Acasă Blog Pagina 81

O nouă ediție a Festivalului – concurs de muzică folk pentru copii și tineret: Seri eminesciene (P)

Redacția Normedia
-
0
O nouă ediție a Festivalului – concurs de muzică folk pentru copii și tineret: Seri eminesciene (P)

Pe 8 august 2025 debutează la Memorialul Ipoteşti o nouă ediţie, în format extins, a Festivalului-concurs de muzică folk pentru copii și tineret Seri eminesciene – muzică, film, poezie şi arte plastice.

Festivalul-concurs, organizat cu sprijinul Consiliului Județean Botoșani, va avea loc în perioada 8-10 august 2025.

Concursul destinat copiilor şi tinerilor interpreţi se va desfăşura în perioada 9-10 august 2025 şi va cuprinde două sectiuni: individual şi grup, precum şi două categorii de vârstă: 7-14 ani, respectiv, 15-30 ani. Toate informaţiile referitoare la concurs, modalităţile de inscriere şi regulamentul concursului, le puteți găsiţi pe site-ul Memorialului Ipoteşti http://www.eminescuipotesti.ro/Pagini%20HTML/MENIU/anunturi.html

Festivalul – concurs de muzică folk pentru copii și tineret Seri eminesciene are inclus, în programul celor trei zile de derulare, spectacole susținute de artiști și trupe folk reprezentative pentru acest gen muzical. Astfel, publicul este invitat să îi urmărească pe:

  • 8 august 2025 ‒ TVA-Trupa cu Valoare Adăugată, Storytellers Blues Duo, Tatiana & Marius Ojog și Robert Condraschi-Band;
  • 9 august 2025 ‒ Țapinarii, Mircea Bodolan, Cristi Dumitrașcu și Daniel Făt;
  • 10 august 2025 ‒ Ducu Bertzi, Ada Milea și Bobo Burlăcianu, Ocru și Andrei Pițu.

Şi în anul acesta, ca şi la ediţia din 2024, Memorialul Ipotești va propune o serie de activități conexe evenimentului de bază: atelierele de spoken word, Desenele copilăriei, face painting, proiecții de filme pentru copii și tineret, galeria caricaturistului, lansări și prezentări de carte ale editurilor participante.

Pe toată perioada festivalului, Memorialul Ipotești organizează o colectă publică pentru ajutorarea sinistraților de la Broșteni.

Intrarea la orice activitate din programul, care poate fi consultat pe pagina Memorialului Ipotești, este liberă.

Oportunitate pentru firme: Penitenciarul Focșani pune la dispoziție forță de muncă din rândul persoanelor private de libertate

Redacția Normedia
-
0
Oportunitate pentru firme: Penitenciarul Focșani pune la dispoziție forță de muncă din rândul persoanelor private de libertate

Penitenciarul Focșani lansează o invitație oficială către toți operatorii economici interesați de încheierea unor contracte de prestări servicii, folosind forța de muncă formată din persoane private de libertate.

Această inițiativă reprezintă o oportunitate atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru reintegrarea socio-profesională a celor aflați în detenție.

Instituția oferă acces la o forță de muncă disponibilă și motivată, pregătită să desfășoare activități productive, supravegheate și structurate. Serviciile acoperă o gamă variată de lucrări, cu accent pe muncă necalificată, dar și cu posibilitatea desfășurării unor activități calificate, în funcție de aptitudinile fiecărei persoane.

Domenii de activitate disponibile:

  • Agricultură – prășit manual, irigat, recoltat;

  • Gospodărire comunală – curățarea parcurilor și a spațiilor verzi, întreținerea străzilor;

  • Servicii pentru unități spitalicești – amenajare, curățenie și întreținere a spațiilor verzi din incinta spitalelor;

  • Lucrări auxiliare – săpat șanțuri, colectare și reciclare deșeuri, manipulare materiale;

  • Construcții civile, industriale, rutiere și feroviare – activități de muncă necalificată și calificată.

Colaborarea cu Penitenciarul Focșani aduce o serie de beneficii directe pentru firmele care doresc să își optimizeze costurile și să asigure continuitatea lucrărilor:

  1. Forță de muncă stabilă – disponibilitatea constantă a unui număr fix de persoane pe toată durata contractului;

  2. Continuitate în execuție – serviciile se desfășoară fără întreruperi, pe întreaga perioadă a lucrărilor;

  3. Flexibilitate în specializări – acces la muncă necalificată și calificată, în funcție de nevoile proiectului;

  4. Tarife negociabile – stabilite în funcție de complexitatea lucrărilor, durata colaborării și numărul de persoane implicate;

  5. Fără birocrație suplimentară – nu este nevoie de contract individual de muncă cu persoanele private de libertate, ci doar de un contract de prestări servicii cu penitenciarul;

  6. Costuri reduse – singurele cheltuieli sunt cele aferente remunerației orare stabilite prin contract; nu există taxe suplimentare către fondul de șomaj sau sănătate;

  7. Siguranță garantată – paza, hrana și supravegherea lucrătorilor sunt asigurate de penitenciar;

  8. Coordonare eficientă – lucrările se desfășoară sub supravegherea personalului penitenciarului, în colaborare cu reprezentanții firmei.

Proiectul propus de Penitenciarul Focșani nu este doar o soluție practică pentru firmele care caută resurse de muncă, ci și o inițiativă cu impact social major. Angajarea persoanelor private de libertate contribuie la:

  • creșterea gradului de ocupare a forței de muncă;

  • reducerea recidivei prin implicarea în activități productive;

  • dezvoltarea unor abilități profesionale care pot fi folosite după eliberare.

Astfel, fiecare colaborare devine o investiție în comunitate, oferind șansa reintegrării și sprijinind economia locală și națională.

Firmele interesate pot iniția colaborarea rapid și eficient. Procedura presupune doar semnarea unui contract de prestări servicii între societatea comercială și Penitenciarul Focșani. Nu este nevoie de documente suplimentare legate de angajarea directă a persoanelor aflate în detenție.

Tot procesul este transparent și sigur, cu respectarea normelor legale și a regulilor de securitate.

Colaborarea dintre mediul privat și penitenciare nu este o noutate în România sau în alte țări. În multe state europene, utilizarea forței de muncă din penitenciare este o practică obișnuită, cu rezultate pozitive pentru toate părțile implicate.

În Vrancea, această inițiativă vine într-un moment în care multe companii se confruntă cu deficit de personal, iar proiectul oferă o alternativă eficientă, legală și avantajoasă.

Reprezentanții Penitenciarului Focșani subliniază deschiderea către parteneriate pe termen lung, adaptate specificului fiecărei companii.

„Profitați de această oportunitate și implicați-vă într-un proiect de impact social și economic. Suntem pregătiți să construim parteneriate solide, flexibile și eficiente”, transmit reprezentanții instituției.

Telefon: 0237.258.707, interior 109
E-mail: pfocsani@anp.gov.ro | orgmuncii.pfocsani@anp.gov.ro
Adresă: Str. Liliacului nr. 41, Mândrești, jud. Vrancea

CNIT deschide o nouă serie a cursului de Ghid Național de Turism (Touroperator), începând din septembrie 2025

Redacția Normedia
-
0
CNIT deschide o nouă serie a cursului de Ghid Național de Turism (Touroperator), începând din septembrie 2025

Centrul Național de Învățământ Turistic S.A. (CNIT) anunță lansarea unei noi serii a cursului de specializare Ghid Național de Turism (Touroperator), cu începere în luna septembrie 2025.

  • Preț promoțional: 900 lei (în loc de 1300 lei)
  • Durata cursului: 180 de ore (60 ore teorie + 120 ore practică)
  • Componenta teoretică: se va desfășura online, pe platforma Zoom
  • Practica: se desfășoară în cadrul agențiilor de turism partenere, cu care CNIT are convenții de practică încheiate

Cursul reprezintă o specializare destinată persoanelor deja calificate ca ghizi de turism, care doresc să își dezvolte cariera și să obțină competențele necesare pentru a însoți și coordona grupuri de turiști români sau străini, în cadrul pachetelor de servicii turistice organizate de agențiile de turism.

Important:

Dacă nu dețineți încă un certificat de calificare în ocupația de Ghid de Turism, CNIT vă oferă posibilitatea să urmați mai întâi cursul de calificare Ghid de Turism, iar ulterior să vă înscrieți la cursul de specializare Ghid Național de Turism (Touroperator).

Condiții de acces la cursul de specializare:

  • Absolvent de liceu cu diplomă de bacalaureat
  • Absolvent al unui curs de calificare în ocupația de bază (Agent de turism – Ghid / Ghid de turism / Certificat de evaluare competențe profesionale Ghid de turism)
  • Certificat de competență lingvistică într-o limbă străină de circulație internațională
  • Vârsta minimă: 18 ani
  • Cazier judiciar fără antecedente penale

Înscrieri și informații suplimentare:

Investește în tine și alege să îți transformi pasiunea pentru turism într-o profesie recunoscută!

Centrul Național de Învățământ Turistic – Din 1971, formăm profesioniști pentru turismul românesc.

Lansare proiect: Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme

Redacția Normedia
-
0
Lansare proiect: Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme

 

Comunicat de presă – Lansare proiect

Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme

Cod apel: PCIDIF/365/PCIDIF_P3/OP4/RSO4.6/PCIDIF_A10 – Acțiunea 3.1, Măsura 2, Promovarea dezvoltării economice și sociale prin digitalizarea arhivelor culturale

Arhiva Națională de Filme, în parteneriat cu Centrul Național al Cinematografiei implementează proiectul „Digitizarea colecțiilor Arhivei Naționale de Filme”  – ID 330859, proiect cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027, Acțiunea 3.1, Măsura 2, Promovarea dezvoltării economice și sociale prin digitalizarea arhivelor culturale.

Proiectul se implementează în perioada 17.06.2025 – 30.06.2028.

Obiectivul general al proiectului:

  • Creșterea rolului culturii în dezvoltarea economică, incluziune și inovare socială prin valorificarea avantajelor digitalizării colecțiilor culturale din domeniul cinematografiei, mobilizare de noi audiențe și instrumente de exprimare a patrimoniului.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt următoarele:

  • Digitizarea a 29.550 resurse culturale din categoria: videograme, afișe și fotografii în vederea mobilizării de noi audiențe;
  • Mobilizarea de noi audiențe prin actualizarea unor aplicații electronice interactiv-educative și evenimente care să susțină exprimarea patrimoniului cultural;
  • Creșterea numărului de utilizatori de servicii, produse și procese digitale publice noi și optimizate atât în rândul clienților serviciilor, produselor publice digitale noi sau îmbunătățite, cât și în rândul personalului instituțiilor publice care le utilizează.

Valoarea totală a contractului de finanțare, egală cu valoarea totală eligibilă a proiectului, este de 7.210.100,90 lei cu TVA, din care 5.403.920,08 lei cu TVA contribuția UE (FEDR) și 1.806.180,82 lei cu TVA contribuție din bugetul național.

Contact:

Arhiva Națională de Filme: Roxana Garet, Manager proiect; telefon: 0723.071.693; e-mail: contact@anf.gov.ro

Alin Tișe, revoltat de prețurile din Aeroportul Otopeni: „Hoție legalizată, cu complicitatea directorilor”

Redacția Normedia
-
0
Alin Tișe, revoltat de prețurile din Aeroportul Otopeni: „Hoție legalizată, cu complicitatea directorilor”

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declanșat un val de reacții pe rețelele sociale după ce a acuzat un „jaf generalizat” pe Aeroportul Otopeni, unde prețurile produselor de bază au ajuns la cote absurde.

Liberalul critică vehement lipsa de concurență reală și complicitatea directorilor din companiile de stat care administrează spațiile comerciale, considerând că „hoția se facturează legal”.

Alin Tișe a publicat pe Facebook o serie de fotografii cu prețurile alimentelor vândute la Otopeni: un sandwich costă cât o zi de muncă, o cafea ajunge la prețul unei jumătăți de pensii, iar o felie de pizza este listată la 39 de lei. Tișe subliniază că aceste sume nu sunt rodul pieței libere, ci rezultatul unui sistem corupt și protejat politic.

„Aeroportul nu m-a întâmpinat cu fața României, ci cu fața unei tălhării oficializate. Un sistem în care hoția se facturează legal și se servește cu zâmbetul pe buze”, a scris Tișe. El consideră că adevărații vinovați nu sunt comercianții mici, ci conducerea Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB) și membrii consiliilor de administrație, care percep chirii uriașe și gestionează netransparent spațiile.

Tișe critică dur directorii CNAB și membrii consiliilor de administrație: „Vinovații sunt cei cocoțați în funcții, care și-au transformat birourile în feude personale. Ei iau dividende, noi plătim diferența. Nu e capitalism, e jaf organizat”.

Consiliul Concurenței a redeschis în 2023 o investigație privind o posibilă restricționare a concurenței în interiorul aeroportului, deoarece CNAB nu a organizat o licitație pentru spațiile comerciale, deși contractele cu firmele Millenium Pro Design și Dnata Catering erau expirate din decembrie 2022. Aceste firme sunt implicate într-un dosar penal privind mită în aeroport.

Lipsa licitațiilor favorizează o piață viciată, unde doar câteva firme dictează prețurile. Această situație transformă aeroportul într-un paradis pentru sinecuri și monopoluri comerciale. Costurile uriașe pentru spațiile comerciale sunt transferate asupra consumatorului final.

„Mergeți acasă, domnilor încărcați de privilegii! Dați-vă salarii de zei în afaceri private, nu pe spinarea statului”, a scris Tișe. El cere demisii și reforme reale în administrarea aeroporturilor.

Postarea sa a generat mii de reacții și comentarii, majoritatea susținând poziția fermă a liderului liberal. Utilizatorii au relatat experiențe similare din alte aeroporturi sau din infrastructura controlată de companii de stat.

Cazul ridicat de Alin Tișe nu este singular, ci reflectă o problemă sistemică: gestionarea ineficientă și coruptă a spațiilor publice. Lipsa de transparență, monopolurile comerciale și prețurile abuzive sunt simptome ale unui stat captiv intereselor de partid și personale. Reformarea CNAB și eliminarea sinecurilor din companiile de stat devin urgente pentru recâștigarea încă o dată a încăderii încă unui spațu public esențial pentru imaginea României.

Sursă: G4Media

Prieten al lui Marcel Ciolacu, numit in Consiliile de Administratie TAROM si CNAIR, prins beat la volan: „Băusem două-trei pahare de vin”

Redacția Normedia
-
0
Prieten al lui Marcel Ciolacu, numit in Consiliile de Administratie TAROM si CNAIR, prins beat la volan: „Băusem două-trei pahare de vin”

Un apropiat al premierului Marcel Ciolacu, Mirel Alexandru Marcu, s-a bucurat de sinecuri generoase din partea statului român, fiind numit în consiliile de administrație ale TAROM și CNAIR, fără să aibă legătură cu domeniul transporturilor.

Mai mult, acesta a fost condamnat definitiv pentru conducere sub influența alcoolului, dar cu amânarea executării pedepsei. Prietenia cu liderul PSD, investițiile financiare în partid și lipsa de transparență în numirile publice ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt administrate companiile de stat.

Mirel Alexandru Marcu, absolvent al Facultății de Construcții Civile din București, și-a petrecut cariera în companii de construcții, precum Rotary Construcții, firmă cu contracte consistente cu statul. Deși nu are nicio competență în domeniul aviației sau infrastructurii rutiere, a fost numit în 2022 în CA-ul TAROM și apoi în CA-ul CNAIR.

Prima sinecură la stat a venit încă din 2018, când Marcu a fost numit în Consiliul de Administrație al Nuclearelectrica. A urmat o pauză, dar revenirea sa pe scena publică a coincis cu o investiție strategică în PSD: în noiembrie 2020, Marcu împrumuta partidul cu 445.000 de lei.

Ulterior, Mirel Alexandru Marcu a fost numit în consiliile de administrație ale celor două companii strategice: TAROM și CNAIR. Potrivit declarației sale de avere din 2024, el a încasat 89.600 de lei anual de la fiecare dintre cele două companii, totalizând 179.200 de lei (peste 36.000 de euro).

Pe lângă această sumă, Marcu a mai primit 300.000 lei anual (aproximativ 60.000 de euro) din funcția de director la Rotary Construcții. Soția sa, Cătălina Gabriela Marcu, lucrează ca economist la Exim Bank, unde câștigă 90.000 de lei anual.

În februarie 2024, Marcu a fost trimis în judecată pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului. Pe 23 mai, Judecătoria Buzău l-a condamnat la un an și trei luni de închisoare, cu amânarea executării pedepsei și cu un termen de supraveghere de doi ani.

Pe lângă supravegherea obligatorie, Marcu trebuie să execute 60 de zile de muncă în folosul comunității, la Primăria Sector 1 sau Sector 6 din București.

Contactat de jurnaliștii de la DeFapt.ro, Marcu a recunoscut condamnarea, dar a minimalizat fapta:

„E o condamnare cu amânare. Da, este definitivă. Am mutat mașina 800 de metri de la un restaurant la o pensiune… Băusem două-trei pahare de vin. Veneam după mai multe operații, ficatul meu era praf.”

În privința numirii în consiliile de administrație, Marcu susține că a aplicat online:

„Sunt prieten cu Marcel Ciolacu de 15 ani. Dar nu m-a susținut el. Sunt aplicații pe internet, mi-am depus dosarul.”

Numele lui Marcu este strâns legat de Rotary Construcții, firmă controlată de familia Rotaru, al cărei membri au împrumutat la rândul lor PSD-ul cu sume identice: 445.000 de lei.

Numirea lui Marcu în CA-ul TAROM a fost făcută în iunie 2024, la doar o lună după ce fusese condamnat pentru infracțiune rutieră. Această numire ridică mari semne de întrebare privind verificările de integritate efectuate de autorități.

Cazul lui Mirel Alexandru Marcu ilustrează modul în care influența politică, donațiile către partide și prieteniile personale pot determina accederea în funcții-cheie din companiile de stat, indiferent de competențele reale. Condamnarea penală, coroborată cu lipsa de experiență în domeniu, conturează portretul unui sinecurist plasat strategic pe o poziție remunerată din bani publici, într-un context politic lipsit de transparență și responsabilitate.

Sursă: Defapt

Salariu de 4.000 de euro pe lună pentru consulul României la Munchen. Casandra Marinescu, detașată dintr-o primărie de comună, a lucrat înainte la SRI

Redacția Normedia
-
0
Salariu de 4.000 de euro pe lună pentru consulul României la Munchen. Casandra Marinescu, detașată dintr-o primărie de comună, a lucrat înainte la SRI

Casandra Maria Marinescu, consul al României la Munchen din 2013, are un venit lunar net de aproximativ 4.000 de euro și provine dintr-un traseu profesional neobișnuit: înainte de numirea în funcția diplomatică, a lucrat la Primăria Vurpăr (județul Sibiu) și, anterior, la Serviciul Român de Informații (SRI).

Informația a fost confirmată de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) și detaliată de publicația Turnul Sfatului. Marinescu este singurul caz de acest tip din județul Sibiu, unde un angajat al unei primării de comună a ajuns diplomat de carieră în Germania.

Casandra Marinescu a fost, inițial, viceconsul la Consulatul General al României din Munchen, iar în prezent ocupă funcția de consul. Mandatul său în Germania se întinde de peste un deceniu, însă contractul său de muncă figurează încă la Primăria Vurpăr, pe postul de relații cu publicul.

Primarul localității, Mihail Lienerth, a declarat că Marinescu are termen până la sfârșitul anului 2025 pentru a-și suspenda oficial contractul de muncă din primărie:

„Eu așa am găsit-o la primărie. A fost angajată de alții, dar se va suspenda. Are termen până la sfârșitul anului, ca să aibă timp să se miște în altă parte. Deocamdată e angajată la primărie pe poziția relații cu publicul. Nu e pe statul de plată. Adică figurează, dar cu zero lei. Până la sfârșitul anului nu va mai fi angajată la Primăria Vurpăr”, a precizat edilul.

Potrivit declarației de avere depuse în 2024, Casandra Marinescu a încasat în ultimele 12 luni:

  • 46.500 de euro de la Ministerul Afacerilor Externe

  • 9.824 de lei din alte surse

Calculul arată un venit lunar net de aproximativ 4.000 de euro, o sumă considerabilă raportată la salariile medii din România. Veniturile diplomatice sunt justificate, potrivit MAE, de costurile ridicate de trai din orașele mari ale Europei și de necesitatea reprezentării oficiale a statului român.

Înainte de activitatea în administrația locală și de numirea în funcția diplomatică, Casandra Marinescu a fost angajată a Serviciului Român de Informații. Conform unui document din 2013, ea a primit de la SRI suma de 23.000 de lei.

Detaliile despre activitatea sa în cadrul serviciului de informații nu sunt publice, în conformitate cu reglementările privind protecția datelor și securitatea națională.

La Consulatul General al României din Munchen, funcția de consul general este ocupată de Miheia-Mălina Diculescu-Blebea, iar unul dintre consuli este Iulian Diculescu-Blebea, soțul acesteia. Casandra Marinescu activează în aceeași instituție, fiind responsabilă de o parte din serviciile consulare pentru comunitatea românească din Bavaria.

Cazul Casandrei Marinescu readuce în discuție procedurile prin care personalul din administrația publică locală ajunge să ocupe funcții importante în reprezentanțele diplomatice ale României. Potrivit legislației, numirea personalului diplomatic poate avea loc prin:

  1. Concurs organizat de MAE – pentru diplomați de carieră.

  2. Detașare – din alte instituții publice, dacă persoana îndeplinește anumite criterii de competență și experiență.

Criticii acestui sistem atrag atenția că, uneori, detașările se fac pe criterii politice sau de relații personale, fără o selecție competitivă transparentă. În lipsa unor criterii clare și publice, apar suspiciuni de nepotism sau de recompense politice.

Germania găzduiește una dintre cele mai mari comunități de români din Europa, iar Bavaria este una dintre regiunile cu cea mai mare densitate. Consulatul din Munchen gestionează anual mii de solicitări: pașapoarte, acte notariale, înmatriculări, probleme legale și asistență pentru cetățenii români aflați în dificultate.

Pentru aceste servicii, personalul consular trebuie să aibă competențe juridice, lingvistice și diplomatice, precum și capacitatea de a reprezenta interesele României în relația cu autoritățile germane.

Salariile diplomaților români au fost adesea subiect de discuție publică. Susținătorii nivelului actual de plată argumentează că:

  • Costurile de trai în marile orașe europene sunt ridicate.

  • Diplomații trebuie să participe la evenimente oficiale, să întrețină relații de reprezentare și să asigure servicii consulare complexe.

  • Veniturile competitive previn corupția și atrag profesioniști calificați.

Pe de altă parte, criticii subliniază că:

  • Diferența între salariile diplomaților și cele ale funcționarilor din țară este foarte mare.

  • În unele cazuri, numirile nu sunt bazate pe merit, ci pe relații politice.

  • Există lipsă de transparență în selecția personalului pentru misiunile externe.

Potrivit primarului din Vurpăr, până la sfârșitul anului 2025, Casandra Marinescu trebuie să își reglementeze situația contractuală cu Primăria Vurpăr. Dacă va continua să activeze în corpul diplomatic, cel mai probabil își va încheia formal legătura cu administrația locală.

MAE nu a oferit, până la momentul redactării articolului, detalii suplimentare privind parcursul profesional al acesteia sau criteriile care au stat la baza numirii în funcția de consul.

Cazul Casandrei Marinescu evidențiază o realitate mai puțin cunoscută: trecerea de la administrația locală – chiar dintr-o primărie de comună – la o funcție diplomatică importantă în străinătate. În contextul discuțiilor despre transparență, meritocrație și eficiență în serviciul public, astfel de situații ridică întrebări legitime despre criteriile de selecție și despre modul în care statul român își reprezintă cetățenii peste hotare.

Sursa foto: Turnul Sfatului

Sursă: G4Media

GRECO desființează România pentru eșecul în lupta anticorupție: Șefii Poliției și Jandarmeriei sunt numiți clientelar, iar Președintele nu are reguli de conduită

Redacția Normedia
-
0
GRECO desființează România pentru eșecul în lupta anticorupție: Șefii Poliției și Jandarmeriei sunt numiți clientelar, iar Președintele nu are reguli de conduită

România primește un nou avertisment sever din partea Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO), organism al Consiliului Europei, pentru progresele extrem de slabe în implementarea recomandărilor anticorupție.

În raportul de conformitate publicat pe 5 august 2025, GRECO arată că din cele 26 de recomandări formulate în runda a cincea de evaluare, țara noastră a reușit să implementeze complet doar două. Restul: 22 au fost aplicate doar parțial, iar două nu au fost puse în practică deloc.

Raportul, adoptat la cea de-a 100-a reuniune plenară (3–6 iunie, Strasbourg), vizează prevenirea corupției și promovarea integrității la nivel central — funcții executive de conducere — și în instituțiile de aplicare a legii.

GRECO subliniază că progresele României sunt „foarte limitate”. În privința funcțiilor executive de conducere, adoptarea Legii nr. 49/2025, care introduce norme de etică și conduită pentru membrii guvernului, este considerată un pas important, dar insuficient.

„Intrarea în vigoare a acestei legi trebuie completată cu îndrumări clare, sesiuni de instruire, consiliere confidențială și mecanisme reale de monitorizare și aplicare”, notează raportul.

Una dintre cele mai grave lacune identificate este lipsa unor reguli de conduită pentru Președinte. Deși Administrația Prezidențială a adoptat un cod de conduită intern, acesta nu este complet și nu include sesiuni de instruire sau ghiduri detaliate.

„Reguli specifice pentru Președinte lipsesc, chiar dacă acesta este supus unor prevederi legale generale. Nu există obligația de a dezvălui conflictele de interese ad-hoc, așa cum se cere altor funcții executive”, avertizează GRECO.

În plus:

  • Interacțiunile cu lobbyiștii și terții nu sunt dezvăluite public.

  • Cancelaria prim-ministrului și ministerele nu publică registrul cadourilor, spre deosebire de Administrația Prezidențială.

  • Nu există transparență completă în legătură cu contactele și influențele externe asupra deciziilor.

GRECO recunoaște unele progrese tehnice: DNA a dezvoltat o platformă care poate genera alerte prin verificări automate ale declarațiilor de avere și interese. Cu toate acestea, organismul european subliniază că lipsesc:

  • Verificări eficiente ale integrității pentru persoanele din funcții executive.

  • Revizuirea cadrului de integritate.

  • Un mecanism independent de monitorizare a aplicării legislației privind accesul la informații.

  • Limitarea abuzului de ordonanțe de urgență.

  • Introducerea unor restricții clare pentru funcțiile post-mandat.

  • Consultări publice reale și transparente înainte de adoptarea unor măsuri legislative.

În privința instituțiilor de aplicare a legii, GRECO notează câteva îmbunătățiri:

  • Jandarmeria publică pe site toate donațiile primite.

  • Este aproape finalizat un cod de etică comun pentru Poliție și Jandarmerie.

  • A fost elaborată o programă națională de instruire în integritate.

  • Există un portal centralizat pentru recrutări, menit să asigure transparența concursurilor.

Dar, în același timp, raportul subliniază probleme grave:

  • Numirile prin împuternicire rămân regula pentru funcțiile de conducere, ceea ce favorizează numirile politice sau pe criterii clientelare.

  • Rotația funcțiilor nu este corelată cu zonele cu risc ridicat de corupție.

  • Nu există reguli clare privind dezvăluirea și gestionarea conflictelor de interese în Jandarmerie.

  • Reprezentarea femeilor la nivel decizional este scăzută.

Raportul menționează că verificările de integritate sunt efectuate doar la recrutare. Sunt în discuție propuneri pentru verificări regulate în timpul carierei, dar nu au fost adoptate încă. În plus:

  • S-a făcut un studiu despre activitățile post-angajare ale foștilor ofițeri, cu recomandări pentru prevenirea conflictelor de interese.

  • Procedurile de protecție a avertizorilor au fost aliniate la legislația națională, însă aplicarea lor rămâne neclară.

GRECO cere autorităților române să transmită până la 31 decembrie 2026 un raport detaliat cu măsurile luate pentru implementarea recomandărilor restante. Printre acestea:

  1. Introducerea de reguli clare de conduită pentru Președinte.

  2. Obligația de dezvăluire publică a conflictelor de interese ad-hoc pentru toate funcțiile executive.

  3. Transparență completă privind interacțiunile cu lobbyiștii și terții.

  4. Eliminarea practicii împuternicirilor pentru posturile-cheie din Poliție și Jandarmerie.

  5. Creșterea reprezentării femeilor în funcțiile de comandă.

  6. Crearea unui mecanism independent de monitorizare a aplicării normelor de integritate.

Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO) este un organism al Consiliului Europei format din 46 de state membre, plus Kazahstan și SUA. Rolul său este să monitorizeze implementarea standardelor anticorupție și să ajute statele să corecteze deficiențele legislative și instituționale. Recomandările sale nu sunt doar orientative: neimplementarea lor poate afecta imaginea țării și chiar accesul la fonduri europene.

Raportul GRECO 2025 arată că România continuă să aibă o problemă structurală cu corupția la nivel înalt. Deși există inițiative punctuale — platforme tehnice, coduri de etică, transparență parțială — lipsa unei voințe politice reale și perpetuarea mecanismelor clientelare blochează progresul.

Faptul că după mai bine de șase ani de monitorizare, doar două recomandări au fost implementate integral este un semnal de alarmă. Dacă nu se acționează rapid, România riscă nu doar pierderea credibilității internaționale, ci și sancțiuni sau condiționări suplimentare în relația cu organismele europene.

Sursă: Mediafax

Modernizarea Aeroportului Mihail Kogălniceanu, sub ancheta Parchetului European: documente false, risc de pierdere a 32 de milioane de euro din fonduri UE

Redacția Normedia
-
0
Modernizarea Aeroportului Mihail Kogălniceanu, sub ancheta Parchetului European: documente false, risc de pierdere a 32 de milioane de euro din fonduri UE

România se confruntă cu un nou scandal financiar care poate duce la pierderea a zeci de milioane de euro din bani europeni.

Lucrările de modernizare a Aeroportului Internațional „Mihail Kogălniceanu” din Constanța, începute în mai 2023 și aflate acum în faza de finalizare, sunt investigate de Parchetul European (EPPO) și DNA, după ce Curtea de Conturi a constatat folosirea unor documente false în licitația câștigată de o asociere româno-turcă.

Proiectul de dezvoltare a terminalului, turnului de control și parcării Aeroportului Mihail Kogălniceanu a fost atribuit în 2023 unei asocieri formate din:

  • SSAB-AG SA (Bacău) – 91% execuție lucrări

  • ACER Proje Inșaat AȘ (Turcia) – 5% proiectare și asistență tehnică

  • Atelier Unbuilt SRL (București) – 4% proiectare

Valoarea inițială a contractului a fost de 202 milioane de lei fără TVA (circa 46 milioane de euro), din care peste 160 milioane lei proveneau din Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Ulterior, valoarea totală a contractului a urcat la 278 milioane lei (55,9 milioane euro).

Firma ACER Proje Inșaat AȘ a fost cooptată pentru a demonstra experiența tehnică necesară unei lucrări de asemenea anvergură. Însă Curtea de Conturi a descoperit că documentele depuse pentru a dovedi experiența erau false sau neconforme.

Printre proiectele invocate de compania turcă se numărau:

  • Extinderea Aeroportului Adana Șakirpașa (48,8 milioane lei)

  • Lucrări la baza aeriană Incirlik (58,3 milioane lei)

  • Construirea unui stadion în Istanbul (92,9 milioane lei)

Auditorii au constatat lipsa unor date de identificare clare, ștampile ilizibile și lipsa documentelor de recepție finală. În cazul aeroportului din Adana, certificatul de finalizare nu făcea referire la lucrările prevăzute în contract, iar pentru baza Incirlik, valoarea reală a lucrărilor era de doar 10.000 de dolari, nu 14 milioane.

În februarie 2025, Plenul Curții de Conturi a decis sesizarea EPPO, condus de Laura Codruța Kovesi, pentru suspiciuni de:

  • fals intelectual

  • fals în înscrisuri sub semnătură privată

  • uz de fals

  • înșelăciune

Raportul instituției a subliniat că oferta câștigătoare era inacceptabilă, întrucât nu îndeplinea criteriile de calificare privind experiența similară. Membrii comisiei de evaluare sunt acuzați că și-au îndeplinit defectuos atribuțiile.

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a confirmat pentru presă că există anchete în derulare și că, dacă se confirmă fraudele, România va trebui să returneze cele 32 de milioane de euro din fonduri UE alocate proiectului.

„Pare că este vorba despre documente false folosite în licitații. În funcție de rezultatul anchetei vom vedea dacă trebuie recuperate sume”, a declarat ministrul.

Investigații jurnalistice anterioare au arătat că aceeași firmă din Turcia a depus documente controversate și la alte licitații din România, inclusiv pentru modernizarea Aeroportului din Maramureș și pentru un proiect la Spitalul din Lugoj. În ambele cazuri, existau neconcordanțe între actele depuse și realitatea din teren.

Potrivit directorului Aeroportului Mihail Kogălniceanu, Bogdan Artagea, terminalul a fost finalizat și se află în faza testelor. În decembrie 2024, conducerea aeroportului a depus o plângere penală la DNA împotriva SSAB-AG și ACER Proje Inșaat. Dosarul a fost transferat între DNA București, DNA Constanța și, ulterior, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța.

Conform răspunsului oficial transmis pe 4 august 2025, nu există încă concluzii finale din partea organelor de cercetare penală.

Cine sunt firmele implicate

  • SSAB-AG SA (Bacău) – companie fondată în anii ’90, cu trei asociați români: Corneliu Saftiuc, Gabriel Nistor și Mihai Iulian Slic. Experiență declarată: peste 30 de ani în construcții.

  • Atelier Unbuilt SRL (București) – firmă deținută integral de Aurelia Stan.

  • ACER Proje Inșaat AȘ (Turcia) – compania care trebuia să asigure expertiza tehnică, dar care, potrivit Curții de Conturi, nu a participat efectiv la lucrările din România.

Surse din proiect afirmă că SSAB-AG a rupt colaborarea cu firma turcă și a continuat lucrările fără implicarea acesteia.

Cazul ridică semne de întrebare asupra modului în care se derulează licitațiile publice în România, mai ales când sunt implicate fonduri europene. Acceptarea fără verificare a unor documente dubioase nu doar că poate aduce pierderi financiare directe, dar afectează și credibilitatea României în fața Comisiei Europene.

Sursă: SNOOP

Fotografie principală: CT100% (CT100.ro) / Inquam Photos – Mălina Norocea, Inquam Photos – Octav Ganea

Dosarul Secureanu, reluat de la zero: 8 ani de judecată anulați, fapte grave rămase nesancționate

Redacția Normedia
-
0
Dosarul Secureanu, reluat de la zero: 8 ani de judecată anulați, fapte grave rămase nesancționate

Curtea de Apel București a decis reluarea de la zero a dosarului de delapidare al fostului manager al Spitalului Malaxa, Florin Secureanu, după aproape 8 ani de procese. Instanța a desființat condamnarea inițială de 11 ani de închisoare, dispusă în noiembrie 2024, trimițând dosarul spre rejudecare la Tribunalul București.

Dosarul penal nr. 3252/3/2018, care a fost judecat vreme de aproape un deceniu, este un simbol al ineficienței sistemului juridic românesc. Decizia instanței superioare vine după ce completul de la Tribunalul București a amânat de 22 de ori pronunțarea sentinței între decembrie 2023 și noiembrie 2024.

Florin Secureanu a fost acuzat că a delapidat spitalul pe care îl conducea, extrăgând zilnic bani cash din casieria unității medicale. Zilnic, sume echivalente a sute de euro dispăreau din fondurile publice.

Una dintre cele mai scandaloase acuzații vizează modul în care Secureanu masca plățile către iubita sa, Eugenia Chiriac, alias „Vrăbi”. Bijuteriile primite de aceasta erau decontate prin contracte fictive cu o firmă de bijuterii care figura ca prestator de servicii de sterilizare a instrumentarului medical din secția de neonatologie.

Ancheta jurnaliștilor de la Gazeta Sporturilor – actualul site Snoop.ro – a relevat că ștampila firmei-fantomă era ținută într-un sertar al spitalului, iar facturile erau fabricate la cerere.

Secureanu a fost reținut în decembrie 2016 de către DNA, fiind ținut în arest preventiv pentru mai bine de 6 luni. Ulterior, dosarul a fost disjuns: 7 dintre inculpați și-au recunoscut vina și au primit condamnări totale de peste 15 ani.

Secureanu și alți trei inculpați au negat faptele și au fost judecați separat, cazul lor fiind cel retrimis acum la instanța de fond.

În mai 2023, Secureanu a fost condamnat definitiv la 3 ani și 8 luni într-un alt dosar, unde s-a dovedit că a folosit resursele spitalului pentru a-și construi o vilă în nordul Capitalei și pentru a plăti operații medicale ale rudelor la clinici private.

A încercat să atace decizia prin contestație în anulare, dar Curtea de Apel i-a respins cererea pe 10 ianuarie 2024.

Spitalul Malaxa este subordonat Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), aflată la rândul ei sub autoritatea Primăriei Capitalei. Cazul Secureanu a atras atenția asupra corupției instituționale din spitalele publice din București.

Investigația jurnalistică realizată în 2016 a stat la baza deschiderii dosarului penal. Echipa Snoop.ro a publicat documente, facturi, fotografii și declarații care au scos la lumină o schemă de delapidare bine pusă la punct.

Reluarea procesului de la zero implică reluarea tuturor etapelor judiciare: audierea martorilor, reanalizarea probelor, expertize noi. Astfel, un proces care a durat deja aproape un deceniu se poate prelungi cu alți ani buni, timp în care Florin Secureanu este liber.

Dosarul va fi rejudecat la Tribunalul București, Secția I Penală. Avocații apărării au salutat decizia, considerând-o o “victorie procedurală”. De cealaltă parte, opinia publică rămâne indignată de faptul că fapte dovedite de jurnaliști și recunoscute de alți inculpați rămân nesancționate din cauza viciilor de procedură.

Dosarul Florin Secureanu reflectă deficiențele grave ale sistemului judiciar: tergiversarea proceselor, lipsa fermității instanțelor, manipularea actelor contabile și lipsa unui control eficient din partea instituțiilor statului. Un dosar cu probe evidente este împotmolit în birocrație, iar fostul manager de spital rămâne încă liber.

Sursă: Hotnews

1...808182...560Pagina 81 din 560