Acasă Blog Pagina 82

StartPost: Poșta Română lansează sediul social pentru afaceri direct din oficiile poștale

Redacția Normedia
-
0
StartPost: Poșta Română lansează sediul social pentru afaceri direct din oficiile poștale

Compania Națională Poșta Română (CNPR) lansează serviciul „StartPost – Găzduire sedii sociale”, o inițiativă care le permite antreprenorilor români să înoiască sau să împrece afaceri având sediul social în oficiile poștale.

Noul produs este disponibil încă de la 1 august și vine ca un răspuns practic la problemele privind stabilirea sediilor sociale în locații inadecvate sau greu accesibile.

Directorul general al CNPR, Valentin Ștefan, a prezentat inițiativa într-o conferință de presă, subliniind necesitatea unui sistem mai eficient în relația statului cu cetățenii. „Ne dorim să simplificăm accesul la servicii esențiale. StartPost oferă o alternativă sigură și legală pentru antreprenori, indiferent dacă încep o afacere sau doar și-o relochează”, a declarat Ștefan.

StartPost este un serviciu care permite antreprenorilor să împrezeze sedii sociale la oficiile poștale din toată țara. Poșta Română pune la dispoziție un contract legal de închiriere recunoscut de Registrul Comerțului, cu posibilitatea semnării și online. Printre beneficiile oferite se numără:

  • Adresă oficială de sediu social validată ONRC
  • Primirea corespondenței oficiale (ANAF, instanțe etc.) prin SMS
  • Căsuțe poștale securizate și numerotate
  • Contracte pe perioade flexibile (1, 2, 3 sau 4 ani), cu bonificații de până la 10%
  • Suport digital dedicat antreprenorilor

Costul lunar pentru serviciu este de 100 lei + TVA.

Pentru înființarea unei firme, documentele necesare sunt:

  • Dovada denumirii rezervate la ONRC
  • Actul constitutiv
  • Cartea de identitate a administratorului

Pentru relocarea sediului social:

  • Certificatul de înregistrare fiscală (CUI)
  • CI administrator
  • Certificatul constatator ONRC

Contractele pot fi semnate direct la ghișeele Poștei Române sau online, prin platforma digitală dedicată.

Directorul CNPR a subliniat că multe firme se înființează în locații discutabile: apartamente goale, adrese inexistente sau chiar terenuri virane. „Prin StartPost, oferim o adresă legală, accesibilă, ușor verificabilă și cu transparență instituțională. Este un pas spre normalitate în relația stat-cetățean”, a spus Ștefan.

StartPost face parte din viziunea mai amplă de transformare a CNPR într-un ghișeu universal pentru serviciile statului. Guvernul României a recomandat recent extinderea atribuțiilor Poștei, inspirându-se din modele internaționale precum SUA, unde poșta oferă inclusiv servicii precum emiterea pașapoartelor.

„Statul român trebuie să aibă încă o alternativă reală în ceea ce privește interacțiunea cu cetățenii. Poșta Română are rețea națională, infrastructură, resurse umane și expertiză. Este momentul să o folosim inteligent”, a declarat directorul general.

CNPR dispune de peste 5.000 de subunități poștale, dintre care 676 oficii și peste 1.000 de ghișee. Această acoperire face posibilă extinderea StartPost la nivel național, inclusiv în zone rurale sau defavorizate, unde accesul la servicii pentru afaceri este limitat.

Anual, în România se înființează peste 80.000 de firme. StartPost poate deveni o soluție scalabilă, care reduce birocrația și sprijină digitalizarea. Prin parteneriate cu alte instituții publice, CNPR ar putea oferi în viitor inclusiv servicii de încasare taxe, eliberare de documente oficiale sau servicii notariale.

StartPost marchează un moment de cotitură pentru Poșta Română și pentru antreprenoriatul din România. Prin digitalizare, infrastructură existentă și prețu accesibil, serviciul adresează nevoi reale ale mediului de afaceri. Este o dovadă că instituțiile publice pot livra soluții eficiente, atunci când pun cetățeanul și nevoile sale în centrul deciziei.

Sursă: G4Media

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

,,Războiul” statului român cu frații Micula: cum au anulat instanțele sechestre de 260 de milioane de euro din cauza erorilor funcționarilor fiscali

Redacția Normedia
-
0
,,Războiul” statului român cu frații Micula: cum au anulat instanțele sechestre de 260 de milioane de euro din cauza erorilor funcționarilor fiscali

Statul român a pierdut o primă confruntare esențială dintr-un proces financiar de sute de milioane de euro cu frații Ioan și Viorel Micula, cunoscuți oameni de afaceri și patroni ai grupului European Drinks & Food.

Instanțele din Oradea au anulat deciziile prin care Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Bihor impusese sechestre asupra bunurilor celor doi, pe motiv de erori materiale și lipsă de motivație clară a actelor administrative.

Hotărârile de anulare a deciziilor privind sechestrele au fost pronunțate la Curtea de Apel Oradea pe 26 mai 2025 (pentru Ioan Micula) și 5 iunie 2025 (pentru Viorel Micula). Autoritățile fiscale au anunțat că vor contesta aceste decizii la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), dar până la soluționarea definitivă, sechestrele rămân anulate.

Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (DGRFP) Cluj-Napoca și AJFP Bihor estimaseră că trebuie recuperate sume de peste 1,29 miliarde de lei (aproximativ 260 de milioane de euro), reprezentând ajutoare de stat considerate ilegale de Uniunea Europeană, plus accesorii.

Funcționarii fiscali motivaseră sechestrul prin riscul ca frații Micula să încerce să évadeze financiar, ascunzând sau risipind patrimoniul, ceea ce ar fi încurcat colectarea sumelor respective.

Scandalul dintre frații Micula și statul român a început în 2005, când guvernul a încheiat un program de facilități fiscale pentru zone defavorizate – măsură cerută de Comisia Europeană în procesul de aderare la UE. Micula a dat statul în judecată la Tribunalul Arbitral al Băncii Mondiale (ICSID) și a câștigat în 2013: 178 milioane de euro, despăgubiri.

Cu penalități și dobânzi, suma a urcat la 395 milioane de euro. O parte din bani, 912 milioane de lei, a fost plătită în decembrie 2019 de guvernul Orban, după ce frații Micula blocaseră conturile unor companii de stat.

În ianuarie 2022, Curtea de Justiție a UE (CJUE) a decis că despăgubirile reprezintă ajutor de stat ilegal și a obligat statul român să recupereze banii. La 2 octombrie 2024, Tribunalul UE a confirmat: statul trebuie să execute silit frații Micula și companiile lor.

AJFP Bihor a emis decizii de sechestru pe 31 martie 2025, dar una din deciziile anterioare, din 24 martie, conținea erori grave: suma era de peste 2 miliarde de lei, fără justificare clară, iar bunurile vizate nu erau precis individualizate. Pe 15 aprilie, instituția a emis o corectare, scăzând suma totală la circa 1,29 miliarde de lei.

Curtea de Apel Oradea a constatat lipsa motivării adecvate, menționarea greșită a titlului de creanță și neidentificarea exactă a bunurilor sechestrate. Pentru instanță, aceste erori administrative reprezintă temei pentru anularea sechestrului.

Judecătorii au precizat că „motivarea este decisivă pentru a delimita actul legal de excesul de putere”. Mai mult, diferența de 800 de milioane de lei între suma inițială și cea corectată a ridicat semne de întrebare serioase cu privire la seriozitatea și profesionalismul autorității fiscale.

Ulterior anulării, Ioan și Viorel Micula au cerut oficial AJFP Bihor să ridice sechestrele, dar instituția a refuzat, invocând că hotărârile nu sunt definitive. Cei doi au dat din nou statul în judecată, cerând nu doar ridicarea sechestrului, ci și penalități de 20% din salariul minim pentru fiecare zi de întârziere.

Ambele cereri au fost respinse la Curtea de Apel Oradea, dar deciziile au fost contestate la ICCJ.

Frații Micula, cetățeni suedezi, contestă și legalitatea procesului de executare silită. Un dosar în acest sens se află la Tribunalul Satu Mare, dar este suspendat până când CJUE va decide definitiv asupra legalității deciziei Comisiei Europene din martie 2015.

Comisia susține că despăgubirile acordate încalcă legislația privind ajutorul de stat. Statul român a informat că deja a compensat parțial sumele, incluzând 337 de milioane de lei (76 milioane de euro) prin scăderea unor taxe datorate de European Food.

În 2008, afacerile fraților depășeau 2,5 miliarde de lei. Până în 2024, cifra de afaceri scăzuse la aproximativ 500 de milioane de lei. Chiar și așa, litigiul cu statul rămâne o miză financiară uriașă.

Acest caz scoate în evidență disfuncționalitățile grave din administrația fiscală românească. Lipsa de precizie, greșelile materiale și lipsa de transparență a funcționarilor permit anularea unor sechestre de sute de milioane de euro. În același timp, frații Micula continuă lupta juridică la toate nivelurile, inclusiv la Curtea de Justiție a UE.

Sursă: Libertatea

Foto: Agerpres

Angajatul necunoscut care câștigă mai mult decât Isărescu: Cine este Bogdan Stănescu, consilierul BNR cu venituri de top

Redacția Normedia
-
0
Angajatul necunoscut care câștigă mai mult decât Isărescu: Cine este Bogdan Stănescu, consilierul BNR cu venituri de top

Un nume necunoscut publicului larg a ajuns să încaseze venituri mai mari decât guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

Este vorba despre Bogdan Stănescu, consilier pe strategie la BNR, dar și membru în mai multe consilii de administrație ale unor companii de stat. Cumulul acestor funcții i-a adus venituri de aproape un milion de lei în 2024, o sumă ce-l plasează printre cei mai bine plătiți bugetari din România.

Bogdan Stănescu este un exemplu clasic de carieră construită în jurul funcțiilor de stat. A studiat Dreptul la Universitatea Hyperion și a devenit inginer prin absolvirea Universității de Petrol și Gaze din Ploiești. De asemenea, și-a completat CV-ul cu patru masterate, inclusiv la SNSPA și Academia de Poliție, instituții criticate de-a lungul anilor pentru lipsa de rigoare academică.

Punctul de cotitură al carierei sale a fost anul 2010, când a devenit consilierul lui Bogdan Olteanu, viceguvernator BNR la acel moment. De atunci, Stănescu a fost numit într-o serie de funcții strategice, toate remunerate generos.

Potrivit celei mai recente declarații de avere, Bogdan Stănescu a încasat următoarele sume în anul fiscal 2024:

  • Președinte al Consiliului de Administrație Depogaz (filială a Romgaz): 254.669 lei net/an
  • Membru CA Rompetrol (reprezentant al Ministerului Energiei): 168.000 lei
  • Președinte Directorat Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE): 567.134 lei

Acestor venituri li se adaugă salariul de la BNR, care nu apare în declarația de avere, fiind clasificat. Estimările sugerează în jur de 10.000 de lei net lunar, ceea ce duce veniturile totale anuale la peste 1 milion de lei.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avut un venit anual de 1.022.856 lei. Cu toate acestea, Bogdan Stănescu pare să-l fi depășit, ținând cont de sumele certe declarate și de salariul estimativ de la BNR.

Diferența nu este doar una de ordin financiar, ci și simbolic. Un funcționar public aproape necunoscut reușește să depășească în venituri o figură emblematică a sistemului financiar românesc.

Pe lângă veniturile directe, Stănescu deține patru apartamente și a achiziționat într-un singur an, 2022, două automobile BMW. Stilul său de viață contrastează cu discreția publică, fiind rar prezent în dezbateri, interviuri sau conferințe publice.

Situația ridică semne de întrebare cu privire la mecanismul de numire în consiliile de administrație ale companiilor de stat. De multe ori, aceste poziții sunt ocupate politic sau prin rețele de influență, fără concursuri sau criterii transparente de selecție. Stănescu este doar un exemplu dintr-o listă lungă de funcționari cu multiple sinecuri.

Specialiștii în administrație publică avertizează că astfel de cazuri afectează încă o dată încărcătura de încredere a cetățenilor în instituțiile statului. Remunerațiile disproporționate, lipsite de justificări și corelare cu performanța, slăbesc percepția publică asupra echității și competenței în administrația centrală.

Cazul Bogdan Stănescu subliniază nevoia urgentă de reformă în ceea ce privește numirile în consiliile de administrație, dar și transparența salariilor în sectorul public. Atâta vreme cât astfel de cazuri rămân nesancționate și opace, statul român va continua să irosească resurse în mod netransparent, în detrimentul bunei guvernări.

Sursă: Defapt

Apele Române, cheltuieli colosale: 54.000 de euro pe lună pentru un sediu în centrul Bucureștiului

Redacția Normedia
-
0
Apele Române, cheltuieli colosale: 54.000 de euro pe lună pentru un sediu în centrul Bucureștiului

Administrația Națională Apele Române (ANAR) este din nou în centrul unui scandal public major, după ce s-a aflat că instituția plătește lunar 54.000 de euro chirie pentru un sediu situat într-o zonă ultracentrală a Capitalei.

Informația a fost confirmată de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, care a criticat dur lipsa de eficiență și cheltuielile excesive ale instituției.

Potrivit ministrei Mediului, clădirea este închiriată de la un proprietar privat, iar suma plătită lunar de ANAR – 54.000 de euro – este considerată de-a dreptul exorbitantă. Într-o intervenție la Antena 3, Diana Buzoianu a declarat că instituția are 270 de angajați care ocupă acel spațiu și că, în ciuda unui buget alocat anterior de 75 de milioane de lei pentru achiziționarea unui sediu propriu, ANAR nu a reușit să finalizeze niciun demers în acest sens.

„Am descoperit asta săptămâna trecută și m-am crucit. Este o sumă uriașă, care nu poate fi justificată în niciun context, mai ales în lipsa rezultatelor concrete privind atragerea de fonduri europene”, a declarat ministra.

Ministrul a explicat că, în timp ce Apele Române nu au reușit să atragă niciun euro din fondurile europene disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au primit buget pentru a cumpăra un sediu nou. Bugetul alocat – 75 de milioane de lei – a rămas neutilizat, iar chiria de peste jumătate de milion de euro anual continuă să fie plătită.

„Le voi trimite o solicitare oficială să înceapă să analizeze alte opțiuni de sediu, pentru că este clar că nu putem continua în acest ritm. Este o risipă de bani publici, iar instituția trebuie să găsească o variantă sustenabilă financiar”, a adăugat Buzoianu.

În contextul acestui scandal, ministra a anunțat că a cerut o listă completă a tuturor imobilelor deținute și administrate de instituțiile aflate în subordinea ministerului. Scopul este evaluarea oportunității de relocare a unor instituții pentru a reduce costurile publice.

„Vrem să vedem ce clădiri există în rețeaua ministerului și dacă se pot reloca instituții astfel încât să eliminăm astfel de cheltuieli aberante. Nu este normal ca, în timp ce comunități întregi suferă din cauza inundațiilor, o instituție să irosească banii publici pe chirii de lux”, a spus Buzoianu.

ANAR ar fi în căutarea unui nou sediu de 6.000 de metri pătrați pentru 270 de angajați, evaluat la o valoare estimativă de 75 de milioane de lei. Diana Buzoianu consideră că o astfel de achiziție nu se justifică în lipsa unui istoric de performanță administrativă sau financiară.

„Într-un an în care nu au atras niciun euro din fonduri europene, să primească 75 de milioane de lei pentru un sediu este o sfidare a oricărei logici administrative. Hai să vedem întâi că funcționează lucrurile, că se atrag fonduri, că se fac proiecte. Apoi putem vorbi despre investiții în sedii”, a declarat ministra.

Cazul sediului închiriat scump vine în contextul unor probleme mai mari la ANAR. Instituția nu a reușit să implementeze niciun proiect major din PNRR, deși România a avut alocate fonduri de peste 350 de milioane de euro pentru infrastructură hidrotehnică – diguri, baraje și poldere. Nici măcar un kilometru din cei 400 programați nu a fost realizat.

Corpul de Control al premierului lucrează la un raport privind situația de la Praid, iar ministra Buzoianu a declarat că va lua măsuri ferme în funcție de concluziile acestui document. „Directorul ANAR ar fi trebuit deja să-și dea demisia. În lipsa unei demisii voluntare, vom acționa instituțional”, a spus ea.

Criticile la adresa ANAR vin într-un context în care opinia publică este tot mai sensibilă la cheltuirea banilor publici. Lipsa de transparență, neglijența în accesarea fondurilor europene și costurile administrative nejustificate sunt semne ale unei gestionări ineficiente care nu mai poate fi tolerată.

Experții în administrație publică avertizează că astfel de practici trebuie investigate și corectate. Cheltuielile cu sediile instituțiilor publice trebuie corelate cu performanța instituțională, iar fondurile europene trebuie să fie prioritizate, nu ignorate.

Cazul ANAR este un semnal de alarmă privind gestionarea banilor publici și a fondurilor europene în România. În timp ce comunități întregi sunt afectate de schimbările climatice și infrastructura veche, Apele Române investesc în chirii de lux fără rezultate concrete. Ministrul Mediului cere acțiuni ferme, restructurare și eficiență administrativă.

Într-o perioadă în care fiecare euro contează, statul român nu-și mai poate permite astfel de risipe. Administrațiile publice trebuie să funcționeze în slujba cetățenilor, cu responsabilitate și transparență.

Sursă: G4Media

Apele Române, sub asediu: 350 de milioane de euro pierdute în proiecte neimplementate. Ministra Mediului: „Directorul ar fi trebuit să demisioneze deja”

Redacția Normedia
-
1
Apele Române, sub asediu: 350 de milioane de euro pierdute în proiecte neimplementate. Ministra Mediului: „Directorul ar fi trebuit să demisioneze deja”

Ministra Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, a lansat acuzații grave la adresa conducerii Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), criticând faptul că instituția nu a accesat peste 350 de milioane de euro din fondurile disponibile prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Fondurile erau destinate proiectelor de infrastructură hidrotehnică esențiale: diguri, baraje și poldere.

„Un singur polder este în etape finale, din 13 prevăzute. Inițial erau programați 510 kilometri de diguri, apoi ți-au redus singuri țintele la 400, dar s-au realizat zero kilometri. Comisia Europeană nu va mai accepta să ne păstreze acești bani. Sunt fonduri pierdute, o șansă irosită”, a declarat Diana Buzoianu la Digi 24.

Ministra a acuzat conducerea ANAR de lipsă de performanță, responsabilitate și viziune administrativă. „Mi s-ar fi părut normal ca directorul să-și fi dat demisia de mult. A rămas pe post în ciuda eșecului evident. Nu e nicio problemă. Vom acționa imediat ce raportul Corpului de Control de la Praid va fi finalizat”, a adăugat Buzoianu.

Pe lângă neaccesarea fondurilor europene, ANAR este ți sub lupa publică pentru costurile exorbitante legate de administrare. Instituția plătește lunar o chirie de 54.000 de euro pentru sediul său din București și intenționează să achiziționeze un nou spațiu de 6.000 mp pentru 270 de angajați, la un preț de 75 de milioane de lei.

„Cum poți să cheltuiești 75 de milioane de lei pentru o clădire când nu ai atras niciun euro din PNRR? Într-un context de criză climatică și financiară, e o decizie de neînteles”, a declarat ministra.

Aceasta a solicitat un audit complet al tuturor imobilelor deținute și administrate de instituțiile subordonate pentru a evalua utilitatea și posibilitatea redistribuirii acestora.

Ministerul Mediului a anunțat deja trimiterea Corpului de Control la ANAR pentru a investiga disfuncționalități în:

  • schema de personal,
  • eșecul atragerii fondurilor europene,
  • modul în care se fac controalele în teritoriu.

„Instituția are peste 8.000 de angajați și, totuși, nu a reușit să implementeze niciun proiect major. Când vedem case luate de ape, trebuie să ne întrebăm: de ce nu am fost capabili să prevenim? De ce nu am investit în infrastructura critică?”, a subliniat Diana Buzoianu.

Raportul Corpului de Control de la Praid va fi piesa-cheie în decizia ministrei privind conducerea ANAR. Ea a anunțat că imediat după finalizarea acestuia, va lua o măsură decisivă.

Cazul ANAR este simptomatic pentru modul în care unele instituții publice gestionează oportunități financiare istorice. În timp ce alte state europene implementează accelerat proiecte ecologice, de protecție împotriva inundațiilor sau de adaptare climatică, ANAR a ratat ocazia de a moderniza una dintre cele mai vulnerabile infrastructuri ale României.

Inundațiile recente din mai multe județe, soldate cu evacuări, pagube materiale majore și comunități izolate, nu fac decât să accentueze gravitatea acestui eșec.

Pierderea a 350 de milioane de euro din PNRR în contextul schimbărilor climatice tot mai frecvente este mai mult decât o problemă de administrare. Este un act de iresponsabilitate publică.

Într-o perioadă încărcată de provocări economice, fiecare euro pierdut înseamnă un dig neconstruit, o comunitate expusă, o tragedie evitată doar prin noroc. Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a adus în spațiul public o temă esențială: responsabilitatea instituțiilor de stat față de bunul public.

În fața acestor acuzații grave, directorul ANAR fie va demisiona, fie va fi demis. Dar, indiferent de rezultat, cazul trebuie să devină un exemplu pentru cum nu se face administrație publică într-un stat membru UE cu acces la fonduri europene.

Sursă: G4Media

Cum au dispărut datoriile de 113 milioane de euro ale Grup Servicii Petroliere, în plin apel guvernamental pentru reducerea evaziunii fiscale

Redacția Normedia
-
0
Cum au dispărut datoriile de 113 milioane de euro ale Grup Servicii Petroliere, în plin apel guvernamental pentru reducerea evaziunii fiscale

Cele mai importante patru companii din holdingul Grup Servicii Petroliere (GSP), deținut de omul de afaceri Gabriel Comănescu, nu mai figurează cu datorii la stat, deȟi la începutul anului 2023 acumulaseră restanțe fiscale în valoare totală de 113 milioane de euro. ANAF invocă secretul fiscal, iar reprezentanții grupului evită orice răspuns public.

Este vorba despre GSP Offshore, Grup Servicii Petroliere SRL, GSP Logistic și GSP Shipyard, care acum apar pe portalul ANAF cu zero datorii.

Situația detaliată a restanțelor:

  • GSP Offshore: 386 milioane de lei
  • GSP Logistic: 21 milioane de lei
  • GSP SRL: 139 milioane de lei
  • GSP Shipyard: 17 milioane de lei

Pe site-ul ANAF nu apar nici bilanțurile pe 2024, ceea ce ridică suspiciuni încă o dată asupra transparenței fiscale.

ANAF și Ministerul Finanțelor au fost contactate de jurnaliști, dar au refuzat să ofere informații, motivând că aceste date sunt confidențiale. Reprezentanții GSP nu au răspuns la apeluri sau solicitări scrise.

GSP a beneficiat în trecut de ștergerea unei datorii de un milion de euro, între 2016-–2017, într-un context politic favorabil, când ministrul de Finanțe Ionuț Mișa a acceptat eșalonări și reevaluări.

Bilanțurile financiare pe 2023 arată în continuare pierderi și datorii masive:

  • GSP Offshore: datorii 2,3 miliarde lei
  • GSP SRL: datorii 321 milioane lei
  • GSP Logistic: datorii 116 milioane lei
  • GSP Shipyard: datorii 237 milioane lei

Două dintre firmele aflate în insolvență au încă termene de judecată active în 2025.

Chiar dacă patru firme nu mai apar cu datorii, Gabriel Comănescu are alte societăți cu restanțe de peste 30 milioane euro. Printre ele se află Upetrom 1 Mai, GSP Catering, Vega Turism și altele.

GSP a fost beneficiara unor contracte uriașe fără licitație, inclusiv finanțări PNRR. A primit credite masive de la Eximbank, bancă controlată de Ministerul Finanțelor.

Angajații GSP au reclamat între 2019 și 2024 împrejurări dificile: salarii neplătite, tichete restante, presiuni interne. Unele cazuri au ajuns la proteste publice și anchete de presă.

GSP a fost implicată și într-un scandal cu partenerii portughezi de la Heliportugal, care și-au suspendat activitatea din cauza facturilor neplătite.

Gabriel Comănescu are influențe politice solide, fiind apropiat de PNL Constanța și implicat în sprijinirea primarului Vergil Chițac. A fost acuzat de presiuni politice pentru influențarea alegerilor locale din 2020.

Statul a fost indulgent cu magnatul petrolier, deși premierii și miniștrii Finanțelor au promis fermitate împotriva marilor datornici. Lipsa unei anchete publice sau a unui raport clar privind ștergerea acestor datorii ridică semne de întrebare și slăbește încă o dată încărcătura simbolică a „reformei bugetare”.

Fără explicații oficiale, fără transparență și cu protecție politică, cazul datoriilor dispărute ale GSP rămâne un simbol al impunității fiscale în România. În contextul presiunii pentru reducerea evaziunii, tăieri de cheltuieli și suprataxarea micilor contribuabili, asemenea situații alimentează cinismul public și subminează încă o dată încăderea în justiție fiscală.

Sursă: G4Media

Pensia de 11.000 de lei e mică” – declarația șefei CSM care a aprins spiritele într-o Românie cu pensia medie de 2.700 lei

Redacția Normedia
-
0
Pensia de 11.000 de lei e mică” – declarația șefei CSM care a aprins spiritele într-o Românie cu pensia medie de 2.700 lei

Președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, a stârnit controverse printr-o declarație făcută la Digi24, în care a susținut că pensia de 70% din salariul net – adică aproximativ 11.000 de lei pentru un judecător de tribunal – este mică. Asta în contextul în care pensia medie în România este de 2.759 de lei, potrivit datelor oficiale din aprilie 2025.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a anunțat recent reforma sistemului de pensii speciale. Una dintre cele mai importante măsuri este reducerea cuantumului pensiei magistraților de la 80% din ultimul salariu brut la 70% din ultimul salariu net. Măsura vine în contextul unei presiuni publice uriașe, având în vedere dezechilibrele majore între pensiile speciale și cele obișnuite.

La finalul lunii aprilie, pensia medie în România era de 2.759 lei, iar pentru cei cu stagiu complet de cotizare, pensia medie era de 3.219 lei. Comparativ, pensiile speciale ale magistraților ajung deseori la peste 20.000 lei.

Elenei Costache „Ar trebui să fac un calcul mic, dar înergia publică mă obligă să răspund direct: da, mi se pare puțină o pensie de 11.000 de lei. Haideți să vedem salariile nete: judecător Curte de Apel – 20.346 lei, Tribunal – 17.948 lei, Judecătorie – 16.157 lei. 70% înseamnă 11.309 lei pentru Tribunal”, a declarat președinta CSM.

Aceasta a ținut să sublinieze că magistrații sunt unici în arhitectura statului român, făcând parte din una dintre cele trei puteri: executivă, legislativă, judecătorească. „Nu putem pune semnul egalității între un magistrat și alte categorii sociale. Examenele pe care le-am trecut, munca depusă, responsabilitățile, toate ne diferențiază. Nu avem voie, ca alți funci func\u021ionari, să ne angajăm după pensionare în alte profesii juridice. Este un sacrificiu social.”

Declarația a fost rapid criticată pe rețelele sociale și în spațiul public. Mulți cetățeni consideră afirmațiile „insensibile”, „arogante” și „deconectate de realitatea economică din România”. „Pentru cineva care trăiește cu 2.000 lei pe lună, a auzi că 11.000 lei e o pensie mică e insultă directă”, a scris un utilizator de Facebook.

Sindicalistul Vasile Marica a declarat: „Este inadmisibil. Nu contest importanța magistraților, dar echitatea socială trebuie să existe. Nu putem accepta pensii de zece ori mai mari decât media națională”.

Potrivit proiectului de reformă, pensiile magistraților nu vor mai putea depăși salariul net în plată, iar baza de calcul nu va mai include sporurile nepermanente. Mai mult, vârsta minimă de pensionare va fi crescută la 65 de ani, pentru a limita retragerile premature cu pensii generoase.

„Obiectivul este echilibrarea bugetară și crearea unui sistem just. Nu putem susține pe termen lung un sistem de pensii dezechilibrat, într-o economie cu deficit bugetar”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

  • 4.800 de magistrați beneficiază în prezent de pensii speciale; — Media pensiilor speciale pentru magistrați este de peste 21.000 lei; — 98% dintre aceștia se pensionează la 49-52 de ani; — 82% dintre români consideră că pensiile speciale trebuie eliminate (sondaj INSCOP, 2024).

Deși magistrații susțin că pensiile speciale sunt justificate prin statutul lor, reformele propuse de Guvern par să aibă sprijin public larg. Parlamentul urmează să voteze pachetul legislativ în septembrie.

Declarațiile președintei CSM readuc în atenție falia tot mai mare dintre elitele instituțiilor statului și cetățeanul obișnuit. În timp ce marea majoritate a pensionarilor din România trăiesc cu mai puțin de 3.000 lei pe lună, „excepțiile” par să devină normă la vârful aparatului de stat. Reforma pensiilor speciale va fi testul care va arăta dacă echitatea mai contează în România anului 2025.

Sursă: G4Media

CNSAS, instituția cu privilegii de sute de mii de euro, în ciuda apelurilor la austeritate

Redacția Normedia
-
0
CNSAS, instituția cu privilegii de sute de mii de euro, în ciuda apelurilor la austeritate

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor fostei Securități (CNSAS), instituție publică cu misiunea de a verifica legăturile fostelor cadre cu Securitatea regimului comunist, s-a transformat într-un adevărat bastion al sinecurilor politice.

În ciuda declarațiilor guvernamentale privind reducerea aparatului bugetar și a cheltuielilor publice, CNSAS menține un aparat de conducere compus din 13 membri, cu rang de secretar de stat, remunerați generos din bani publici.

CNSAS este instituția responsabilă cu gestionarea și studierea arhivelor fostei Securități și verificarea persoanelor care ocupă sau candidează pentru funcții publice. Legea inițială prevedea un Colegiu de 11 membri, dar în 2023, Parlamentul a aprobat extinderea acestuia la 13 membri, printr-o decizie controversată și netransparentă. Cei doi membri adăugați sunt Laura Cornea (PSD) și Adrian Cioflâncă (reprezentant al minorităților).

Conform site-ului oficial CNSAS, fiecare dintre cei 13 membri primește lunar între 16.000 și 22.000 de lei brut, echivalentul a peste 226.000 lei pe lună pentru tot Colegiul. Acest lucru echivalează cu 2.720.640 lei anual, adică peste 540.000 euro pe an doar pentru conducerea instituției.

În plus, cei mai bine plătiți membri, conform declarațiilor de avere pentru 2025, sunt:

  • Constantin Buchet (PSD), președinte CNSAS: 172.127 lei net anual
  • Cătălin Precul (PSD), secretar: 156.322 lei net anual
  • Ladislau Csendes (UDMR): 144.523 lei net anual
  • Germina Nagâț (USR): 142.430 lei net anual
  • Mădălin Hodor (PNL), vicepreședinte: 122.540 lei net anual

Pe lângă salarii, mai mulți membri beneficiază de mașini de serviciu, șoferi și decontări de chirii. Potrivit surselor interne, pachetul total de beneficii poate ridica valoarea reală a costului pentru fiecare membru la zeci de mii de lei lunar. Prezentul contrastul major cu salariile angajaților de rând, care încep de la 2.700 lei net pe lună.

În 2024, CNSAS a fost implicat într-un scandal legat de modificarea procedurilor interne, care permit ocolirea verificărilor pentru anumiți candidați la funcții publice, inclusiv foștilor colaboratori ai Securității. În plus, a fost restrâns accesul publicului la documentele din sala de lectură, făcând dificilă contestarea deciziilor CNSAS, cum a fost cazul politicianului Crin Antonescu.

Mai mulți membri CNSAS nu și-au publicat declarațiile de avere pentru 2025, cum este cazul lui Adrian Cioflâncă, iar comunicarea cu presa este deficitară. Răspunsurile la cererile formulate în baza Legii 544/2001 sunt evazive, invocând confidențialitatea.

Deși au rang de secretar de stat și numeroase beneficii, responsabilitățile membrilor CNSAS sunt neclare și greu cuantificabile. Surse interne au declarat pentru Libertatea că o parte dintre aceștia nu participă activ la ședințele săptămânale, iar implicarea lor este redusă.

Situația CNSAS vine în contradicție directă cu mesajele publice ale premierului Ilie Bolojan, care a anunțat o serie de măsuri de austeritate și reducere a cheltuielilor publice. În timp ce unele instituții își reduc personalul și taie beneficii, CNSAS își menține structura extinsă și cheltuielile ridicate, în ciuda unui volum de activitate relativ constant.

CNSAS a devenit un simbol al contradicției între retorica de reformă și realitatea din instituțiile de stat. Cu un buget generos alocat membrilor Colegiului, privilegii și puțină transparență, instituția pare să fi deviat de la scopul său inițial. Este esențial ca promisiunile guvernamentale privind reforma administrației publice să se aplice și în acest caz, prin transparentizarea activității CNSAS și ajustarea cheltuielilor la nevoile reale ale instituției.

Cheltuielile publice trebuie să fie justificate, mai ales când sunt suportate de contribuabili. CNSAS nu poate fi excepția de la regulă.

Sursă: Libertatea

Explozia numărului de pensii de handicap în România: aproape un milion de beneficiari în 2024

Redacția Normedia
-
0
Explozia numărului de pensii de handicap în România: aproape un milion de beneficiari în 2024

Numărul beneficiarilor de pensii de handicap din România a crescut spectaculos în ultimii 30 de ani, ajungând de la 74.053 în 1992 la 966.637 în 2024.

Datele furnizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități indică o creștere constantă, dar care ridică tot mai multe semne de întrebare, inclusiv din partea autorităților.

Statistica anuală arată o triplare a numărului de beneficiari în primii ani de după Revoluție. Spre exemplu, în 1993 erau deja 225.232 de beneficiari, iar în 1994 numărul a urcat la peste 370.000. Până în anul 2000, s-a menținut în jurul pragului de 400.000, iar în următorul deceniu, cifra a crescut progresiv, depășind 680.000 în 2009.

În perioada 2010-2020, numărul a oscilat în jurul valorii de 700.000 – 860.000. Din 2021 până în 2024, creșterea a fost din nou accelerată, de la 865.573 la 966.637 de persoane.

Premierul Ilie Bolojan a comentat această evoluție într-un interviu pentru G4Media, catalogând situația drept o „problemă sistemică”. Acesta a declarat: „Este un număr foarte mare, iar o parte din cei care beneficiază de aceste drepturi sunt persoane care le-au obținut într-o manieră discutabilă”.

Bolojan a subliniat că fenomenul nu doar creează presiune bugetară, ci și afectează direct persoanele care chiar au nevoie de aceste drepturi. „Ei afectează și drepturile celor care sunt într-o situație obiectivă”, a spus premierul.

Posibile cauze ale creșterii Creșterea numărului de beneficiari poate fi pusă pe seama mai multor factori:

  • Modernizarea sistemului de diagnosticare și accesibilitatea crescută la servicii medicale;
  • Mecanismele de protecție socială mai dezvoltate;
  • Lipsa unui control riguros asupra eliberării certificatelor de handicap;
  • Posibile fraude și abuzuri în unele regiuni.

Premierul a arătat că Ministerul Muncii lucrează la reforme prin care să combată obținerea ilegală a certificatelor de handicap, dar și să sanc!oneze cadrele medicale sau autoritățile implicate în eliberarea acestora.

În funcție de gradul de handicap, beneficiarii primesc următoarele drepturi:

  • Handicap grav: 529 lei indemnizație + 199 lei buget complementar + pîste 2.000 lei pentru însoțitor;
  • Handicap accentuat: 350 lei + 146 lei buget complementar;
  • Handicap mediu: doar buget complementar de aproximativ 80 lei lunar.

Alte facilități includ:

  • Transport gratuit: tren, autobuz, metrou;
  • Carburant decontat (până la 1.500 lei/an);
  • Scutiri de impozit (venit, clădire, teren);
  • Dispozitive medicale gratuite/subvenționate;
  • Educație, burse, cazare gratuită în sanatorii sau stațiuni balneare;
  • Asistență medicală completă.

Numărul mare de beneficiari afectează sustenabilitatea sistemului de protecție socială. Totodată, reduce semnificativ resursele ce ar putea fi alocate dezvoltării serviciilor dedicate celor cu nevoi reale. Bolojan a atras atenția asupra zonelor „cu ponderi neobișnuit de mari” de certificate emise, indicând posibile rețele informale de influență sau corupție.

Guvernul pregătește un nou sistem digital de evaluare și verificare, alături de reevaluarea cazurilor vechi. De asemenea, sunt avute în vedere:

  • Unificarea criteriilor de evaluare;
  • Control mai strict al medicilor evaluatori;
  • Crearea unei baze de date naționale interconectate;
  • Auditarea centrelor medicale ce eliberează certificate.

România are, în 2024, aproape un milion de beneficiari de pensii de handicap. Deși o parte dintre aceștia au drepturi legitime, datele statistice sugerează că fenomenul este amplificat artificial de lipsa controalelor și posibile fraude. Guvernul a promis măsuri ferme pentru a asigura echitatea și sustenabilitatea sistemului.

Subiectul rămâne de actualitate, iar reforma sistemului de pensii de handicap este esențială pentru a proteja cu adevărat persoanele aflate în nevoie reală, fără a permite abuzuri sau privilegii nemeritate.

Sursă: G4Media

Scandal de proporții în Cisnădie: 500 de telefoane mobile de 850.000 de euro pentru doar 100 de angajați ai Primăriei

Redacția Normedia
-
0
Scandal de proporții în Cisnădie: 500 de telefoane mobile de 850.000 de euro pentru doar 100 de angajați ai Primăriei

Un nou scandal zguduie administrația locală din Cisnădie, județul Sibiu: actualul primar, Mircea Orlățan, a anunțat existența a cinci dosare penale legate de achiziții suspecte în mandatul fostei conduceri.

Printre cele mai controversate achiziții se numără un contract pentru 500 de telefoane mobile și servicii de telefonie în valoare de peste 850.000 de euro. Totul, pentru o instituție cu doar 100 de angajați.

Potrivit actualei administrații, contractul semnat în timpul mandatului fostului primar Gheorghe Huja includea achiziția a 500 de telefoane mobile, alături de abonamente la servicii de telefonie mobilă. Costul total: 858.000 de euro. Raportat la numărul angajaților instituției (aproximativ 100), rezultă cinci telefoane de persoană, o cifră care contravine oricărei logici administrative.

Mircea Orlățan a prezentat în fața Consiliului Local un raport amplu privind gestionarea bugetului în mandatul anterior. Acesta include:

  • plăți umflate pentru echipamente: stâlpi de iluminat cumpărați cu 5.500 de lei bucata, deși prețul real era de aproximativ 800 de lei;
  • facturi nedeclarate, care ar fi fost ascunse în sertarele departamentului economic;
  • lipsa oricărei justificări privind utilitatea celor 500 de telefoane mobile.

Primarul Orlățan a transmis că inițial, ancheta DNA l-a vizat pe fostul director economic al Primăriei. Ulterior, pe baza documentelor depuse de actuala conducere („mii de pagini”, conform edilului), procurorii au extins cercetările și asupra fostului primar Gheorghe Huja, fostului viceprimar Dănuț Filip și secretarului general Ciprian Constantin Rusu. Toți trei sunt acuzați de implicare directă în fraudarea bugetului local.

Fostul primar Gheorghe Huja a intervenit scurt în cadrul ședinței de Consiliu Local pentru a-și susține nevinovăția. „Cum să fiu implicat, când eu am fost cel care a mers la Poliție și a depus sesizarea? Un mincinos care nu are alt scop decât să îmi facă mie dosare”, a declarat Huja, înainte de a părăsi sala.

Declarațiile contradictorii ale celor doi primari ridică semne serioase de întrebare asupra modului în care funcționează administrația locală. Dacă fostul primar susține că el a sesizat procurorii, de ce nu au fost anulate contractele dubioase? De ce nu a existat o reacție publică în acel moment?

Nu este pentru prima dată când administrația din Cisnădie este acuzată de cheltuieli nejustificate. Achiziții precum bănci stradale de 9.000 de lei sau sisteme de iluminat public supraevaluate au mai fost semnalate de-a lungul anilor de presa locală.

Pe lângă contractul cu telefoanele mobile, patru alte cazuri au fost sesizate organelor de cercetare penală, toate vizând plăți dubioase din fonduri publice. DNA Sibiu a confirmat existența dosarelor și derularea cercetărilor in rem.

Dacă ancheta va demonstra vinovăția celor implicați, consecințele pot fi dure: suspendări din funcție, interdicții de a mai ocupa funcții publice, dar și eventuale daune materiale ce vor trebui recuperate. De asemenea, cazul poate deveni emblematic pentru modul în care achizițiile publice sunt folosite pentru deturnarea banilor contribuabililor.

Cazul Cisnădie scoate din nou la lumină practicile netransparente și risipa banului public din administrațiile locale. Indiferent cine are dreptate, investigațiile trebuie duse până la capăt, iar cei responsabili trași la răspundere. Pentru o comunitate de 20.000 de locuitori, 500 de telefoane achiziționate pentru doar 100 de angajați reprezintă o absurditate greu de justificat, iar cei vinovați trebuie să răspundă nu doar penal, ci și moral, în fața cetățenilor.

Sursă: G4Media

1...818283...560Pagina 82 din 560