Acasă Blog Pagina 74

„Ultimul Loz – Musical de Mahala” aduce personajele lui Caragiale în Bucureștiul zilelor noastre

Redacția Normedia
-
0
„Ultimul Loz – Musical de Mahala” aduce personajele lui Caragiale în Bucureștiul zilelor noastre

Casa de Cultură Gura Humorului va găzdui un spectacol unic, în care trecutul se împletește cu prezentul într-o experiență teatrală plină de culoare, umor și muzică. „Ultimul Loz – Musical de Mahala” îi aduce în fața publicului pe legendarii eroi ai lui I.L. Caragiale, reimaginați în contextul vibrant al Bucureștiului contemporan.

Spectacolul explorează o întrebare esențială: cum ar arăta astăzi personajele lui Caragiale dacă ar trăi în cartierele pline de viață ale capitalei? Ar reuși să se adapteze sau ne-am regăsi în aceleași situații de altădată, doar cu un decor schimbat?

Păstrând limbajul „de mahala” și farmecul replicilor clasice, producția îmbină satira fină cu reflecția asupra societății moderne, demonstrând cât de actual rămâne „Nenea Iancu” și la peste un secol de la scrierile sale.

„Ultimul Loz” nu este doar o piesă de teatru, ci un musical cu accente comice, în care atmosfera mahalalei de altădată prinde viață prin interpretări live ale unor cântece memorabile. Publicul va fi purtat într-o călătorie nostalgică spre Bucureștiul de altădată, cu miros de tei, șușoteli la colț de stradă și povești spuse pe băncuța din fața casei.

Această îmbinare de teatru și muzică oferă spectatorilor o experiență completă – râs, emoție și reflecție în același timp.

Spectacolul îi are în distribuție pe:

  • Răzvan Răduță
  • Virginia Vasilache
  • Theo Costache
  • Sabina Mitrea
  • Robert Poiană
  • Maria Grosu
  • Vlad Andrei
  • Alex Nicolae

Regia și conceptul artistic poartă semnătura Virginiei Vasilache, care reușește să redea autenticitatea lumii lui Caragiale și, în același timp, să-i ofere un aer proaspăt, actual.

Detalii organizatorice

  • Locație: Casa de Cultură Gura Humorului
  • Gen: Musical, comedie
  • Durată: 1h 30 min
  • Vârsta recomandată: 12+

Publicul este invitat să descopere un Caragiale contemporan, care nu și-a pierdut ironia, umorul și capacitatea de a surprinde esența comportamentului uman.

De ce merită să vii la „Ultimul Loz – Musical de Mahala”

  • Vei vedea o reinterpretare creativă și originală a operei lui Caragiale
  • Vei asculta live cântece ale mahalalei de odinioară, într-o interpretare plină de pasiune
  • Vei descoperi cum tipologiile umane rămân neschimbate, indiferent de epocă
  • Vei avea parte de o experiență culturală completă – umor, muzică și reflecție socială

Finul ministrului Bogdan Ivan, de la cârciumă în Bistrița la sinecuri la București. Cum a încercat Ioan Alin Demian să ajungă în conducerea Hidroelectrica

Redacția Normedia
-
0
Finul ministrului Bogdan Ivan, de la cârciumă în Bistrița la sinecuri la București. Cum a încercat Ioan Alin Demian să ajungă în conducerea Hidroelectrica

Ioan Alin Demian, finul ministrului digitalizării Bogdan Ivan, este unul dintre personajele care ilustrează perfect modul în care rețeaua politică și relațiile de partid pot transforma un patron de cârciumă într-un abonat la funcții publice bine plătite.

Recent, ministrul Ivan a vrut să-l numească pe Demian în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica, una dintre cele mai importante companii de stat din România. După ce informația a devenit publică și a stârnit controverse, propunerea a fost retrasă.

În urmă cu nouă ani, Demian era secretar general al TSD Bistrița Năsăud, consilier parlamentar al social-democratului Victor Negrescu și unic asociat al firmei Naimed Life SRL, specializată exclusiv în baruri și servirea băuturilor.
Veniturile sale din 2016 proveneau din surse diverse, dar modeste:

  • 7.000 lei – consilier parlamentar

  • 3.452 lei – servicii pentru APIA Bistrița Năsăud

  • 360 lei – consultant financiar la Raiffeisen Bank Bistrița

În același an, a intrat în politică locală, candidând la Consiliul Local Coșbuc și la Consiliul Județean Bistrița Năsăud.

După alegerile locale, Demian a devenit viceprimar al comunei Coșbuc.
În declarația de avere din 2019, apare împreună cu soția, Ioana Eudochia Demian, ca proprietar al unei vile de 183 mp în localitatea Unirea.
Salariul său de viceprimar era de 54.756 lei anual, iar soția încasa 22.000 lei ca indemnizație de creștere a copilului.

În 2020, Demian a candidat din nou atât la Consiliul Local, cât și la Consiliul Județean, obținând în final un mandat de consilier județean și funcția de președinte PSD Coșbuc.

La scurt timp după alegerile din 2020, declarația sa de avere a suferit modificări semnificative:

  • Vila a scăzut de la 183 mp la 153 mp

  • Localizarea s-a schimbat din Unirea în municipiul Bistrița

  • Statutul juridic a trecut din „cumpărată” la „promisiune de vânzare-cumpărare”

Aceste schimbări ridică semne de întrebare, mai ales în contextul funcțiilor și veniturilor pe care Demian le acumula.

Firma sa, Naimed Life SRL, a fost transferată către George Nicușor Nicolae, care a schimbat denumirea în NG Fabi Building Life SRL și obiectul de activitate în „amenajări interioare și construcții”.
În februarie 2024, noua firmă a câștigat un contract public de 50.000 euro pentru reabilitarea căminului cultural din comuna Nimigea, condusă de pesedistul Mircea Rurcan.

Ca lider PSD Coșbuc, Demian a fost numit administrator public al comunei, cu un salariu de 43.800 lei anual, și membru în Consiliul de Administrație al Casei de Asigurări de Sănătate Bistrița Năsăud.
În 2023, a cumulat:

  • 43.800 lei – administrator public

  • 13.140 lei – consilier județean

  • 6.564 lei – membru ATOP Bistrița

  • 688 lei – CA la Casa de Asigurări

În 2024, ministrul Bogdan Ivan l-a adus la București, angajându-l consilier la Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Nu este clar ce atribuții a avut, însă tot Ivan l-a propus și în Consiliul de Administrație al Societății Naționale de Radiodifuziune.

Declarația de avere din 2025 arată că Demian a încasat într-un singur an:

  • Salariu ministerial

  • Indemnizație CA la Radiodifuziune

  • Indemnizație consilier județean

  • Indemnizație ATOP

  • Indemnizație CA la Casa de Asigurări

Venitul total: aproape 132.000 lei, plus vouchere de vacanță.

În vara lui 2025, Ivan a încercat să-l numească pe Demian în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica, companie strategică a statului român și cel mai mare producător de energie hidro din România.
După apariția informației în presă și reacțiile negative privind lipsa de experiență în domeniu, propunerea a fost retrasă.

Parcursul lui Ioan Alin Demian arată cum loialitatea față de partid și relațiile personale pot cântări mai mult decât competența sau experiența profesională.
În mai puțin de un deceniu, a trecut de la patron de cârciumă la funcționar cu multiple sinecuri la stat, cu venituri anuale de peste 130.000 lei.

  • Ce competențe concrete îl recomandă pe Demian pentru funcțiile în Ministerul Digitalizării, Radiodifuziune sau Hidroelectrica?

  • Cum a obținut contracte publice firma pe care a fondat-o, imediat după schimbarea obiectului de activitate?

  • De ce au fost modificate suprafața, localizarea și statutul juridic al vilei din declarațiile sale de avere?

Cazul Ioan Alin Demian este relevant pentru felul în care sistemul politic românesc recompensează fidelitatea față de partid, indiferent de competențe.
Chiar dacă tentativa de numire la Hidroelectrica a eșuat, rețeaua de funcții și indemnizații acumulate de Demian rămâne un exemplu clar al mecanismului prin care politica locală se transformă în sinecuri naționale.

Sursă: Defapt

Centrul Național de Învățământ Turistic lansează înscrierile pentru cursul de calificare „Agent de Turism”

Redacția Normedia
-
0
Centrul Național de Învățământ Turistic lansează înscrierile pentru cursul de calificare „Agent de Turism”

Centrul Național de Învățământ Turistic S.A. (CNIT) anunță deschiderea înscrierilor pentru cursul de calificare „Agent de Turism”, un program complet dedicat celor care doresc să își construiască o carieră în domeniul turismului.

Cursul se adresează tuturor celor care au absolvit învățământul general obligatoriu și își doresc să dobândească competențele necesare pentru a lucra într-o agenție de turism, indiferent dacă sunt la început de drum sau vor să își reconvertească profesional cariera.

Detalii despre curs:

  • Nivel de calificare: 3
  • Durată: 720 ore (240 ore teorie + 480 ore practică)
  • Format: componenta teoretică poate fi urmată fizic sau online (Zoom)
  • Practica: se desfășoară în agenții de turism partenere CNIT
  • Condiții de acces: învățământ general obligatoriu
  • Acte necesare: copie CI, certificat de naștere, certificat de căsătorie (dacă este cazul), diplomă de studii

Participanții vor dobândi cunoștințe despre legislația turistică, tehnici de vânzări, utilizarea sistemelor de rezervări, geografia turismului, comunicare profesională (inclusiv în limba engleză), precum și gestionarea documentelor și ofertarea pachetelor turistice.

La final, absolvenții susțin un examen teoretic și practic, obținând un certificat de calificare profesională recunoscut la nivel național și internațional, eliberat de Ministerul Educației și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Cursul va începe imediat ce grupa este completă. Locurile sunt limitate, iar înscrierile se fac în ordinea depunerii dosarelor.

Pentru informații și înscrieri:

  • Telefon: 0769.651.104
  • Email: cursuri@cnit.ro

Piața 16 Februarie, afacerea ilegală a lui Nicolae Cristescu. Cum ține sub control un spațiu public din Sectorul 1, deși contractul a expirat

Redacția Normedia
-
0
Piața 16 Februarie, afacerea ilegală a lui Nicolae Cristescu. Cum ține sub control un spațiu public din Sectorul 1, deși contractul a expirat

De peste 25 de ani, Piața 16 Februarie din nordul Capitalei a fost controlată de rețele politice, afaceri controversate și contracte păguboase pentru bugetul public. În centrul acestui scandal se află Nicolae Cristescu, fost finanțator al Rapidului, mason și inculpat într-un dosar DIICOT pentru constituire de grup infracțional și șantaj.

Deși contractul de concesiune cu Primăria Sectorului 1 a expirat în august 2024, Cristescu refuză să predea piața. Zeci de comercianți sunt ținuți într-un cort construit ilegal pe domeniul public, în zonă protejată, fără autorizație, iar autoritățile amână măsurile.

În 1999, Primăria Sectorului 1 a concesionat Piața 16 Februarie pentru 25 de ani, pe o sumă derizorie, către o firmă controlată la acea vreme de Omar Hayssam, condamnat ulterior pentru terorism.

Contractul prevedea ca primăria să primească 26,4% din profitul net, dar nu mai puțin de 1.800 de dolari lunar. Timp de 25 de ani, procentul nu a fost renegociat, iar încasările către buget au scăzut dramatic după 2016.

În 2006, controlul asupra pieței a ajuns la Teomod Style Trading SRL, iar în 2007, firma a fost cumpărată de Nicolae Cristescu cu 1,27 milioane de euro.

La scurt timp după preluarea pieței, Cristescu a ridicat un cort de 950 mp din lemn și plastic, fără autorizație, pe domeniu public, în cadrul Parcelării Bazilescu, zonă protejată aflată pe lista monumentelor istorice.

Majoritatea comercianților au fost mutați în acest cort, ceea ce a redus încasările Primăriei Sectorului 1, deoarece chiriașii din construcții provizorii nu erau supuși acelorași obligații ca în piața propriu-zisă.

Specialiștii în urbanism atrag atenția că structura este „un pericol de incendiu permanent”, cu doar trei ieșiri de urgență înguste, insuficiente pentru fluxul de clienți din weekend.

Potrivit fostului primar Clotilde Armand, construcția ilegală a fost semnalată încă din 2016, pe vremea când era consilier local. Totuși, abia în 2024 Poliția Locală a constatat lipsa autorizației și a amendat firma lui Cristescu.

Ulterior, controale ale Serviciului Desființări Construcții Ilegale (PMB) au identificat nu doar cortul, ci și alte construcții fără autorizație: o magazie de 22 mp, tarabe pe 180 mp și trei pavilioane însumând 125 mp, dintre care unele ocupă trotuarul.

Deși Poliția Capitalei a propus demolarea prin dispoziția primarului general, aceasta nu a fost emisă nici până azi.

Pe 6 august 2024, la o zi după expirarea contractului, o echipă de 40 de funcționari, însoțită de Poliția Locală, a încercat preluarea pieței. Cristescu a refuzat să semneze procesul-verbal și le-ar fi spus polițiștilor că „îi are la mână pe toți”.

Fostul viceprimar USR, Oliver Păiuși, afirmă că accesul a fost blocat fizic, iar conducerea Poliției Locale nu a intervenit. Cristescu susține însă că era „cel mai bun partener al primăriei” și că autoritățile aveau obligația să renegocieze concesiunea.

Atât Clotilde Armand (USR), cât și actualul primar George Tuță (PNL) au promis în campanie că vor moderniza Piața 16 Februarie și o vor readuce în administrarea Primăriei.

Armand spune că PSD și PNL au exercitat presiuni pentru prelungirea contractului în mandatul său, dar s-a opus. Tuță afirmă că a obținut abia recent mandatul Consiliului Local pentru reziliere și că „situația este abuzivă”.

Datele oficiale arată că între 2009 și 2024, Primăria Sectorului 1 a încasat 5,92 milioane lei (aprox. 1,53 milioane dolari) din cota de 26,4% prevăzută în contract. Restul de 73,6% – adică 22,43 milioane lei (4,5 milioane euro) – a rămas firmei lui Cristescu.

După expirarea contractului, până în iunie 2025, primăria a mai primit doar 78.143 lei, deși Cristescu continuă să încaseze chirii – 650 lei/lună de la fiecare comerciant din cort.

Înainte de expirarea contractului, Cristescu a dat în judecată primăria, cerând prelungirea pentru încă 24 de ani, invocând „investiții majore” de 500.000 de euro, peste obligațiile contractuale.

Surse din Primărie spun însă că modernizările se rezumă la „gresie și câteva aparate de aer condiționat”, iar piața a fost „lăsată de izbeliște”.

În mai 2025, Tribunalul București i-a dat câștig de cauză parțial, obligând Consiliul Local să analizeze cererea de prelungire.

Nicolae Cristescu (68 de ani) este cunoscut ca fost acționar al Rapidului (2013-2016), membru al masoneriei și apropiat al unor politicieni influenți.

În 2021, a fost ridicat de DIICOT într-un dosar cu Petre Geamănu și Eugen Preda, lideri ai unor clanuri interlope, fiind acuzat că a încercat să stoarcă 600.000 de euro de la un dezvoltator imobiliar. Dosarul este în prezent în primă instanță la Tribunalul București.

Cristescu a fost decorat în 2019 de premierul Viorica Dăncilă, deși nu figurează oficial ca inventator al produsului pentru care a primit medalia.

De-a lungul anilor, clădirea de lângă piață a fost folosită pentru campaniile electorale ale PNL, PSD, AUR, APP și PUSL. În 2021, PSD a instalat un cort în piață pentru strângerea de semnături împotriva lui Clotilde Armand.

În ianuarie 2025, Cristescu apărea public alături de Călin Georgescu, promovând boicotul supermarketurilor – o acțiune regizată, potrivit Digi24.

Piața 16 Februarie este exemplul clasic de cum un spațiu public poate fi „privatizat” prin contracte pe termen lung, redevențe simbolice și lipsă de control din partea autorităților.

După 25 de ani, bilanțul arată o piață degradată, ocupată ilegal, în timp ce concesionarul încasează chirii și invocă procese pentru a bloca eliberarea spațiului.

Între timp, locuitorii din Sectorul 1 și comercianții își desfășoară activitatea în condiții precare, într-un cort ilegal, sub ochii unei administrații locale și generale care pasează responsabilitatea.

Articol integral pe SNOOP

S-a dublat numărul artiștilor care vor urca pe scenă la „Luminaria – festivalul baloanelor cu aer cald“

Redacția Normedia
-
0
S-a dublat numărul artiștilor care vor urca pe scenă la „Luminaria – festivalul baloanelor cu aer cald“

Scena de la „Luminaria“, primul festival din Dobrogea dedicat baloanelor cu aer cald, devine neîncăpătoare încă de la prima ediție. Gândit inițial cu un număr restrâns de artiști și trupe, line-up-ul festivalului care va avea loc între 22 și 24 august la Corbu, s-a dublat la doar o lună de la anunțul oficial.

Dacă la început au fost invitați să urce pe scenă pentru a ne încânta cu muzica lor The Urs, Lupii lui Calancea, Surorile Osoianu și Dan Helciug cu al său concert tribut „My Queen“, acum lista este completată de alte câteva nume foarte apreciate în rândul festivalierilor din România.

Potrivit noului line-up, startul distracției va fi dat vineri, 22 august, de The Citybreakers, care va urca pe scenă pentru a completa alături de The Urs prima seară de Luminaria, una dedicată dragostei și sentimentelor la înălțime.

Sâmbătă, autenticul, tradiția și muzica noului val de artiști din România se vor împleti într-un spectacol total de lumină, sunet și culoare. Iar responsabili de acest lucru vor fi, în ordine, Lupii lui Calancea, Surorile Osoianu și nou intrații în line-up David Ciente, Maria Chivu și Grupul Jianca, care promit să facă din noaptea de 23 august una cu adevărat memorabilia. Atmosfera multisenzorială va fi completată de cel mai spectaculos show laser care a fost pus în scenă până acum pe litoralul românesc, care promite să umple cerul de lumină și culoare.

Duminică, 24 august, în ultima zi de festival, nimeni nu își face planuri de plecare decât după ce ia parte la un mic dejun la lumina lunii pe muzica celor de la The Moonlight Breakfast și Dan Helciug.

Pentru că la Luminaria baloanele cu aer cald sunt vedetele, pe toată durata festivalului șase baloane uriașe vor fi puse la dispoziția participanților, care vor avea astfel ocazia de a privi lumea de la înălțime și de a trăi senzații tari.

Și cum distracția la „Luminaria“ se ține de la primele ore ale dimineții până târziu în noapte, a crescut și numărul activităților de pe timpul zilei dedicate familiilor. Astfel, de la cei mai mici festivalieri, până la seniorii care îi au de cele mai multe ori în grijă, cu toții vor putea lua parte la atelierele tematice, se vor putea delecta cu bunătăți din zona de food court sau direct de la ceaun ori vor putea încerca experiențe off-road la bordul unor mașini de teren.

Accesul la Luminaria se va face pe bază de bilet, care poate fi achiziționat de pe site-ul luminariafestival.ro, de pe platforma online iabilet.ro sau direct de la intrarea în festival.

Important: zborurile cu balonul nu sunt incluse în prețul biletului și se rezervă separat, în funcție de disponibilitate.

Vino să trăiești magia!

„Luminaria“ nu este doar un festival, este o reîntoarcere la simplitate, o invitatie la visare, o sărbătoare a luminii, muzicii și zborului.

„Luminaria” este clipa ta libertate!

„Luminaria – Festivalul Baloanelor cu Aer Cald“, un eveniment susținut de ROMPETROL

  • Realizat cu sprijinul OMD Județul Constanța, în calitate de partener strategic;
  • Partener de mobilitate – Automobile Bavaria – Ineos Grenadier;
  • Parteneri – OMD Mamaia – Constanța, Primăria Corbu;
  • Parteneri media – Kiss FM, Rock FM & Magic FM;
  • Sponsori – Alezzi Beach Resort, Caraiman, Crama Navigo, Aperol, La Fântâna.

MARELE JAF: Cum au ajuns microbuzele electrice de 90.000 € să fie vândute cu 200.000 € bucata. Afacere de 135 milioane € pentru o singură firmă

Redacția Normedia
-
0
MARELE JAF: Cum au ajuns microbuzele electrice de 90.000 € să fie vândute cu 200.000 € bucata. Afacere de 135 milioane € pentru o singură firmă

România a reușit performanța de a cumpăra la dublu preț microbuze electrice finanțate prin PNRR. Deși Comisia Europeană estimase că 250 milioane de euro ajung pentru 3.200 de microbuze școlare, țara noastră a achiziționat doar 1.300, cu un cost mediu de 200.000 de euro/bucata.

În centrul scandalului: Aveuro Internațional din Prahova, firmă care a câștigat peste jumătate din contractele naționale și a încasat 135 milioane de euro.

Conform Ghidului Solicitantului PNRR, bugetul total de 250 milioane € trebuia să asigure 3.200 de microbuze, cu un preț mediu estimat la 78.125 €/unitate. În realitate, costurile s-au dublat sau chiar triplat în unele județe.

La Iași, de exemplu, Consiliul Județean a cumpărat 26 de microbuze la 202.800 € fiecare (fără TVA). În județul Olt, recordul a fost de 262.000 € bucata.

Aveuro Internațional, companie controlată de Vlad Papuc – fiul Rodicăi Papuc, lider PNL Prahova și apropiată a baronului liberal Iulian Dumitrescu – a câștigat licitațiile în peste 60% dintre județe.

Microbuzele livrate sunt, în majoritate, Ford E-Transit, model cu preț de catalog de 64.500 €. Cu toate opționalele incluse, prețul ajunge la 70.000 €. Carosarea completă – scaune, aer condiționat, lift pentru persoane cu dizabilități – costă în medie 15.000-20.000 € pe piața românească.

Cost total real: între 90.000 și 100.000 €.
Preț vândut statului: 200.000 € sau mai mult.
Profit estimat: ~100.000 € per unitate.

Comparativ cu județul Brașov, unde prețul a fost de 743.000 lei/microbuz (aprox. 148.000 €), Iașiul a plătit 1.014.000 lei pe unitate. Diferența de 54.000 € pe microbuz înseamnă că, la același buget, județul ar fi putut cumpăra 35 de microbuze în loc de 26 – adică echivalentul unui bloc întreg de apartamente pierdut din cauza prețului umflat.

Un element-cheie al licitației: lungimea maximă a vehiculului a fost limitată la 6,8 metri la Iași. Multe modele concurente (6,9 – 7,5 m) au fost automat eliminate. Ford E-Transit livrat de Aveuro are 6.704 mm, încadrându-se perfect în limită.

Aceeași restricție apare și într-o licitație recentă pentru alte trei microbuze, contestată de firma Pacific Electric Bus, care a acuzat „restrângerea artificială a concurenței”.

Contactat de REPORTER DE IAȘI, Octavian Moise de la Cem Bus Confort Galați a confirmat că o carosare completă (16+1 locuri, aer condiționat, lift pentru dizabilități, omologare inclusă) costă între 14.500 și 20.000 €.

Stelian Porojnicu, asociat Pacific Electric Bus, susține aceeași marjă: „O carosare standard nu depășește 20.000 €.”

Analiza achizițiilor din SEAP arată că în 90% din proceduri a existat o singură ofertă admisă, de cele mai multe ori a firmei Aveuro. În restul cazurilor, concurența a fost respinsă ca „neconformă” sau „inacceptabilă”.

Lista contractelor arată valori enorme:

  • Iași – 26 microbuze – 26,3 milioane lei

  • Constanța – 25 microbuze – 24,1 milioane lei

  • Buzău – 61 microbuze – 51,8 milioane lei

  • Olt – 1 microbuz – 1,313 milioane lei (record național)

Întrebat despre adaosul de peste 100.000 € pe unitate, patronul Vlad Papuc a răspuns scurt:

„A fost un business foarte bun. Doamne ajută! Nu comentez prețul.”

El a invocat costuri cu omologările și certificările, însă a recunoscut că echipările au fost identice în toate județele.

Contractele PNRR au propulsat Aveuro Internațional: cifra de afaceri a crescut de 6,7 ori, iar profitul de 15 ori în doar doi ani. Totalul contractelor din 2024-2025: 676 milioane lei (aprox. 135 milioane €).

Schema este simplă și eficientă:

  1. Restricții tehnice în caietele de sarcini pentru eliminarea concurenței.

  2. Achiziție a unui produs sub 100.000 € și vânzare la peste 200.000 €.

  3. Lipsă de control real din partea autorităților.

Rezultatul: România a cumpărat de două ori mai scump și a pierdut peste 1.900 de microbuze față de planul inițial al Comisiei Europene.

Articol integral pe ReporterIs.ro

Școala Naționale pentru Democrație, Ediția a IX-a „Politică și politici pentru toți. Educație politică pentru TINEri”

Redacția Normedia
-
0
Școala Naționale pentru Democrație, Ediția a IX-a „Politică și politici pentru toți. Educație politică pentru TINEri”

Asociația Pro Democrația cu sprijinul Fundației Hanns Seidel România, în parteneriat cu Biblioteca Metropolitană București, anunță lansarea celei de-a IX-a ediții a Școlii Naționale pentru Democrație (SND), ce se va desfășura în perioada 27 – 30 august 2025.

Astfel, la finalul lunii august Bucureștiul devine capitala educației pentru democrație. Obiectivul SND 2025 este pregătirea unei noi generații de lideri civici capabili să înțeleagă și să apere valorile democratice, într-o perioadă în care România se confruntă cu dezinformare, polarizare și scăderea încrederii publice.

Programul se adresează tinerilor cu vârste între 18 și 25 de ani, pasionați de implicare civică și interesați să înțeleagă în profunzime mecanismele unei societăți democratice.

Astfel, 20 de tineri selectați vor lua parte la sesiuni interactive și dezbateri pe teme esențiale pentru funcționarea statului de drept, precum:

  • sisteme politice și ideologii,
  • diferența dintre politică și politici publice,
  • participare civică și implicare în comunitate,
  • etică, transparență și responsabilitate publică,
  • combaterea dezinformării, extremismului și polarizării.

 De ce ”Politică și politici pentru toți. Educație politică pentru TINE?”

Într-un context marcat de alegeri succesive (2024 și 2025), confuzie și polarizare, tinerii au fost printre cei mai expuși manipulării și neîncrederii în sistemul democratic. Școala Națională pentru Democrație vine ca răspuns la această realitate, oferind un cadru sigur de învățare, dialog și dezvoltare a gândirii critice.

Participanții vor interacționa direct cu experți, activiști, jurnaliști și lideri ai societății civile care cred în democrație și în rolul educației politice ca instrument de consolidare a unei societăți sănătoase și reziliente.

De fiecare dată susținem că ”Tinerii sunt aici, sunt acum ”, iar implicarea lor este esențială pentru construirea unei societăți sănătoase, reziliente și echilibrate. Organizăm această școală de vară, pentru că educația democratică nu poate aștepta.

Tinerii interesați se pot înscrie până la 16 august 2025, ora 23:59, completând formularul disponibil aici: https://forms.gle/iUQEH1KaU2cZCTGw6.

Agenda, invitații și temele abordate de către aceștia pot fi urmărite pe pagina evenimentului: https://shorturl.at/yz2qj.

Pentru informații suplimentare: persoana de contact este Iuliana Iliescu, Manager programe în cadrul Asociației Pro Democrația, e-mail: iuliana.iliescu@apd.ro, sau la numărul de telefon 0751194718.

Laurian Diaconescu, fiul unui fost judecător, scapă de procesul de corupție prin prescripție. Dublu condamnat pentru înșelăciune, dar liber în dosarul de trafic de influență

Redacția Normedia
-
0
Laurian Diaconescu, fiul unui fost judecător, scapă de procesul de corupție prin prescripție. Dublu condamnat pentru înșelăciune, dar liber în dosarul de trafic de influență

Fiul fostului judecător timișorean Dănuț Diaconescu, Laurian Diaconescu, fost avocat în Baroul Timiș, a scăpat de acuzațiile de trafic de influență într-un dosar DNA, după ce Curtea de Apel Timișoara a constatat prescrierea faptelor. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată la Înalta Curte.

Cazul ridică întrebări legate de durata anchetelor penale, întârzierea administrării probelor și modul în care termenele de prescripție ajung să „șteargă” răspunderea penală, chiar și pentru persoane cu antecedente penale grave.

Dosarul a fost deschis la DNA Timișoara în decembrie 2020, după un denunț ce viza fapte comise în decembrie 2016 și ianuarie 2017. Potrivit denunțătorului, Diaconescu i-ar fi cerut 3.000 de euro pentru a-i remite unui judecător de la Judecătoria Timișoara, care judeca o contestație la executare.

Ulterior, în ianuarie 2017, fostul avocat ar fi cerut 40.000 de euro pentru a „cumpăra” un alt judecător, cu scopul de a anula două contracte de împrumut în valoare de peste 80.000 de euro, considerate mască pentru o activitate de cămătărie.

Înregistrările depuse de denunțător la DNA arată cum Diaconescu ar fi afirmat că a discutat cu un magistrat:

„Avem posibilitatea să-i anulăm contractul și scăpați de tot, doar că judele o zis fără patru zeci nu pot s-o fac. Și nu mai dați nimic la nimeni. În două luni e rezolvată problema.”

Pentru a câștiga încrederea clientului, fostul avocat s-ar fi oferit chiar să îi dea garanții scrise privind câștigarea procesului – un gest cu potențiale consecințe penale dacă ar fi fost real.

Conform denunțătorului, a existat o negociere pentru plata în două tranșe: 20.000 înainte de proces și restul după rezolvare. Discuțiile surprinse în înregistrări arată modul în care Diaconescu încerca să justifice cererea:

„Să nu fie sub jumătate, că o să zică ăsta că-mi bat joc de el. Ei trebuie să-și asigure liniștea, să se dea și la procuror dacă vine CSM-ul peste ei.”

În final, mita a rămas la stadiul de promisiune, Diaconescu neprezentându-se să primească banii.

Deși denunțul a fost depus în decembrie 2020, o mare parte din activitatea de anchetă a avut loc abia în 2023.

  • Înregistrările primite în decembrie 2020 au fost transcrise în februarie 2023.

  • Alte înregistrări depuse în 2021 au fost transcrise tot în 2023, la câteva luni de trimiterea în judecată.

Abia în iulie 2023, Diaconescu a fost pus oficial sub acuzare, iar în septembrie 2023 DNA l-a trimis în judecată.

Procesul a început efectiv în octombrie 2024, iar în timpul judecății Laurian Diaconescu a cerut constatarea prescripției, susținând că termenul s-a împlinit în ianuarie 2022.

Curtea de Apel Timișoara a decis că termenul este de 8 ani, nu de 5, însă chiar și așa, acesta s-a împlinit în martie 2025, ținând cont de perioada stării de urgență.

„Termenul general de prescripție a răspunderii penale, de 8 ani, a început în ianuarie 2017 și s-a împlinit în martie 2025”, se arată în decizia instanței.

Astfel, procesul penal a fost încetat.

Fostul avocat nu este la primul contact cu legea penală. În 2020 a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare în două dosare de înșelăciune:

  1. Înșelăciune în dauna unui cetățean italian – a perceput onorarii și taxe judiciare fără să demareze acțiunile în instanță, falsificând ulterior documente pentru a simula câștigarea procesului. Prejudiciu: aproximativ 200.000 de euro.

  2. Înșelăciune în relația cu o firmă – a solicitat bani pentru taxe de timbru, fără a le plăti, ducând la anularea acțiunilor. A mințit că procesele au fost câștigate.

A intrat în penitenciar în octombrie 2020 și a fost eliberat condiționat în martie 2023. Potrivit caracterizării penitenciarului, a avut „conduită adecvată” și a fost recompensat de 7 ori.

Procurorii susțin că declarațiile inculpatului privind nevinovăția sunt contrazise de probele administrate, inclusiv înregistrări și mărturii. Totuși, prescripția a făcut imposibilă continuarea procesului.

Chiar dacă Diaconescu are antecedente, instanța a subliniat că acestea nu atrag recidiva, deoarece faptele de trafic de influență au fost comise înainte de condamnările definitive pentru înșelăciune.

Cazul Laurian Diaconescu evidențiază o problemă recurentă în justiția românească:

  • Durata excesivă a anchetelor, care întârzie trimiterea în judecată.

  • Administrarea lentă a probelor, precum transcrierea înregistrărilor după 2-3 ani.

  • Posibilitatea ca inculpații să scape de răspundere penală fără a se ajunge la o hotărâre pe fond.

Laurian Diaconescu, fiul unui fost magistrat și fost avocat cu două condamnări la activ, a reușit să evite un nou verdict prin simpla scurgere a timpului. Decizia Curții de Apel Timișoara poate fi atacată, dar cazul arată clar vulnerabilitățile sistemului de justiție penală în România, unde prescripția devine adesea „cea mai bună apărare” pentru inculpați cu dosare grele.

Sursă: Libertatea

Agențiile antidrog și antidoping din România – politizate, ineficiente și conduse de sinecuriști PSD și PNL

Redacția Normedia
-
0
Agențiile antidrog și antidoping din România – politizate, ineficiente și conduse de sinecuriști PSD și PNL

Sub umbrela Secretariatului General al Guvernului (SGG) funcționează două instituții-cheie în combaterea consumului de substanțe interzise: Agenția Națională Anti-Doping (ANAD) și Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA).

Deși finanțate consistent de la bugetul de stat, ambele agenții sunt criticate pentru ineficiență, lipsă de viziune și conducere politizată. La vârf se află persoane fărăA pregătire în domeniu, dar cu conexiuni politice puternice, interesate mai mult de păstrarea sinecurilor decât de rezultate concrete.

În fruntea ANPCDDA se află Rareș Petru Achiriloaie, absolvent de SNSPA cu specializare în comunicare și relații publice, dar fără experiență în politici publice antidrog. Cariera sa la stat a început în 2018, cu un internship de trei luni la Ministerul Tineretului și Sportului, urmat de funcții de consilier la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Camera Deputaților și Ministerul Antreprenoriatului și Turismului.

Din 2023, Achiriloaie a ocupat funcții cu rang de secretar de stat, fiind președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), înainte de a prelua conducerea ANPCDDA, cu sprijinul PSD și al Nataliei Intotero.

Potrivit declarației de avere, în 2023 a cumulat patru salarii de la stat, totalizând peste 78.000 de lei. În ciuda lipsei de expertiză, a fost numit în martie 2025 în fruntea ANPCDDA, instituție creată prin reorganizarea Agenției Naționale Antidrog, care nu reușise să reducă fenomenul consumului de droguri în România.

În mai 2025, premierul interimar Cătălin Predoiu a suplimentat bugetul agenției cu 3,5 milioane de lei din fondul de rezervă al Guvernului. Din această sumă, aproape 2,9 milioane au fost direcționate către salarii. În ciuda finanțării, ANPCDDA nu are nici măcar un site oficial sau date de contact publice.

Prima acțiune vizibilă a agenției a fost participarea la festivalul „Beach, Please!”, unde s-a creat o „zonă sigură” pentru tineri. Achiriloaie a declarat ulterior că nu a observat „hoarde” de consumatori de droguri, contrazicând informațiile vehiculate în spațiul public.

Funcția de vicepreședinte al ANPCDDA este ocupată de Luciana Elena Buliga, consilier județean PNL la Botoșani și farmacist de profesie. Deși are o oarecare legătură cu domeniul substanțelor interzise prin activitatea sa profesională, nu există dovezi că ar avea experiență relevantă în politici publice antidrog. Buliga a candidat fără succes la alegerile parlamentare, dar a reușit să obțină funcția de conducere la București prin sprijin politic.

Agenția Națională Anti-Doping (ANAD), responsabilă cu prevenirea și combaterea dopajului în sport, este condusă din 2022 de Ștefan Rohnean, fost director al Complexului Sportiv Lia Manoliu. Rohnean nu are pregătire în domeniul antidoping, fiind licențiat în economie și științe juridice la universități private.

În trecut, a administrat o firmă de construcții cu contracte cu statul, iar în prezent conduce o instituție cu 50 de angajați și un buget de 16,8 milioane de lei, o treime din sumă fiind alocată salariilor.

Rohnean a fost criticat dur în cazul Simona Halep, după ce Tribunalul de Arbitraj Sportiv a indicat că ANAD a transmis probe neconforme, afectând reputația sportivei. O petiție publică a cerut demiterea sa, iar presa sportivă a semnalat implicarea agenției în deciziile Comisiei de Audiere, considerată independentă.

În 2022, Rohnean și-a acordat o primă de 15.000 de lei pentru Jocurile Olimpice, iar în 2024 s-a autopremiat cu aproape 40.000 de lei pentru participarea la Olimpiada de la Paris.

Vicepreședintele ANAD, Eugen Coifan, are un parcurs neobișnuit: fost învățător și jurnalist, a devenit viceprimar al Orșovei și apoi a ocupat mai multe funcții în administrația centrală, inclusiv la Agenția Națională a Funcționarilor Publici.

Coifan, sprijinit de rețeaua PNL și de fostul deputat Viorel Coifan, a fost asociat în numeroase firme, unele cu contracte publice, și a ocupat poziții în consilii de administrație ale unor companii strategice. Ca vicepreședinte ANAD primește peste 109.000 lei anual, la care se adaugă o pensie de peste 73.000 lei.

În 2024, la fel ca șeful său, a primit o primă de aproape 40.000 lei pentru Jocurile Olimpice.

Cazurile Achiriloaie, Buliga, Rohnean și Coifan ilustrează perfect modelul de numiri politice în instituții cu rol strategic în combaterea drogurilor și dopajului. Lipsa de expertiză, combinată cu salarii și beneficii generoase, transformă aceste agenții în locuri de parcare pentru cadre de partid.

Consecința directă: politicile publice în domeniu rămân ineficiente, iar consumul de droguri și cazurile de dopaj nu înregistrează scăderi semnificative.

Deși criticile din partea ONG-urilor, presei și opiniei publice sunt constante, schimbările la vârful acestor agenții se produc rar. În septembrie 2024, 11 organizații din domeniul protecției copilului au cerut demiterea lui Achiriloaie din funcția de la ANPDCA, fără succes.

În cazul ANAD, scandalul Halep nu a produs demisii sau restructurări majore, deși prejudiciul de imagine pentru România a fost considerabil.

Agențiile antidrog și antidoping din România, finanțate de la bugetul de stat și aflate sub coordonarea SGG, sunt simboluri ale politizării și ineficienței. În loc să fie conduse de experți în domeniu, ele devin refugii pentru politicieni și apropiați ai acestora, cu salarii mari și responsabilități pe care nu le îndeplinesc la standardele necesare.

Reforma acestor instituții nu poate avea loc fără depolitizare reală, criterii clare de competență profesională și mecanisme de evaluare a performanței. Până atunci, drogurile și dopajul vor rămâne probleme majore, tratate mai degrabă prin declarații politice decât prin acțiuni eficiente.

Sursă: Libertatea

Rețeaua care subminează sistemul de sănătate din interior: manageri de spitale publice cu mame-patroni la privat

Redacția Normedia
-
0
Rețeaua care subminează sistemul de sănătate din interior: manageri de spitale publice cu mame-patroni la privat

O anchetă realizată de Pacient în România și Digi24.ro scoate la iveală o rețea controversată din județul Vâlcea, formată din doi manageri de spitale publice plătiți cu peste 5.000 de euro lunar, care, prin intermediul mamelor lor, sunt implicați în administrarea unui spital privat.

Practica ridică semne de întrebare legate de moralitate, integritate și respectarea legislației în vigoare, mai ales în contextul crizei acute de personal din sănătatea publică.

Pentru a evita incompatibilitățile prevăzute de lege, managerii Marius Lumineanu (Spitalul de Pneumoftiziologie Vâlcea) și Edward Stanca (Spitalul de Psihiatrie Drăgoești) au plasat mamele lor – Ioana Stan și Mirela Stanca – în acționariatul companiei care administrează spitalul privat „Medical Expert”.

Deși oficial nu recunosc implicarea directă, declarațiile și indiciile din anchetă sugerează că amândoi au un interes personal în dezvoltarea unității private, construită în localitatea Vlăduceni.

Marius Lumineanu, manager plătit cu peste 5.000 de euro/lună, are, conform propriei mame, „un punct stabil” pregătit pentru cazul în care ar pleca din funcția de conducere a spitalului public. Edward Stanca, aflat în funcție din 2005, are un salariu mai mare decât managerul Spitalului „Obregia” din București și evită să răspundă concret la întrebările legate de parteneriatul mamei sale cu unul dintre subalternii săi direcți.

Un alt personaj central este Ionuț Chiriță, asistent-șef la Spitalul de Psihiatrie Drăgoești și acționar oficial în spitalul privat. El este cel care răspunde la telefon pentru anunțurile de angajare și se ocupă de recrutarea personalului. Chiriță confirmă că managerii „nu apar în acte” și că implicarea lor este doar la nivel de sfaturi. Totuși, conexiunile dintre funcțiile publice și afacerea privată sunt evidente.

În prezent, spitalul privat are angajați inclusiv din sistemul public, care lucrează part-time sau în timpul liber. Într-un context în care spitalele de stat se confruntă cu deficit de personal, această practică ridică semne de întrebare privind etica profesională și protecția interesului public.

Proiectul a prins contur între 2018 și 2019, când compania a concesionat terenul de peste 10.000 mp de la Primăria Păușești-Măglași și a obținut autorizația de construire pentru un spital de boli cronice cu 42 de paturi. În 2025, Direcția de Sănătate Publică Vâlcea a emis autorizația de funcționare.

Potrivit bilanțului financiar pe 2024, spitalul privat are active de 2,4 milioane lei, datorii de 3 milioane lei și a încheiat anul pe pierdere. Anunțurile de angajare au început să fie publicate în 2025, marcând startul extinderii.

O fostă angajată a Spitalului de Psihiatrie Drăgoești susține că la construcția unității private ar fi lucrat și angajați ai spitalului public, în timpul programului sau compensat ulterior prin zile libere. Managerul Edward Stanca respinge acuzațiile: „Nu am trimis pe nimeni. Aveți informații greșite.”

Chiriță, în schimb, argumentează că personalul privat nu trebuie demonizat, pentru că „și spitalele private au nevoie de oameni”.

Atât Lumineanu, cât și Stanca încasează salarii de peste 5.000 de euro pe lună, semnificativ mai mari decât ale unor manageri din Capitală. Conform Legii privind managementul spitalelor, funcția de manager este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcții de conducere într-o unitate spitalicească, fie ea publică sau privată.

Chiar dacă în acte mamele apar ca acționari, existența unor legături directe prin subalterni și declarațiile rudelor indică posibile încălcări ale spiritului legii.

Consiliul Județean Vâlcea, prin administratorul public Adrian Mihăilă, a anunțat că va solicita celor doi manageri suspendarea din funcție până la finalizarea anchetei interne. „Nu există toleranță pentru astfel de situații. Dacă se confirmă, putem ajunge la demisia sau demiterea lor.”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a adoptat o poziție fermă: „Odată cu finalizarea anchetei, pentru persoanele implicate se va solicita desfacerea contractului de muncă. Sunt împotriva transferului pacienților și personalului de la public la privat.”

Cazul din Vâlcea nu este singular. Specialiștii atrag atenția că în mai multe județe din România există situații similare, în care funcții publice bine plătite sunt dublate de implicări mascate în afaceri private din același domeniu. Această practică, chiar dacă uneori acoperită legal, afectează grav funcționarea sistemului de sănătate publică, deja subfinanțat și lipsit de personal.

Spitalul privat din Vlăduceni nu are contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ceea ce înseamnă că pacienții trebuie să plătească integral serviciile. Costurile, potrivit administratorilor, includ un tarif de bază plus cheltuieli suplimentare „în funcție de recomandarea medicului curant”.

Această diferențiere economică între public și privat, dublată de migrarea personalului, riscă să accentueze inegalitatea de acces la servicii medicale.

„Afacerea Medical Expert” din Vâlcea expune vulnerabilități majore în reglementarea incompatibilităților din sănătate și arată cum relațiile de familie pot fi folosite pentru a ocoli legea. În timp ce oficialii vorbesc despre „reformă” și „toleranță zero”, realitatea arată că sistemul public pierde personal calificat în favoarea unor afaceri private create de oamenii care ar trebui să îl conducă și să îl protejeze.

Cazul rămâne un test major pentru integritatea autorităților locale și centrale, iar rezultatul anchetei ar putea stabili un precedent important pentru viitoarele situații similare.

Sursă: Digi24

 

1...737475...554Pagina 74 din 554