportul conține detalii concrete despre sumele pierdute și ilegalitățile comise, responsabilitatea sancționării aparține altor instituții – de la ANAF, pentru recuperarea prejudiciilor, până la Parchet și DNA, în cazurile cu suspiciuni penale.

Specialiștii în administrație publică atrag atenția că repetarea anuală a acelorași nereguli demonstrează o lipsă de reformă reală în modul în care se gestionează banul public.

În timp ce drumurile, școlile și serviciile publice din unele localități lasă de dorit, zeci de milioane de euro fie se pierd, fie rămân nefolosiți în conturi.

„Avem situația absurdă în care primăriile raportează excedente, dar oamenii nu văd îmbunătățiri reale. În loc să se investească în infrastructură, sănătate și educație, banii zac în conturi sau se cheltuiesc prost”, comentează un expert local în finanțe publice.

Raportul Curții de Conturi pentru 2023 arată clar: problema nu este lipsa banilor, ci modul în care aceștia sunt gestionați. Cu peste 200 de milioane de euro în nereguli și prejudicii, Ilfov devine un caz emblematic al risipirii banului public în România.

Fără reforme administrative reale, transparență în achiziții și responsabilitate la nivelul conducerii locale, județul riscă să repete acest scenariu an de an – în detrimentul cetățenilor.

Sursă: Buletin de București

O nouă ediție a Festivalului – concurs de muzică folk pentru copii și tineret: Seri eminesciene (P)

Redacția Normedia
-
0
O nouă ediție a Festivalului – concurs de muzică folk pentru copii și tineret: Seri eminesciene (P)

Pe 8 august 2025 debutează la Memorialul Ipoteşti o nouă ediţie, în format extins, a Festivalului-concurs de muzică folk pentru copii și tineret Seri eminesciene – muzică, film, poezie şi arte plastice.

Festivalul-concurs, organizat cu sprijinul Consiliului Județean Botoșani, va avea loc în perioada 8-10 august 2025.

Concursul destinat copiilor şi tinerilor interpreţi se va desfăşura în perioada 9-10 august 2025 şi va cuprinde două sectiuni: individual şi grup, precum şi două categorii de vârstă: 7-14 ani, respectiv, 15-30 ani. Toate informaţiile referitoare la concurs, modalităţile de inscriere şi regulamentul concursului, le puteți găsiţi pe site-ul Memorialului Ipoteşti http://www.eminescuipotesti.ro/Pagini%20HTML/MENIU/anunturi.html

Festivalul – concurs de muzică folk pentru copii și tineret Seri eminesciene are inclus, în programul celor trei zile de derulare, spectacole susținute de artiști și trupe folk reprezentative pentru acest gen muzical. Astfel, publicul este invitat să îi urmărească pe:

  • 8 august 2025 ‒ TVA-Trupa cu Valoare Adăugată, Storytellers Blues Duo, Tatiana & Marius Ojog și Robert Condraschi-Band;
  • 9 august 2025 ‒ Țapinarii, Mircea Bodolan, Cristi Dumitrașcu și Daniel Făt;
  • 10 august 2025 ‒ Ducu Bertzi, Ada Milea și Bobo Burlăcianu, Ocru și Andrei Pițu.

Şi în anul acesta, ca şi la ediţia din 2024, Memorialul Ipotești va propune o serie de activități conexe evenimentului de bază: atelierele de spoken word, Desenele copilăriei, face painting, proiecții de filme pentru copii și tineret, galeria caricaturistului, lansări și prezentări de carte ale editurilor participante.

Pe toată perioada festivalului, Memorialul Ipotești organizează o colectă publică pentru ajutorarea sinistraților de la Broșteni.

Intrarea la orice activitate din programul, care poate fi consultat pe pagina Memorialului Ipotești, este liberă.

Oportunitate pentru firme: Penitenciarul Focșani pune la dispoziție forță de muncă din rândul persoanelor private de libertate

Redacția Normedia
-
0
Oportunitate pentru firme: Penitenciarul Focșani pune la dispoziție forță de muncă din rândul persoanelor private de libertate

Penitenciarul Focșani lansează o invitație oficială către toți operatorii economici interesați de încheierea unor contracte de prestări servicii, folosind forța de muncă formată din persoane private de libertate.

Această inițiativă reprezintă o oportunitate atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru reintegrarea socio-profesională a celor aflați în detenție.

Instituția oferă acces la o forță de muncă disponibilă și motivată, pregătită să desfășoare activități productive, supravegheate și structurate. Serviciile acoperă o gamă variată de lucrări, cu accent pe muncă necalificată, dar și cu posibilitatea desfășurării unor activități calificate, în funcție de aptitudinile fiecărei persoane.

Domenii de activitate disponibile:

  • Agricultură – prășit manual, irigat, recoltat;

  • Gospodărire comunală – curățarea parcurilor și a spațiilor verzi, întreținerea străzilor;

  • Servicii pentru unități spitalicești – amenajare, curățenie și întreținere a spațiilor verzi din incinta spitalelor;

  • Lucrări auxiliare – săpat șanțuri, colectare și reciclare deșeuri, manipulare materiale;

  • Construcții civile, industriale, rutiere și feroviare – activități de muncă necalificată și calificată.

Colaborarea cu Penitenciarul Focșani aduce o serie de beneficii directe pentru firmele care doresc să își optimizeze costurile și să asigure continuitatea lucrărilor:

  1. Forță de muncă stabilă – disponibilitatea constantă a unui număr fix de persoane pe toată durata contractului;

  2. Continuitate în execuție – serviciile se desfășoară fără întreruperi, pe întreaga perioadă a lucrărilor;

  3. Flexibilitate în specializări – acces la muncă necalificată și calificată, în funcție de nevoile proiectului;

  4. Tarife negociabile – stabilite în funcție de complexitatea lucrărilor, durata colaborării și numărul de persoane implicate;

  5. Fără birocrație suplimentară – nu este nevoie de contract individual de muncă cu persoanele private de libertate, ci doar de un contract de prestări servicii cu penitenciarul;

  6. Costuri reduse – singurele cheltuieli sunt cele aferente remunerației orare stabilite prin contract; nu există taxe suplimentare către fondul de șomaj sau sănătate;

  7. Siguranță garantată – paza, hrana și supravegherea lucrătorilor sunt asigurate de penitenciar;

  8. Coordonare eficientă – lucrările se desfășoară sub supravegherea personalului penitenciarului, în colaborare cu reprezentanții firmei.

Proiectul propus de Penitenciarul Focșani nu este doar o soluție practică pentru firmele care caută resurse de muncă, ci și o inițiativă cu impact social major. Angajarea persoanelor private de libertate contribuie la:

  • creșterea gradului de ocupare a forței de muncă;

  • reducerea recidivei prin implicarea în activități productive;

  • dezvoltarea unor abilități profesionale care pot fi folosite după eliberare.

Astfel, fiecare colaborare devine o investiție în comunitate, oferind șansa reintegrării și sprijinind economia locală și națională.

Firmele interesate pot iniția colaborarea rapid și eficient. Procedura presupune doar semnarea unui contract de prestări servicii între societatea comercială și Penitenciarul Focșani. Nu este nevoie de documente suplimentare legate de angajarea directă a persoanelor aflate în detenție.

Tot procesul este transparent și sigur, cu respectarea normelor legale și a regulilor de securitate.

Colaborarea dintre mediul privat și penitenciare nu este o noutate în România sau în alte țări. În multe state europene, utilizarea forței de muncă din penitenciare este o practică obișnuită, cu rezultate pozitive pentru toate părțile implicate.

În Vrancea, această inițiativă vine într-un moment în care multe companii se confruntă cu deficit de personal, iar proiectul oferă o alternativă eficientă, legală și avantajoasă.

Reprezentanții Penitenciarului Focșani subliniază deschiderea către parteneriate pe termen lung, adaptate specificului fiecărei companii.

„Profitați de această oportunitate și implicați-vă într-un proiect de impact social și economic. Suntem pregătiți să construim parteneriate solide, flexibile și eficiente”, transmit reprezentanții instituției.

Telefon: 0237.258.707, interior 109
E-mail: pfocsani@anp.gov.ro | orgmuncii.pfocsani@anp.gov.ro
Adresă: Str. Liliacului nr. 41, Mândrești, jud. Vrancea

CNIT deschide o nouă serie a cursului de Ghid Național de Turism (Touroperator), începând din septembrie 2025

Redacția Normedia
-
0
CNIT deschide o nouă serie a cursului de Ghid Național de Turism (Touroperator), începând din septembrie 2025

Centrul Național de Învățământ Turistic S.A. (CNIT) anunță lansarea unei noi serii a cursului de specializare Ghid Național de Turism (Touroperator), cu începere în luna septembrie 2025.

  • Preț promoțional: 900 lei (în loc de 1300 lei)
  • Durata cursului: 180 de ore (60 ore teorie + 120 ore practică)
  • Componenta teoretică: se va desfășura online, pe platforma Zoom
  • Practica: se desfășoară în cadrul agențiilor de turism partenere, cu care CNIT are convenții de practică încheiate

Cursul reprezintă o specializare destinată persoanelor deja calificate ca ghizi de turism, care doresc să își dezvolte cariera și să obțină competențele necesare pentru a însoți și coordona grupuri de turiști români sau străini, în cadrul pachetelor de servicii turistice organizate de agențiile de turism.

Important:

Dacă nu dețineți încă un certificat de calificare în ocupația de Ghid de Turism, CNIT vă oferă posibilitatea să urmați mai întâi cursul de calificare Ghid de Turism, iar ulterior să vă înscrieți la cursul de specializare Ghid Național de Turism (Touroperator).

Condiții de acces la cursul de specializare:

  • Absolvent de liceu cu diplomă de bacalaureat
  • Absolvent al unui curs de calificare în ocupația de bază (Agent de turism – Ghid / Ghid de turism / Certificat de evaluare competențe profesionale Ghid de turism)
  • Certificat de competență lingvistică într-o limbă străină de circulație internațională
  • Vârsta minimă: 18 ani
  • Cazier judiciar fără antecedente penale

Înscrieri și informații suplimentare:

Investește în tine și alege să îți transformi pasiunea pentru turism într-o profesie recunoscută!

Centrul Național de Învățământ Turistic – Din 1971, formăm profesioniști pentru turismul românesc.

Lansare proiect: Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme

Redacția Normedia
-
0
Lansare proiect: Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme

 

Comunicat de presă – Lansare proiect

Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme

Cod apel: PCIDIF/365/PCIDIF_P3/OP4/RSO4.6/PCIDIF_A10 – Acțiunea 3.1, Măsura 2, Promovarea dezvoltării economice și sociale prin digitalizarea arhivelor culturale

Arhiva Națională de Filme, în parteneriat cu Centrul Național al Cinematografiei implementează proiectul „Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme”  – ID 330859, proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027, Acțiunea 3.1, Măsura 2, Promovarea dezvoltării economice și sociale prin digitalizarea arhivelor culturale.

Proiectul se implementează în perioada 17.06.2025 – 30.06.2028.

Obiectivul general al proiectului:

  • Creșterea rolului culturii în dezvoltarea economică, incluziune și inovare socială prin valorificarea avantajelor digitalizării colecțiilor culturale din domeniul cinematografiei, mobilizare de noi audiențe și instrumente de exprimare a patrimoniului.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt următoarele:

  • Digitizarea a 29.550 resurse culturale din categoria: videograme, afișe și fotografii în vederea mobilizării de noi audiențe;
  • Mobilizarea de noi audiențe prin actualizarea unor aplicații electronice interactiv-educative și evenimente care să susțină exprimarea patrimoniului cultural;
  • Creșterea numărului de utilizatori de servicii, produse și procese digitale publice noi și optimizate atât în rândul clienților serviciilor, produselor publice digitale noi sau îmbunătățite, cât și în rândul personalului instituțiilor publice care le utilizează.

Valoarea totală a contractului de finanțare, egală cu valoarea totală eligibilă a proiectului, este de 7.210.100,90 lei cu TVA, din care 5.403.920,08 lei cu TVA contribuția UE (FEDR) și 1.806.180,82 lei cu TVA contribuție din bugetul național.

Contact:

Arhiva Națională de Filme: Roxana Garet, Manager proiect; telefon: 0723.071.693; e-mail: contact@anf.gov.ro

Alin Tișe, revoltat de prețurile din Aeroportul Otopeni: „Hoție legalizată, cu complicitatea directorilor”

Redacția Normedia
-
0
Alin Tișe, revoltat de prețurile din Aeroportul Otopeni: „Hoție legalizată, cu complicitatea directorilor”

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declanșat un val de reacții pe rețelele sociale după ce a acuzat un „jaf generalizat” pe Aeroportul Otopeni, unde prețurile produselor de bază au ajuns la cote absurde.

Liberalul critică vehement lipsa de concurență reală și complicitatea directorilor din companiile de stat care administrează spațiile comerciale, considerând că „hoția se facturează legal”.

Alin Tișe a publicat pe Facebook o serie de fotografii cu prețurile alimentelor vândute la Otopeni: un sandwich costă cât o zi de muncă, o cafea ajunge la prețul unei jumătăți de pensii, iar o felie de pizza este listată la 39 de lei. Tișe subliniază că aceste sume nu sunt rodul pieței libere, ci rezultatul unui sistem corupt și protejat politic.

„Aeroportul nu m-a întâmpinat cu fața României, ci cu fața unei tălhării oficializate. Un sistem în care hoția se facturează legal și se servește cu zâmbetul pe buze”, a scris Tișe. El consideră că adevărații vinovați nu sunt comercianții mici, ci conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) și membrii consiliilor de administrație, care percep chirii uriașe și gestionează netransparent spațiile.

Tișe critică dur directorii CNAB și membrii consiliilor de administrație: „Vinovații sunt cei cocoțați în funcții, care și-au transformat birourile în feude personale. Ei iau dividende, noi plătim diferența. Nu e capitalism, e jaf organizat”.

Consiliul Concurenței a redeschis în 2023 o investigație privind o posibilă restricționare a concurenței în interiorul aeroportului, deoarece CNAB nu a organizat o licitație pentru spațiile comerciale, deși contractele cu firmele Millenium Pro Design și Dnata Catering erau expirate din decembrie 2022. Aceste firme sunt implicate într-un dosar penal privind mită în aeroport.

Lipsa licitațiilor favorizează o piață viciată, unde doar câteva firme dictează prețurile. Această situație transformă aeroportul într-un paradis pentru sinecuri și monopoluri comerciale. Costurile uriașe pentru spațiile comerciale sunt transferate asupra consumatorului final.

„Mergeți acasă, domnilor încărcați de privilegii! Dați-vă salarii de zei în afaceri private, nu pe spinarea statului”, a scris Tișe. El cere demisii și reforme reale în administrarea aeroporturilor.

Postarea sa a generat mii de reacții și comentarii, majoritatea susținând poziția fermă a liderului liberal. Utilizatorii au relatat experiențe similare din alte aeroporturi sau din infrastructura controlată de companii de stat.

Cazul ridicat de Alin Tișe nu este singular, ci reflectă o problemă sistemică: gestionarea ineficientă și coruptă a spațiilor publice. Lipsa de transparență, monopolurile comerciale și prețurile abuzive sunt simptome ale unui stat captiv intereselor de partid și personale. Reformarea CNAB și eliminarea sinecurilor din companiile de stat devin urgente pentru recâștigarea încă o dată a încăderii încă unui spațu public esențial pentru imaginea României.

Sursă: G4Media

1...747576...554Pagina 75 din 554